253 matches
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Herbert Stepic, directorul general al Raiffeisen Bank Internațional AG, a anunțat că va renunța la conducerea băncii din motive personale. la un loc. Potrivit unor informații, acesta ar fi implicat în tranzacționarea unor terenuri în zona Belgradului, fapt ce contravine legislației austriece
De ce Herbert Stepic renunță la șefia Raiffeisen Bank International by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51231_a_52556]
-
directorul general al Raiffeisen Bank Internațional AG, a anunțat că va renunța la conducerea băncii din motive personale. la un loc. Potrivit unor informații, acesta ar fi implicat în tranzacționarea unor terenuri în zona Belgradului, fapt ce contravine legislației austriece. Stepic (65 de ani) este CEO al RBI din 2001. Până la numirea unui nou CEO, Herbert Stepic va continua să conducă bancă austriacă, scrie . Herbert Stepic se pare că este implicat în unele afaceri imobiliare suspecte în Șerbia care contravin legilor
De ce Herbert Stepic renunță la șefia Raiffeisen Bank International by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51231_a_52556]
-
motive personale. la un loc. Potrivit unor informații, acesta ar fi implicat în tranzacționarea unor terenuri în zona Belgradului, fapt ce contravine legislației austriece. Stepic (65 de ani) este CEO al RBI din 2001. Până la numirea unui nou CEO, Herbert Stepic va continua să conducă bancă austriacă, scrie . Herbert Stepic se pare că este implicat în unele afaceri imobiliare suspecte în Șerbia care contravin legilor austriece. Stepic, alături de investitori austrieci și sârbi ar fi cumpărat mai multe loturi de pământ în
De ce Herbert Stepic renunță la șefia Raiffeisen Bank International by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51231_a_52556]
-
ar fi implicat în tranzacționarea unor terenuri în zona Belgradului, fapt ce contravine legislației austriece. Stepic (65 de ani) este CEO al RBI din 2001. Până la numirea unui nou CEO, Herbert Stepic va continua să conducă bancă austriacă, scrie . Herbert Stepic se pare că este implicat în unele afaceri imobiliare suspecte în Șerbia care contravin legilor austriece. Stepic, alături de investitori austrieci și sârbi ar fi cumpărat mai multe loturi de pământ în apropiere de Belgrad cu ajutorul unui credit de 23 milioane
De ce Herbert Stepic renunță la șefia Raiffeisen Bank International by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51231_a_52556]
-
de ani) este CEO al RBI din 2001. Până la numirea unui nou CEO, Herbert Stepic va continua să conducă bancă austriacă, scrie . Herbert Stepic se pare că este implicat în unele afaceri imobiliare suspecte în Șerbia care contravin legilor austriece. Stepic, alături de investitori austrieci și sârbi ar fi cumpărat mai multe loturi de pământ în apropiere de Belgrad cu ajutorul unui credit de 23 milioane euro obținut de la bancă Hypo Alpe-Adria-Bank Internațional, arată probele Autoritatea de reglementare financiară din Austria (FMA), obținute
De ce Herbert Stepic renunță la șefia Raiffeisen Bank International by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51231_a_52556]
-
pe căile ferate să fie apoi transportate spre centrele de consum din interiorul țării. Dintre aceste șchele, Leova este cea mai activă. Aceasta din cauză că în jurul acestui târg de o parte și de alta a văii Prutului, este o întinsă regiune stepică și silvo stepică, unde cerealele se cultivă intens, iar căi de comunicație bune sânt puține și depărtate, așa că singura cale mai convenabilă rămâne cea fluvială. Tot în aceste șchele vin vara și plute din Bucovina cu trunchi de brazi, scândură
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
să fie apoi transportate spre centrele de consum din interiorul țării. Dintre aceste șchele, Leova este cea mai activă. Aceasta din cauză că în jurul acestui târg de o parte și de alta a văii Prutului, este o întinsă regiune stepică și silvo stepică, unde cerealele se cultivă intens, iar căi de comunicație bune sânt puține și depărtate, așa că singura cale mai convenabilă rămâne cea fluvială. Tot în aceste șchele vin vara și plute din Bucovina cu trunchi de brazi, scândură, leațuri și șindrilă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din Bucovina, au degenerat complet și au fost înlocuite cu vaci de rasă locală, moldovenească, iar oile de rasă țurcană, aduse de la munte, au pierit de mult și în locul lor cresc oi țigăi și sârbe (cu lână roșcată) din regiunea stepică a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor de rasă. Aceiași sărăcie de apă și abundență de colb ori glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
regiune la alta, cele mai valoroase fiind prezente în etajul forestier. Pădurea adăpostește majoritatea speciilor de mamifere supuse vânatului, cum ar fi mistreți, cerbi, urși, cât și specii de păsări, precum cocoșul de munte și cocoșul de mesteacăn. În zona stepică și silvostepică, mai important este vânatul cu pene, reprezentat de prepelițe, potârnichi, fazani și, mai rar, de mamifere (iepurele, vulpea și mistrețul), iar în lunci cele mai vânate sunt păsările (gâște, rațe, lișițe, egrete ș.a.). Fauna piscicolă stă la baza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
zonă delimitată de localitățile Epureni, Avântu și Ursoaia Comuna Românești, respectiv comunele: Lețcani, Movileni, Rediu. Este o vale cu orientare generală nord-sud, mărginită de pante relativ abrupte, în special spre est. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 6240: pășuni stepice sub-panonice (asociația Taraxaco serotinae Festucetum valesiacae); 62CO: stepe ponto-sarmatice (asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
asociația Jurineo arachnoideae Stipetum lessingianae). Dintre ortoptere, cea mai importantă specie înregistrată este Saga pedo o specie de interes comunitar și strict protejată (Directiva 92/43/EEC, OUG 57/2007). Este și un indicator al bunelor condiții într-un habitat stepic. Alte ortoptere: Chorthippus parallelus, Decticus verrucivorus, Euchorthippus declivus, Gampsocleis glabra, Melanogryllus desertus, Metrioptera bicolor, Platycleis striata, Poecilimon fussi, Stenobothrus lineatus, Tetrix undulata. În zonele umede ale sitului au fost observate specii de amfibieni precum: Triturus cristatus și Bombina bombina, care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de interes european și național sunt acele habitate aflate în pericol de dispariție sau care au o arie de răspândire redusă, ca urmare a regresului lor, ori constituie situri reprezentative pentru una sau mai multe regiuni biogeografice: alpină, continentală, panonică, stepică și pontică și pentru care se desemnează arii speciale de conservare; habitate naturale prioritare sunt tipurile de habitate de interes comunitar aflate în pericol de dispariție și pentru a căror conservare sunt necesare măsuri urgente; habitatul unei specii înseamnă mediul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
alpine și subalpine * Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Pajiști uscate semi-naturale și faciesuri de acoperire cu tufișuri, pe substrat calcaros (situri importante pentru orhidee) * Pseudostepe cu iarbă și plante anuale de Thero-Brachypodietea * Pajiști bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase * Pajiști stepice subpanonice * Pajiști stepice panonice, pe loess * Pajiști panonice nisipoase * Pajiști cu Molinia, pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae) * Pajiști umede, cu ierburi înalte * Asociații de lizieră, cu ierburi înalte hidrofile, de la nivelul câmpiilor la cel montan și alpin * Pajiști aluviale ale
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion albae) * Păduri mixte, cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor fluvii (Ulmenion minaris) * Păduri panonice, cu Quercus petrae și Carpinus betulus * Păduri panonice, cu Quercus pubescens * Păduri eurosiberiene stepice, cu Quercus robur * Păduri acidofile, cu Picea, din etajele alpine montane * Păduri alpine, cu Larix decidua și/sau Pinus cembra * Păduri cu Castanea sativa * Păduri cu Quercus frainetto * Galerii cu Salix alba și Populus alba. Anexa nr. 3 Specii de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Geografie din 1922 un studiu legat de populația și așezările omenești din Câmpia Română între anii 1853-1899. Lucrările sale sunt urmate de cele ale profesorului Victor Tufescu, care aeditat în 1937 lucrarea Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Regiunea este analizată din punct de vedere demografic începând cu 1902 de către Emmanuel de Martonne în lucrarea Cercetări privind distribuția geografică a populației în Valahia; ea apare după ce, în 1897, Ion Provianu a publicat Dicționarul geografic
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
L. (1940). Harta regiunilor pastorale și drumurile oilor. În Simionescu, I. Țara noastră. București: Fundația pentru literatură și artă. Tudor, C. (1978). Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului. Slobozia. Tufescu, V. (1937). Odăile. O fază recentă de populare a ținuturilor stepice de la răsărit de Carpați. Brașov: Tipografia Astra. Vâlsan, G. (1912). O fază în popularea Țărilor Românești, Buletinul Societății Române Regale de Geografie, XXXIII, București. ***, Istoria României, vol. I, București: Editura Academiei, 1960, 808. ***, Demografia. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1979
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lentă spre vest - prezențe tot mai pregnante în proximitatea Dunarii de Jos. Prefigurând dinamica unui traiect direcționat către centrul și - finalmente - vestul Europei, punctele terminale ale afirmării politicomilitare autonome a formațiunilor sarmato-alanice târzii, evoluțiile din zonele dunarene urmează unor contacte stepice și silvo-stepice preliminare, care au angajat masele iranofone și prelungirile răsăritene ale lumii romane, germanice, dacice iar mai tarziu uralice si slave. Confluențele prealabile ponto-caucaziene, mai timpurii comparativ cu alte secvențe geografice, sunt însă definitorii pentru ceea ce va individualiza masele
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
candidate la Uniunea Europeana, România deține cea mai mare diversitate biogeografică. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pe teritoriul României se interferează 5 regiuni biogeografice, din cele 11 europene și anume (fig. 1.2Ă: 1. ALPINĂ 2. CONTINENTALĂ 3. PANONICĂ 4. STEPICĂ 5. PONTICĂ 9 Fig 1.2. Regiuni biogeografice: 1- alpină; 2- continentală; 3- panonică; 4- stepică; 5- pontică (www.anpm. roă. Ecosistemele naturale și seminaturale reprezintă cca. 47 % din suprafața României. Au fost identificate în țara noastră: cca. 60 % din populatia europeană de urs brun (Ursus arctosă cca. 40 % din populatia europeană de lup (Canis lupusă
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
unii arheologi, care l-au văzut reprodus exact În culturile calcolitice din stepele ruse. Este vorba despre culturi În aparență pastorale care au În comun noua tradiție funerară a tumulilor funerari - kurgan (cca 4 500-2 800 Î.Hr.). Adepții originii „stepice” a indo-europenilor susțin că acești nomazi au invadat fizic restul Europei - În trei valuri, conform părerii lui Gimbutas, citată În subcapitolul 10 -, determinând dispariția religiilor neolitice sau apariția unor hibrizi rezultați din sincretismul cu noua ideologie a puterii și a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
procesul devenirii și evoluției sale, își capătă partea lor de contribuție pentru o cât mai deplină informare și elucidare a respectivei problematici. Acest deziderat este cu atât mai necesar cu cât unii istorici au crezut și au scris că „Sudul stepic al Moldovei n-a fost intens populat până în secolul al XIX-lea”, afirmație în totală contradicție cu realitățile din zona în care ne includeam. Am putut constata, din datele înfățișate mai înainte, cât de intens și de durabil a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
este de asemenea foarte scăzută, cu producții de 3-5 t/ha MV, cu o consumabilitate de 35-50%, și o capacitate medie de 0,4 UVM/ha. 3. Pajiști zonale colinare și de câmpie 3.1. Pajiștile de Festuca valesiaca (păiuș stepic) Răspândire și ecologie. Aceste pajiști sunt reprezentative pentru zonele de stepă și silvostepă din țara noastră. Festuca valesiaca, specie ierboasă edificatoare, este o specie xerofilă, cu mare plasticitate ecologică, care se întinde din zona de stepă până în zona nemorală, și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
în subzona pădurilor de stejar pedunculat (Quercus robur) din Podișul Sucevei și subzona pădurilor de cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto) din Dealurile Vestice și subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) din Podișul Bârladului. Cele mai mari suprafețe cu păiuș stepic sunt în Podișul Moldovei, sporadic în Piemontul Getic și în Câmpia Transilvaniei, pe coaste însorite. Solurile pe care se extind aceste pajiști sunt cernoziomurile, regosolurile, pseudorendzinele și solurile cernoziomoide. Vegetația are în componență numeroase specii ierboase nevaloroase, dăunătoare, cum ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]
-
de deal și munte Anexa 6 la ghidul-cadru Producția de iarbă și încărcarea cu animale exprimată în unități vită mare (UVM) la hectar a principalelor tipuri de pajiști din România Tipul de pajiște Producția de iarbă a) Festuca valesiaca (păiuș stepic) │ 3,0-5,0 │ 0,3-0,5 b) Festuca rupicola (păiuș de deal) │ 3,5-6,0 │ 0,4-0,6 c) Botriochloa ischaemum (bărboasă) │ 1,5-5,0 │ 0,3-0,4 j) lunci și depresiuni │ 7,5-20,0 │ 1,0-2,0 Anexa 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/257529_a_258858]