1,350 matches
-
În schimb, cînd afinitatea inițială lipsește, împreunarea minții cercetătorului cu carnea operei autorului va fi precară. Vom asista la un efort exegetic care, desfășurat sub silnicia oarbă a unei ambiții auctoriale, va fi atins de sterilitate. Căci un comentariu e sterp cînd e făcut în lipsa unei elementare simpatii față de obiectul lui de studiu. Cazurile acestea nu-s rare. Sunt atîtea cărți de analiză care au fost scrise din vanitate creatoare sau din orgoliu bibliografic și de pe urma cărora nu a rămas nimic
Gînditorul fără urmași by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7801_a_9126]
-
-n totul,/ dar alții s-au dus, duce-s-ar cu-a brânzii/ în Gălăți, în Arad, în străinătățuri./ Nu mai știu de mumă-sa,/ nu tu scrisoare, nu tu un semn,/ nu nimic. Doar se-mbuibă/ ei și ăștilalți,/ sterpii, fugarii, puturoșii./ Băgați maică în voi/ până vă roadeți și degetele din mână./ învățați să faceți carieră de viperă,/ să vă putrezească c... în mașini/ și să vă ardă la ficați/ că n-aveți alta mai scumpă./ Băgați maică în
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
e hrănit de o elementară trăire. Un text teologic devine o unealtă de tortură dacă îl citești fără a fi purtat de o minimă simpatie față de lumea pe care o sugerează. Și cum orice ritual lipsit de trăire e constrîngere stearpă, ideea că tot bătînd mătănii și tot citind acatiste vei ajunge în final să crezi e stranie. Și totuși e acceptată. A repeta întruna rugăciuni cu speranța că vei simți culoarea unei sentiment seamănă cu încercarea de a muta piesele
Istoria lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7658_a_8983]
-
terminologice actuale avîndu-și cauza nu atît în nevoia unei rafinări tot mai adînci a limbajului, cît în imboldul de a acoperi o lacună umorală. Căci, fără o umoare reactivă aptă a-ți deștepta emoții, amintiri și reverii, filozofia devine galimatie stearpă: erudiție fără duh și doctrină fără viață. Cînd apare un om care posedă în egală măsură ambele calități, el va fi privit ca o ființă hibridă aflată la răscruce de tabere: nici filozof și nici literat. Precum o făptură intermediară
Vastele încăperi ale inimii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7677_a_9002]
-
acestei lumi fastuoase și muritoare. De aici, nostalgii "la spartul nunții", făcînd din imagini de Serai ecouri ale melancoliei unei căi care se-nfundă. Calea spre înalt, pe care ciupercă și om o uită și-o rătăcesc: "E, Oul, celui sterp la fel,/ Dar nu-l sorbi. Curmi nuntă 'n el./ Și nici la cloșcă să nu-l pui!/ Îl lasă 'n pacea întâie-a lui,// Că vinovat e tot făcutul/ Și sfânt, doar nunta, începutul." Și, pierduți, în loc de transfigurări complicate, "dăm
A doua șansă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7095_a_8420]
-
-n nisip Doar de-ar fi apă printre stânci Gură moartă de munte cu dinți cariați ce nu poate scuipa Aici nici în picioare, nici jos nu se poate sta Nu e nici măcar tăcere în munți Doar tunet uscat și sterp, fără de ploaie Nu e nici măcar singurătate în munți Ci fețe posomorâte, roșii, ce mârâie și rânjesc Din usi de case de chirpici crăpate. De-ar fi apă Și nu stâncă De-ar fi stâncă Dar și apă Și apă Un
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
din toate părțile să ne lenevim mintea, suntem momiți să ne încetinim reflexele, suntem conjurați să ne împăcăm cu sărăcirea limbii, ba chiar ni se cultivă gustul pentru clișeele verificate. Aproape că îți vine să crezi că numai ce e sterp și previzibil poate să fie bun, și asta fiindcă doar el e inofensiv. În acest climat contagios de sterilizare lingvistică, cei care izbutesc să-și păstreze puterea de reacție lexicală fac parte din categoria paladinilor urgisiți. Doar ei își mai
O spiralădin cuvinte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7331_a_8656]
-
încît oriunde-ai fi căutat / să fii imposibil de găsit // noua carte a tînărului poet / nu marchează o cotitură / dar probează virtuți remarcabile // să te însingurezi - din renunțare în renunțare / să atingi prundul nimicului/ în care-și înfige rădăcinile copacul sterp al Marginii// ajuns la al treilea volum poetul / întrutotul maturizat/ este un nume în corul celor patruzeci de glasuri // să fii scobitura din piatra / unde te-ai retras / să fii piatră // ultimul op apărut al Maestrului / aparține unui artist pe
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
nu pun deloc în mișcare mecanismul psihologic și n-au nici pe departe influență asupra felului meu de a fi - invariabil și totodată capricios pînă la exasperare, ceea ce nu mă oprea de a continua să-mi cravașez, în acest mod sterp, voința". La celălalt capăt al disocierii de lume, travestită într-o crîncenă desconsiderare de sine, se află admirația față de cîteva personalități abordate cu sentimentul ce, după toate probabilitățile, extrapolează asupra lor un ideal intim, intangibil. În vîrful piramidei absolutorii se
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
lui Haret ca de un prilej de vane elogii închinate educației românești, cum nu au nici stofa histrionică a unor doamne care țin să-și arate simandicoasele vanități feminine. Dimpotrivă, în loc de umoarea postișă a unor discuții de politețe previzibilă și stearpă, de felul convorbirilor acelora în cursul cărora protagonistele, sub cuvînt că pun accentul pe idei, se pun pe ele însele în lumină, aici dăm peste un dialog de veritabilă ținută filozofică. "ținută filozofică" însemnînd: îndrăzneală, lipsa spiritului servil și flerul
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
în rafinament postiș. O adiere de sfîrșit de lume sleiește motivațiile și inhibă înălțările de gînd, mormanul de zorzoane epice neputînd compensa sărăcia duhului. Și cam așa se întîmplă cu opul acesta: amestecătura-i de piese are aerul unei cîrpeli sterpe, aparținînd unor spirite pătrunse de resemnare. De pe coperta a patra a volumului aflăm că "Volumul pe care îl propunem are drept scop familiarizarea cititorilor cu o seamă de personalități tinere cu un rol tot mai pregnant în dezbaterile culturale ale
Trei trufe salvatoare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7240_a_8565]
-
virtuțile culturii aceea de a-ți da un organ fin al degustării vieții. E ca și cum o cutie de rezonanță s-ar lega de firul biografiei, sporind semnificația unor întîmplări care, lăsate singure în goliciunea lor, ar fi fade, anodine și sterpe. De aceea, viața n-o simte decît acela care o poate rafina, și cum rafinarea nu poate veni decît pe cale culturală, memoria literară devine o facultate născătoare de distincții subtile. Prin urmare, nu ce trăiești contează, ci cîte nuanțe poți
Cutia de rezonanta by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5969_a_7294]
-
nu te poți aștepta la nimic rău - ipostaza aceasta, deși e sublimă etic, e nefertilă sub unghi filozofic, de aceea diaristul, aplicîndu-și tiranic imperativul purității morale, se expune pericolului de a se steriliza artistic. E atît de moral că pare sterp, și atît de cast că pare nefecund. Îi lipsește tenacitatea dată de ură sau încrîncenarea iscată din răutate. N-are cruzime, scrîșnire sau tensiune, într-un cuvînt, neavînd rutina sentimentelor negative, se văduvește de firul energiei lor. De aceea, Ciprian
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
mari pe Iosif în fântână, fiindcă era preferatul tatălui lor, Iacob? O explicație a preferinței acestuia din urmă avem: înșelat de Laban, el făcuse primii copii cu Lia, sora mai mare a Rahilei, mezina iubită și rămasă din această pricină stearpă până la nașterea neașteptată a lui Iosif; dragostea pentru Rahila o trece asupra lui Iosif. Să observăm și că Rahila este, și ea, fiica cea mică, deșteaptă și frumoasă. Dar de ce mezinul e totdeauna isteț și biruitor, în Capra cu trei
Prâslea cel voinic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6131_a_7456]
-
și Mădălina Ungureanu, Editura Humanitas, București, 2011, 520 p. Sunt oameni cu ușurință verbală care resimt scrisul ca pe un supliciu de conțopist. A buchisi cuvinte pentru a le întinde sintactic de-a lungul paragrafelor li se pare o caznă stearpă, a cărei corvoadă preferă s-o lase în seama scribilor. Din această categorie făcea parte Eugen Coșeriu: o natură eminamente orală căreia redactarea unui text i se părea o pritocire silnică de vocabule moarte. Cu excepția cărților din tinerețe, pe care
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]
-
ca să fiu și eu un cineva. Eu, recunosc cinstit: asta vreau. El, cică: „...a mă descoperi pe mine.” Păi, ce mai are de descoperit, câtă vreme recunoaște că ce a găsit în el, personalitatea lui, cum ar veni, e una „stearpă și așa săracă”? Ce să mai găsească ? La asta mă pricep, că doar așa-i și a mea, încât și dacă aș vrea să caut ceva în mine, n-aș mai căuta. El, nu, că el e mai cu moț
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4901_a_6226]
-
să ne amărească. Miza istoriei nu e în lume, ci în afara ei, de aceea să fim liniștiți. A patra trăsătură ține de biserică: fără biserică nu există națiune, iar fără credință viața se preschimbă într-o cursă oarbă după repere sterpe. Protestantismul susține o aberație, fiindcă vrea întoarcerea la origini, desființînd creșterea organică a națiunilor creștine în ultimele două milenii. Iar unde nu-i organicitate acolo e democrație, adică ateism fardat în drepturile individului, cu o oligarhie plutocratică care conduce din
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
Rocks și, cu o devoțiune neliniștitoare, culoarea albastru. Era fascinat de Abraham Lincoln, despre care în- țelegea că fusese președinte, dar insista și că avusese o forță supraomenească, precum și harul de-a face să apară copaci gata crescuți din pămîntul sterp. În noaptea aceea, în pat (familia Taylor, pare-se, pur și simplu presupusese că dormeau împreună), Peter i-a spus Rebeccăi : - E atît de incredibil de minunat. - Ce? - Totul. Fiecare persoană și obiect. - E doar familia mea nebună și vechea
Michael Cunningham Pînă la căderea nopții () [Corola-journal/Journalistic/5276_a_6601]
-
primară și unde luase un premiu cu cunună în a doua primară... A rămas, casnică, văduvă, bărbatul ei murise în Primul Război Mondial, îi păstra decorățiile puse la icoană și aprindea des lumânări... Copii n-a avut - era o femeie stearpă... Vorbea de acest tată al ei care la rândul său îl ținea minte pe tatăl său, adică pe bunicul ei și care îi povestea tatălui lui, adică străbunicului, cum îl văzuse pe Carol cam pe vremea când el rostea istoric
Eredități... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5436_a_6761]
-
sa eroică și morbidă, de monomania solemnă, de încrîncenarea sa de ocnaș regal, caută fără încetare să străpungă armura lucrurilor, părînd să-și propună să lase în urmă atît sfera lui Parmenide, cît și neantul fără sfîrșit. Mascarada, scălîmbăiala, histrionismul sterp, caricatura blasfemică - toate acestea tind să intre parcă de la sine într-o definiție a așa-zisului homo sapiens, în vreme ce sclavia față de sol și nesfîrșita senzație de tîrîre, imaginea unui imobilism tîmp, a unei idioții eterne, prizonieratul beckettian sînt încă de
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
rosieni - printre gropi de gunoi și propriile lor rămășițe lumea s-a dovedit a fi ne-ncăpătoare, și-n nimic și în nimicuri dânșii s-au grăbit a se-nghesui dintr-o dată, buluc, gloată. Pe panta tranșeelor deja goale trandafirii sterpi se clatină precum capul pe umeri, în șoaptă îngânând privighetorile, căscatul gropii în cântec transformându-l: voi, voi ați murit, și noi am vrea să vă urmăm, o, Doamne, cine fi-va să ne rupă, să ne culeagă, cine-o
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Făclii din cimitir, molcome degete Numără serile calme. Nu-mi spuneți Că noaptea de vară nu-i frumoasă. Din POESIE INEDITE [Straripa nell’umida notte...] [Iese din matcă în noaptea jilavă...] Iese din matcă în noaptea jilavă râul Silențios. Adio stearpă vigoare a tinereții mele. Din CROCE E DELIZIA [I tuoi calmi spettacoli...] [Calmele tale spectacole...] Calmele tale spectacole. Viața. Iubirea ce le leagă. Soare pe colină, Și mai târziu luna. Ajutor, ajutor! Din STRANEZZE [Laggiù, dove una storia] [Acolo jos
Sandro Penna, poetul aleanului homoerotic () [Corola-journal/Journalistic/5422_a_6747]
-
sensul unor cuvinte (obscen, seducție, producție) din nevoia de a frapa prin noutate. De fapt, în chiar aceste sugestii lexicale stă și atracția unui volum care altminteri e stuporos de obscur. Căci din nou ni se confirmă impresia de retorică stearpă, presărată cu tropi paroxistici, care e tipică eseisticii galice. De fapt, gînditorii francezi de după al Doilea Război Mondial au cîteva trăsături care descind toate din același tipar spritual. Mai întîi, e vorba de tonul emfatic, de declamație apodictică care promite
Lumea ca simulacru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5228_a_6553]
-
al producției, aduceau garanții importante. Din punct de vedere muzical spectacolul era absolut valabil; lipsea, poate, savoarea vieneză a muzicii. Din punct de vedere scenic, regizorul Christian Pade a încercat o translație în contemporaneitate; realizarea se dovedește a fi sărăcăcioasă, stearpă, lipsită de imaginație. Mai mult decât atât, momentele centrale ale spectacolului, balul oferit de prințul Orlofsky, feeria muzicală a mișcării valsului vienez... se petrecea de această dată într-o sordidă discotecă animată de membrii unei trupe de dansatori rapp! Reacțiile
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
curtea și ieși în stradă. Plângea fără lacrimi și-și dădu seama că aceea era Kalina cea veche. Auzi însă și vocea noii Kalina, o sfredeli sentimentul de ură care nu se mai mulțumea doar cu blesteme și cu gânduri sterpe, ci o îndemna să-și facă un plan, o tactică împotriva mizeriilor care îi otrăveau viața.
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]