1,364 matches
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > UN VIS DE TINE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 838 din 17 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Când dureri se-nchid în mine, muguri sterpi se-ascund de ploi Florile-și omoară pruncii și rămân copacii goi. Firul ierbii nu-ndrăznește să mai nască-n rădăcini, Amorțit de-atâta iarnă, amputat de-atâtea vini... Norii nu vor să mai plouă peste verde și ne uită
UN VIS DE TINE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Un_vis_de_tine_violetta_petre_1366194723.html [Corola-blog/BlogPost/345862_a_347191]
-
nr. 2256 din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului Mă-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am rătăcit buimacă Fără vreun rost sau țel! Grădina e pustie! Din foișor,...ruină! Iar merii rumeni, cândva, Acum sunt goi și sterpi. Fântâna plânge-n vânturi, Iar ciutura e ruptă! Gem rozele uscate De toamnă și de ger. Pe banca înnegrită, Sub teiul încă verde, Cad stropi de ploaie tristă,... Durere și infern. Mă-ntreb, unde ești, ziuă? Unde ești, palmă caldă
MĂ-NTREB de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1488733743.html [Corola-blog/BlogPost/384864_a_386193]
-
și studenții noștri de azi, între studii și rugăciune. Nu știm cum își pot face programul, însă, pe lângă hrana trupească pe care vrând-nevrând o căutăm și ne-o însușim, avem nevoie de hrana sufletească, fără de care murim, deși trăim, devenim sterpi, împietriți, uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
și în grădină, Datini împrospătează. Se-agață la grajd de vite, Funie de usturoi, Spre a nu fi bântuite De vârcolac sau moroi. În obicei de la sate, Cu usturoi se freacă Uger la vită de lapte, De-a nu rămâne stearpă. După ce se tund de lână, Ce-a crescut cât au iernat, Oile se duc la stână; Că-i vremea de pășunat. Se tocmesc ciobani cu plată În natură și în bani, Că tradiția-i purtată, Spre a dâinui prin ani
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1461329076.html [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
azi, mi se pare o telenovelă Unde este ispitit și un arhiereu. * Poeziile din carte, sunt fără încărcătură de prisos și te poartă din imaginea unui tablou, spre imaginea celuilalt, precum o ramură purtată spre rodul altui fruct, îmblânzind ochii sterpi sau vioi, inimile sărace sau bogate-n darul milei . Dacă aș putea acum m-aș transforma în nor, aș plânge ploi, aș îmbogăți pământul Cu iubiri și flori și apoi ca un curcubeu aș râde soarelui.* Fără mari pretenții, asemeni
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intre_poezie_si_proza.html [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
loc unde ecoul n-are nume. E liniște în toate. Muribunda, Lumina clatină arar perdeaua De aburi reci, ce'nvăluie podeaua Speranței iluzorii. N-o inundă Nimic din ceea ce a fost izvorul Schimbat în râu, cascade și talazuri. E totul sterp în jur, zvântate iazuri, Stăpânul pustiirii este dorul. *** Imagine: Hiroshi Yamazaki, The Sun is Longing for the Șea Referință Bibliografica: Stăpânul pustiirii / Ovidiu Oana Parau : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833, Anul VI, 07 ianuarie 2016. Drepturi de Autor
STĂPÂNUL PUSTIIRII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1452149296.html [Corola-blog/BlogPost/350153_a_351482]
-
ta!” ( Optimism) Versul elaborat este purtător de sonorități fine, iar spațiul interiorizat al conștiinței și al sufletului este acompaniat de armonia universală. “Cuvântul este drumul sinuos al evoluției. Fără o istorie a culturii și civilizației am fi găsit un teren “sterp” plin cu mărăcinii necunoașterii. Omul și-a dorit mereu să progreseze căutând puncte de reper spre devenire. Personalități ca: Aristotel, Leonardo da Vinci, Beethoven, Eminescu, Einstein, Michelangelo și câți alții... au pus câte o cărămidă la edificiul măreț al culturii
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Note_de_lectorvolumul_de_poezie_broder_valentina_becart_1344799167.html [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1600 din 19 mai 2015 Toate Articolele Autorului Priveam necuprinsu-ți, mistuită de mirare, dorind ca trup obosit de uitare să nu se descompună în fragmente iluzorii, dezorientate, să nu fugă anapoda, șiroind dorințe sterpe pe coama anilor pierduți din ochiul timpului cenușiu. M-am văzut strălucind în ochii blânzi ai Soarelui, ce-mi privea imensitatea zorilor. Mă contempla ca pe o carte de căpătâi, necitită, ca pe ultimul poem din Cântarea Cântărilor, atingând spații
FLUTURI NINȘI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1432029605.html [Corola-blog/BlogPost/362966_a_364295]
-
Lumea în care trăim este pestriță ca un câmp de ciulini, frumos colorați, și deloc mirositori ... Cei mai mulți sunt mediocri și egoiști, își închipuie tot timpul că ei sunt cineva pe lumea aceasta, și că li se cuvin foarte multe. Sunt sterpi ca steiul și n-or să lase nimic în urma lor, deși când au fost pe pământ au făcut atâta gălăgie și s-au scremut atât de tare că ai fi zis că mută munții din loc. Vor să fie respectați
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
Și-n ochi, tăișul crud al nepăsării. Iubirea ta nu crește și nu moare, Ci totdeauna-i rece și egală E ca o floare artificială Pe-o pajiște cu maci arzînd în soare. Am vrut în ciuda zîmbetelor tale, Din ochii sterpi o lacrima să storc Și am plecat să nu mă mai întorc, Dar azi, din zori de zi îți umblu-n cale. Ești rău. Dar cînd aud c-o spune altul Mă uit în jos și strîng din pumni și
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1487264408.html [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
muncii intelectuale cu cea fizică este cea mai bună soluție pentru un scriitor. Te menține în formă. Cine se plânge că nu are timp, de fapt, nu are priceperea de a-și drămui timpul, de a evita contactele neplăcute, inutile, sterpe. Iar cu hoții de timp... am devenit necruțător! Sunt un fel de indivizi care îți fură timpul, pur și simplu și care au impresia că îți fac un mare bine, ținându-te de vorbă. La telefon, sunt laconic, nu-mi
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
doară să-i vândă morții, 134 de sicrie pentru iubit, Bacovia face târg cu moartea, și moartea îi cumpără sicriile cu 100 de zloți fac târgul, și se încheie cartea în care Bacovia ne-a înmormântat pe toți, pământul e sterp, pământul e gol și plumbul curge prin cimitir moartea, pământului dă ocol Bacovia plantează peste tot, flori de zefir. Referință Bibliografică: la moartea lui Bacovia II / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017
LA MOARTEA LUI BACOVIA II de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1483986201.html [Corola-blog/BlogPost/377331_a_378660]
-
pe orice anotimp. Este regatul lor și sunt neclintite de milenii. Stau la taifas ca niște „bunicuțe”, vara depănând amintiri sub soarele strălucitor iar iarna înfruntând viscolele năprasnice. Puțin mai sus domină „Sfinx-ul” ca un colindător solitar al înălțimilor sterpe, veșnic visător, poet anonim, ca un luceafăr al Bucegilor. De partea cealaltă se află Hotelul Peștera unde se poate coborî pe traseul turistic marcat sau mai simplu cu telecabina. De aici se poate face o incursiune până la Padina și coada
BULEVARDUL DIN CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 by http://confluente.ro/Bulevardul_din_carpati_ion_nalbitoru_1368947806.html [Corola-blog/BlogPost/350397_a_351726]
-
Mutători cu exerciții impuse. O analiză în oglindă lipește fine întrepătrunderi. Fiecare își poartă destinul. Captiv fericit al acestei convingeri. Prețul face parte din savoarea lumii. Și negocierea. Și înțelegerea. Și angajamentul. Și aranjamentul. Compromisuri. Prea multe compromisuri. O perioadă stearpa de bunăstare a îmbuibat pe unii. Verbul acesta are și timpul prezent. Cu siguranata și timpul viitor. Opoziția stă că un dalmațian în mașina de spălat pete. Programul se apropie de final. Cu eforturi colective, dreapta visează frumos. Cine își
ANGAJAMENTE SI ARANJAMENTE de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Angajamente_si_aranjamente_dona_tudor_1351250064.html [Corola-blog/BlogPost/358786_a_360115]
-
fecioriei tale. În tine se va săvârși unirea tainica între Dumnezeu și Om. BUNĂ VESTIRE. Și apoi îngerul mai adaugă, dar abia la sfârșit, pentru că Maria nu se îndoise, ca rudă să Elisabeta zămislise și ea fiu „la bătrânețea ei", stearpa fiind. Maria nu ceruse dovezi, ci crezuse în cuvântul lui Dumnezeu. Ceea ce îngerul îi spune nu este o dovadă (cu atat mai mult cu cât nu încape nici o comparație între cele două minuni), ci vrea să-i arate: „Căci nimic
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTEC PENTRU MELCI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea tălpilor ce-ți ard
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1490122494.html [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > VIS DE ROUĂ Autor: Mihail Coandă Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului ești un vis de rouă și te prelingi peste nopțile mele sterpe, bine ai venit să topești zăpezile din sufletul meu. să nu ai milă de ele, ești bulgărul de soare care se rostolgolește peste culmile mele existențiale, acolo unde nimic nu ajunge, nicio emoție, niciun vis. inundă-mă cu tine și
VIS DE ROUĂ de MIHAIL COANDĂ în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/mihail_coanda_1489765830.html [Corola-blog/BlogPost/362610_a_363939]
-
o societate pe care am creat-o și-n care nu există o concurență reală și-n care cei dintâi sunt cei din urmă? La masa voinței comune, nu bate cu ciocanul dreptatea, ci strâmbătura, osul schilod al unor suflete sterpe, suflete și minți bolnave. De 25 de ani trăim în cultura kitchului, a averilor fără rațiune, a celor care prin folosirea răului, a invidiei, a egoismului și a neraționalului din noi, s-au menținut acolo unde cei drepți și curați
ADEVĂR de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1431510730.html [Corola-blog/BlogPost/352095_a_353424]
-
unde mișună oamenii fără căpătâi și nebăgați în seamă de concitadini (Identitate), cu gara pe lângă care „trenuri trec grăbite, păsări fără zbor” (Așteptare). Cele mai frumoase versuri sunt dedicate naturii, aceasta fiind văzută în cele mai inedite ipostaze, de la ogorul „sterp” și plin de „spini”, la poiana din codru unde pasc caii „iarba-ger și iarba-teamă” (Caii) sau la „plaja calmă, pustie,/aur între uscat și ape” (Poem marin), peisajul inducându-i o stare de liniște sufletească, dar și de nostalgia și
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1494175862.html [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
sa Elisabeta, devenită și ea mamă a Înaintemergătorului. Grăbind parcă să vadă cele vestite ei de înger: „Și iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei, și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă“ (v. 36), dar și pentru a o ajuta la naștere, Sfânta Fecioara Maria străbate drumul din Galileea până în Iudeea spre a se întâlni cu rudenia ei. Intrând în casa preotului Zaharia, ea salută pe Elisabeta. La auzul închinării Mariei, Elisabeta
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_prasnicul_buneivestiri_sau_inceputul_manturii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
declarat pe față ostilitatea față de stăpânitorii romani, în timp ce confrații lor oportuniști-politici, sceptici-religioși, pentru a-și păstra demnitățile și funcțiile s-au legat prin obediență și lingușire de împilatorul străin. Faptul că dumnezeiasca Învățătură, vie, iubitoare a lui Iisus amenința formalismul sterp și uscat al fariseilor, precum și poziția sau privilegiile saducheilor a condus, cum de obște se întâmplă în atare situații, la paradoxala și odioasa coaliție împotriva Învățătorului ceresc. În furibunda cohortă a uneltirii marilor rabini Ana și Caiafa a intrat în
PAŞTELE DREPTMĂRITORILOR CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1367675074.html [Corola-blog/BlogPost/344587_a_345916]
-
de trebuință, ciobanilor. Într-o seară, sătul să stau la târhat (loc unde ciobanii își lasă tot ce are de trebuință pentru iernat, și aduc oile la odihnă), am mers eu și încă un copil, cu o parte din oi (sterpele), să pască într-un lan de secară, cale de o oră și jumătate de mers. Ajungând la locul cu pricina, ne-am așezat să mâncăm și urmăream oile, ce pășteau domol. Era o lună plină argintie, uriașă, cu cearcăne roș-vânăte
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481256141.html [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
victorii strălucite pe câmpul de luptă! Fanfara cânta dezlânat. Instrumentele de suflat nu se sincronizau, iar tobele băteau sec, că am fost tentat să cred că-i o procesiune de îmormântare. Totul părea așa de trist, mai ales acest ținut sterp și ars fără milă de un soare de-o culoare roșu-sângeriu cu reflexe de-un argintiu sticlos, greu de suportat. În acel moment am simțit că pe șira spinării mi se urca un șarpe rece și mi-a ajuns pe
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377837581.html [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
ORIZONTUL CU PORȚI DE PIATRĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1192 din 06 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Gândul meu dând contur zilei de mâine, iubirii îi pune nume și rodește în ploi zămislind ființa din lutul sterp. Atunci se naște lumina, aura de botez a capului meu primește duhul și se înalță cu el în picioare. Sorbind cu ochii întinderea până se deschide orizontul cu porți de piatră, Drumuri prin gânduri trecând... De înalț mânile să prind
ORIZONTUL CU PORŢI DE PIATRĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1396734987.html [Corola-blog/BlogPost/347761_a_349090]
-
Marele fanfaron, ce tot timpul se dă atotștiutor, știe mai mult decât sunt de toate, le știe pe cele neștiute de restul lumii, mare flecar pe toate ecranele tv. De data aceasta a impresionat admiratorii nu numai cu logoreea lui stearpă dar și cu un insipid curaj de operetă, după brevetul ’’Ceata lui pițigoi, Da-i în unu’ țipă doi !’’ Astfel, admiratori lui îl și vedeau cum se îndrepta, cu pieptul dezvelit, spre zidul execuției unde cei doi tovarăși ai săi
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]