237 matches
-
iar leziunile de tip D sunt caracterizate de faptul că nu există suficiente date prin care să justifice tratamentul intervențional. Clasificarea TASC a leziunilor aortoiliace Leziuni de tip A (fig. 21.17): - Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Stenoză unilaterală sau bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză scurtă ≤ 3 cm uni sau bilaterală la nivelul arterei iliace externe Leziuni de tip B (fig. 21.18): - Stenoză scurtă ≤ 3 cm a aortei infrarenale - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză unică sau multiple care totalizează 3-10 cm la nivelul arterei iliace externe, dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă, care nu implică originea arterei iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
iliace interne sau arterei femurale superficiale Leziuni de tip C (fig. 21.19): - Ocluzie bilaterală de arteră iliacă comună - Stenoză bilaterală a arterei iliace externe, cu lungime de 3-10 cm dar care nu se extinde la nivelul arterei femurale superficiale - Stenoză unilaterală de arteră iliacă externă care se extinde la nivelul arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală de arteră iliacă externă care implică originea arterei iliace interne și/sau originea arterei femurale comune - Ocluzie unilaterală intens calcificată de arteră iliacă externă cu
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
chirurgia de by-pass pentru pacienții claudicanți. Nu există în momentul de față suficiente dovezi care să recomande angioplastia și stentarea la nivel infrapopliteal la pacienții cu claudicație intermitentă. Clasificarea TASC a leziunilor femuropoplitee: Leziuni de tip A (figura 21.21): - Stenoză unică ≤ 10 cm în lungime - Oculzie unică ≤ 5 cm în lungime Leziuni de tip B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
intermitentă. Clasificarea TASC a leziunilor femuropoplitee: Leziuni de tip A (figura 21.21): - Stenoză unică ≤ 10 cm în lungime - Oculzie unică ≤ 5 cm în lungime Leziuni de tip B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
B (fig. 21.22): - Leziuni multiple (stenoze sau ocluzii) fiecare ≤ 5 cm - Stenoză unică sau ocluzie ≤ 15 cm care nu implică artera poplitee infrageniculat - Leziune unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze multiple sau ocluzii totalizând peste 15 cm cu sau fără calcificări intense - Stenoză recurentă sau ocluzie care necesită tratament după două intervenții endovasculare Leziuni de tip D (fig
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
unică sau multiplă în absența continuității vaselor tibiale, care să necesite un posibil by-pass distal - Stenoză unică de arteră poplitee Leziuni de tip C (figura 21.23): - Stenoze multiple sau ocluzii totalizând peste 15 cm cu sau fără calcificări intense - Stenoză recurentă sau ocluzie care necesită tratament după două intervenții endovasculare Leziuni de tip D (fig. 21.24): - Ocluzie cronică totală de arteră femurală comună sau arteră femurală superficială care implică și artera poplitee - Ocluzie cronică totală de arteră poplitee și
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
accentuează după consumul de condimente, alcool sau alimente bogate în grăsimi și fibre; balonări, grețuri sau chiar vărsături, scăderi în greutate (bolnavului îi este frică să mănânce). Sunt complicații ale ulcerului gastric și duodenal: perforația (varstura cu sânge, melena) și stenoza când se îngustează spațiul afectat. 100 Prevenirea ulcerului. Evitarea tratamentelor cu reacții ulcerative și disconfort gastric. În caz de tratament cu antibiotice pentru Helycobacter la 3-4 săptămâni repetarea testului Evitați alimentele și condimentele care va accentuează criză dureroasă ( cafea, apa
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
fi grupate în funcție de grupa de vârstă, astfel la copii și adolescenți, până la 18 ani domină boala renală parenchimatoasă, urmată de coarctația de aortă, la adulții tineri, cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani, cele mai frecvente cauze sunt stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară, urmată de disfuncție tiroidiană. În categoria de vârstă între 40 și 64 de ani, a adulților de vârstă medie domină hiperaldosteronismul, urmat de sindromul Cushing și de feocromocitom. În ceea ce privește pacienții cu vârsta peste 65
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
renală prin displazie fibromusculară, urmată de disfuncție tiroidiană. În categoria de vârstă între 40 și 64 de ani, a adulților de vârstă medie domină hiperaldosteronismul, urmat de sindromul Cushing și de feocromocitom. În ceea ce privește pacienții cu vârsta peste 65 de ani stenoza de arteră renală prin ateroscleroză, urmată de insuficiența renală sunt cele mai frecvente cauze secundare de creștere a tensiunii arteriale. S-a efectuat un studiu retrospectiv, pe anul 2011, în SUUE, pe un lot de 2156 de pacienți cu hipertensiune
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
unul de excludere. Coarctația de aortă este a doua cea mai frecventă cauză secundară și de asemenea este de două până la cinci ori mai frecventă la sexul masculin. La adulții tineri (cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani) stenoza de arteră renală prin displazie fibro-musculară este cea mai frecventă etiologie a HTA secundare. Disfuncția tiroidiană, cel mai frecvent prin hipotiroidie determină creșterea tensiunii arteriale, preponderent diastolice, la o mare parte dintre pacienții acestei categorii. În categoria de vârstă între
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
tumoră rară responsabilă pentru aproximativ 0,5% din cauzele secundare de hipertensiune. Sindromul Cushing, cel mai frecvent iatrogen, trebuie luat în calcul ca și diagnostic diferențial pentru această categorie de vârstă. În ceea ce privește bătrânii (pacienții cu vârstă peste 65 de ani) stenoza de arteră renală de cauză aterosclerotică este cea mai frecventă cauză a debutului tardiv al hipertensiunii. De asemenea, trebuie avută în vedere și insuficiența renală, ca și cauză majoră de creștere a valorii tensionale. OBIECTIVUL STUDIULUI Evaluarea prevalenței HTA secundară
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
condițiile ambientale ale locului de muncă sau profesiei. Afecțiuni ale nasului și sinusurilor: ■ amputația piramidei nazale posttraumatic sau ca urmare a unei boli mutilante: deficiență medie/accentuată estetică - respectiv incapacitate de 14-28% după impactul social pe care-l poate avea; ■ stenoza unilaterală - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-4%; ■ stenoza bilaterală parțială - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-6%; ■ perforația septului nazal, determinând o respirație zgomotoasă sau tulburări trofice ale septului - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 2-4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
nasului și sinusurilor: ■ amputația piramidei nazale posttraumatic sau ca urmare a unei boli mutilante: deficiență medie/accentuată estetică - respectiv incapacitate de 14-28% după impactul social pe care-l poate avea; ■ stenoza unilaterală - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-4%; ■ stenoza bilaterală parțială - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 0-6%; ■ perforația septului nazal, determinând o respirație zgomotoasă sau tulburări trofice ale septului - deficiență ușoară respiratorie - echivalent de incapacitate de 2-4%; ■ tulburări olfactive, datorate unor tulburări morfologice inflamatorii ce împiedică impresionarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea IECA Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile pe animale de laborator au arătat efectele IECA de încetinire a progresiei leziunilor aterosclerotice. Mai multe studii clinice
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
care a inclus 834 subiecți vârstnici și care a utilizat ecografia Doppler a arterei renale a identificat stenoză semnificativă (mai mult de 60% din lumenul arterei) în 8,9% din cazuri, mai frecvent prezentă la subiecții de sex masculin (24). Stenoza de arteră renală ateromatoasă, clinic manifestă poate prezenta unul din următoarele sindroame clinice: 1. hipertensiune renovasculară; 2. nefropatie ischemică (insuficiență renală cronică); 3. insuficiență renală acută consecința introducerii unui IECA sau ARB; 4. retenție lichidiană rezistentă la tratament/ edem pulmonar
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
parenchimului renal, valorile inițiale mari ale TA și sexul feminin sunt predictori independenți ai evoluției favorabile a HTA la subiecții supuși acestei intervenții (39). De asemenea, predictori ai evoluției favorabile a HTA la pacienții cu angioplastie a arterei renale sunt stenoza bilaterală de arteră renală și valorile tensiunii arteriale medii mai mari de 110 mmHg (40). Angiografia și angioplastia arterei renale cu stent este rezervată pacienților cu displazie fibromusculară sau boală aterosclerotică la care terapia farmacologică nu controlează valorile TA sau
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
semnificativ mai reduse în grupul de subiecți care a beneficiat de angioplastie (46). În HTA renovasculară tratamentului farmacologic este indicat atunci când (20): funcția renală este prezervată; poate realiza controlul adecvat al TA; HTA are un istoric îndelungat (de peste 10 ani); stenoza de arteră renală nu este strânsă. Multiple studii demonstrează eficiența blocanților canalelor de calciu, a diureticelor tiazidice și a beta-blocantelor în controlul valorilor TA la subiecții cu stenoză aterosclerotică a arterei renale. Datorită severității HTA, terapia necesită adesea o combinație
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
intestinală, vârsta pacien- ților afectați fiind de peste 60 de ani (2). Pacientul prezintă în antecedente afectare vasculară periferică în cadrul bolii aorto-iliace tip III și, adesea, crize postprandiale de angor abdominal. Tromboza acută reprezintă o complicație a evoluției plăcilor de aterom (stenoza, ulcerația, tromboza) și apare de regulă la originea AMS. Extensia leziunilor este mai mare decât în embolie (5), asociind tromboza extensivă cu stenoze multiple. Mortalitatea perioperatorie este de 70-100%. 37.2.3. Ischemia acută non-ocluzivă Reprezintă aproximativ 20% dintre cazuri
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Constantin Burcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/91954_a_92449]
-
reanastomozării arterelor viscerale la proteza aortică pentru că afectarea ocluzivă a ostiilor și prezența de material aterosclerotic în vecinătatea acestora cresc riscul embolizărilor distale în organ cu disfuncția acestuia. Atunci când există boală ocluzivă a arterelor viscerale (fie ocluzie totală sau numai stenoză) de obicei e nevoie și de repararea acesteia. Stenoza originii arterelor viscerale trebuie tratată cu endarterectomie, chiar dacă stenoza nu este simptomatică, pentru că e mai prudentă o intervenție precoce care e și ușor de realizat. Ocluzia totală sau stenozele distale ale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Adenocarcinomul CURS 2 1. BOALA DE REFLUX GASTROESOFAGIAN 2. ESOFAGUL BARRETT CURS 3 1. Hernia hiatală 2. Diverticulii esofagieni CURS 4 ULCERUL GASTRIC ȘI DUODENAL Etiopatogenie Clasificare Tablou clinic Examen paraclinic Diagnostic pozitiv Diagnostic diferențial Complicații Hemoragia digestivă superioară Perforația Stenoza pilorică Degenerarea malignă a ulcerului gastric Periviscerita 5 Tratament Tratamentul medical Tratamentul endoscopic Tratamentul chirurgical CURS 5 CANCERUL GASTRIC CURS 6 BOLILE INLAMATORII INTESTINALE CURS 7 CANCERUL COLORECTAL Definiție Epidemiologie Etiopatogenie. Elemente generale de carcinogeneză Morfopatologie Tablou clinic Cancerul colorectal
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
în funcție de tipul morfologic și stadiul cancerului: a)leziune vegetantă conopidiformă, dură și sângerând cu ușurință, care obstruează în mare parte lumenul esofagian; b)leziune ulcerovegetantă, cu ulcerații de dimensiuni variabile acoperite de țesut necrotic pe fondul unei tumori polipoide; c) stenoză asimetrică, cu margini mamelonate, în forma infiltrativă (fig. 1). Diagnosticul pozitiv, sugerat de disfagia progresivă, în special la un bărbat în vârstă, este stabilit prin esofagoscopie (cu citologie și biopsii țintite) și examen radiologic baritat. Diagnosticul diferențial se face cu
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
se recomandă efectuarea puncției biopsie hepatice; histologia oferă de cele mai multe ori, dar nu totdeauna, diagnosticul. TRATAMENT Tratamentul variază în funcție de tipul de colestază și etiologie. În colestaza extrahepatică trebuie considerate variantele: - calcul coledocian: sfincterotomie endoscopică cu extragere de calculi; insucces -chirurgie; - stenoză benignă: dilatare sau protezare endoscopică; insucces chirurgie; - tumoră malignă: se investighează atent pacientul pentru a putea evalua rezecabilitatea; dacă se consideră rezecabilă - chirurgie, iar dacă nu, protezare endoscopică; Înainte de efectuarea oricărei tehnici invazive trebuie pe cât posibil normalizate IQ, Ht, echilibrul
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
intravascular se apropie de zero iar presiunea se apropie de valoarea sa maximă. Stenoza critică apare la o reducere aproximativ cu 80-85% a lumenului. Presiunea prestenotică este egală cu cea din vasele parentale (legea a 3-a a lui Newton) - stenoza exercitând o forță egală ca mărime și de sens opus față de forța hemodinamică generată de tensiunea arterială sistemică. Velocitatea în repaus la nivelul arterei femurale este 20 cm/s și crește la efort la 150 cm/s58. La acest nivel
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
scor aditiv care descrie severitatea leziunilor) realizează o analiză semicantitativă a aterosclerozei la nivelul arterelor membrelor inferioare (fig. 5.5). O tentativă timpurie de analiză a fost și “scala celor trei puncte” pentru cuantificarea severității leziunilor aorto-iliace: obstrucție - 3 puncte; stenoză > 5-% 2 puncte; stenoză <50% 1 punct. Un punct suplimentar a fost acordat în toate cazurile în care leziunea a interesat aorta. Angiografia cantitativă, așa cum a fost descrisă ea de către Brown în 1977, s-a adresat arterelor coronare și de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]