223 matches
-
dăm crezare zvonurilor. Nu e o recompensă prea rea pentru a fi adus această instituție odinioară profitabilă aproape de faliment în câțiva ani. Ar putea această generozitate fără precedent să aibă vreo legătură cu vărul ei, Thomas Winshaw, președintele băncii comerciale Steward, care deține o halcă mare din companie? Și ar putea fi adevărat că multitalentata doamnă Winshaw este pe punctul de a se instala într-un post de sinecură bine plătit, ca editorialist la un anumit cotidian al cărui proprietar este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
putea fi adevărat că multitalentata doamnă Winshaw este pe punctul de a se instala într-un post de sinecură bine plătit, ca editorialist la un anumit cotidian al cărui proprietar este întâmplător unul dintre cei mai prețioși clienți al băncii Steward? Stați cu ochii, cum se spune, pe această rubrică... Reputația lui Hilary o precedase și ea descoperi că în prima zi n-a fost prea bine primită de noii ei colegi. Ei, s-a gândit ea, să-i ia naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
sfârșit învingător clar. În toamna lui 1978, când Thomas Winshaw a anunțat că banca va investi la greu în noua industrie, reacția inițială a colegilor din consiliul de administrație a fost una de consternare. I-au amintit că flirtul companiei Steward cu industria filmului la începutul anilor ’60 nu fusese un succes și chiar au evocat o criză din urmă cu zece ani de la Morgan Grenfell, când o angajare de finanțare de film s-ar fi terminat cu un potențial dezastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
media, asupra relației dintre formele de media, și asupra unor forme și ideologii sociale mai largi, această concentrare s-a diminuat în ultimii ani în detrimentul studiilor actuale, aș îndrăzni să spun. De exemplu, în clasicul său articol programatic "Codificare/decodificare", Steward Hall își începe analiza folosind studiul Grundrisse al lui Marx ca model pentru urmărirea traseului expresiilor unui "circuit continuu", cauză-producție-distribuție-consum-producție (1980 b: 128 ff). El dă acestui model formă concretă, concentrîndu-se asupra modului în care instituțiile media produc mesaje, cum
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
tulburătoare. De fapt, constrângerile de mediu impuneau doar limite. Totuși, în anii 1950, ideea de cauzalitate legată mai mult sau mai puțin direct de mediul înconjurător a cunoscut o a doua perioadă de glorie sub numele de "ecologie culturală" (Julian Steward), apoi ca "materialism cultural" (Marvin Harris). Toate trăsăturile culturale de la tehnologie la ritualuri, trecând prin habitat și sistemele de rudenie ar corespunde unor alegeri raționale în funcție de necesitățile locale de adaptare. Înmulțirea descrierilor etnografice fine și chiar studiile istorice au repus
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
concentrează atenția pe modul în care evoluează cultura, ca și creștere a dominației naturii de către om. Cultura are o anumită autonomie față de celelalte aspecte ale vieții sociale are o viață proprie și evoluează după mecanismele și regularitățile ei specifice. Julian Steward, antropolog american, este mai interesat de evoluția culturilor particulare, de nișă, pe care le vede evoluând diferit, nu uniliniar. Evoluția se produce diferit atât între diferitele culturi și societăți, cât și în interiorul aceleiași culturi sau societăți. Din domeniul sociologiei, Gerhard
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid de creștere caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. Teoria lui J. Steward (1955) ne oferă un exemplu elocvent în această privință. În centrul teoriei sale asupra culturilor stă enunțul cauzal „combinația dintre un anumit mediu natural și o tehnologie generează un anumit tip de cultură”. Această lege cauzală, remarcă autorul, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, NewYork. Stoianovici, D. (1971), „Aspectul logic al analizei funcționale”, în Forum, nr. 2. Tannenbaum, A.S. (1986), „Controversies about control
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluție un proces determinabil, dar nu și predictibil. Caracterul emergent al efectului face ca fiecare linie de evoluție să aibă unicitatea sa. O teorie generală a evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu există nimic în procesul evolutiv care să preordoneze dezvoltările particulare ce sau petrecut pe planeta noastră” (Steward, 1955). Un observator care ar fi vizitat pământul cu o jumătate de bilion de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
evoluției este, astfel, principial imposibilă. Aceasta este și opinia antropologului cultural american Julian H. Steward. În mod explicit, el afirmă un principiu general: „Nu există nimic în procesul evolutiv care să preordoneze dezvoltările particulare ce sau petrecut pe planeta noastră” (Steward, 1955). Un observator care ar fi vizitat pământul cu o jumătate de bilion de ani în urmă, continuă el, când algele erau cele mai evoluate organisme, din principiile care operează în evoluția biologică - ereditate, mutație, selecție naturală etc. - nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem poate fi și ea riguros structurată. Putem vorbi despre structura evoluției în măsura în care este caracterizată printr-o succesiune determinată de faze, indiferent de variația accidentală a factorilor exteriori. Analiza așa-numitelor civilizații ale irigațiilor, datorată în mod special lui Julian Steward, este un exemplu foarte clar de asemenea ciclu evolutiv structurat. El distinge mai multe faze de evoluție a acestor comunități: a) o fază inițială - mici comunități practicând o agricultură relativ primitivă; b) faza formativă - metodele de practicare a agriculturii se
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interne; f) reînflorirea comunității, după o lungă perioadă „neagră”. Sistemul intrat în paragină începe să fie reconstituit, populația împuținată ca urmare a tulburărilor interne, a războaielor și a crizei economice începe să se refacă, un nou statseconstituie, ciclul reluându-se (Steward, 1973). Cercetările istorice au scos în evidență faptul că ipoteza unor asemenea cicluri este corectă. Civilizații foarte diferite, cum este cea a Egiptului antic, Mesopotamiei, Mexicului, civilizația incasă,civilizațiiledin nordul Indiei și din China, s-au dezvoltat în matricea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tipul celei europene, postulat fundamental al evoluționismului acestei perioade, a fost suspectatănu numai de ceea ce desemnează antropologia culturală prin termenul de „culturo-centrism”, ci, totodată, și de o puternică implicație ideologică. Voi reda pentru exemplificare doar caracterizarea usturătoare a lui Julian Steward (1973) a orientării evoluționiste din această perioadă: „Omul a evoluat de la condiția simplă de sălbatic amoral la starea civilizată a cărei ultimă realizare este englezul victorian, trăind într-o societate industrială și o democrație politică, crezând în imperiu și aparținând
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
societății umane reprezintă un exemplu tipic de atitudine speculativă, de netolerat pentru știință, este abandonată. Această deplasare de atitudini are loc atât înantropologia culturală și socială, cât și în sociologie. Un neoevoluționism se constituie. În primul rând, în antropologie: White, Steward, Service, Child. Dar și în sociologie, perspectiva este reluată. Chiar și Talcott Parsons încearcă o deschidere evoluționistă a propriei sale teorii (Parsons, 1966). Specifică acestor orientări este opunerea netă a conceptului de evoluție celui de progres. Doar evoluția este o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Vansina, J. (1965), Oral Tradition. A study in Historical Methodology, Aldine Publishing Company, Chicago. Weber
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Stinchkomb, A.L. (1968
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, New York. Stoianovici, D. (1971
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
to Lear CORDELIA KING OF FRANCE DUKE OF BURGUNDY DUKE OF CORNWALL, husband to Regan DUKE OF ALBANY, husband to Goneril EARL OF KENT EARL OF GLOUCESTER EDGAR, son to Gloucester EDMUND, bastard son to Gloucester CURAN, a courtier OSWALD, steward to Goneril OLD MAN, tenant to Gloucester DOCTOR LEAR'S FOOL A CAPTAIN, subordinate to Edmund GENTLEMEN, attending on Cordelia A HERALD SERVANTS to Cornwall KNIGHTS ATTENDING ON LEAR, OFFICERS, MESSENGERS, SOLDIERS, ATTENDANTS Scene-Britain PERSOANELE LEAR, rege al Britaniei GONERIL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rîde easy. I see the business. Let me, if not by birth, have lands by wit. All with me's meet that I can fashion fit. Exit. SCENE III [The Duke of Albany's palace.] Enter Goneril, and [Oswald, her] Steward. GONERIL: Did my father strike my gentleman for chiding of hîș Fool? OSWALD: Ay, madam. GONERIL: By day and night he wrongs me. Every hour He flashes into one gross crime or other That sets uș all at odds. I
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
fiecare parte a lumii, acesta fiind motivul pentru care nu se furnizează informații. În mai multe rânduri, cercetătorii au sugerat intuitiv că fiecărui tip de societate și cultură - sub orice formă socioculturală sau „tip cultural”, În sensul indicat de J. Steward - Îi corespunde un anumit tip de religie: religia vânătorilor, religia agricultorilor, a păstorilor nomazi și așa mai departe. Prin analogie, nu Întâmplător, aceiași cercetători au considerat că pot distinge o artă a vânătorilor, o artă a păstorilor nomazi etc. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Patte, E. (1960), Les hommes préhistoriques et la religion, Paris. Rappaport, R.A. (1971a), „Ritual, sanctity andcybernetics”, American Anthropologist, nr. 73, pp. 59-76. Rappaport, R.A. (1971b), „The sacred in human evolution”, Annual Review of Ecology and Systematics, nr. 2, pp. 23-44. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change. The Methodology of multilinear Evolution, Urbana (trad. it., Teoria del mutamento culturale. La metodologia dell’evoluzione multilineare, Torino, 1977). Straus, L.G. (1992), Iberia before the Iberians. The Stone Age prehistory of Cantabrian Spain, Albuquerque
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Berry și Melbourne, se pronunța pentru o schimbare radicală a politicii față de Uniunea Sovietică. În acest context, cei doi diplomați americani încurajau opoziția din România în încercările ei de a răsturna guvernul dr. Petru Groza. La 10 august 1945, D. L. Steward, împuternicit al Foreign Office-ului pentru probleme europene, scria că "americanii au intervenit prompt în afacerile interne ale României"122. Ministrul de Externe de la Londra l-a sfătuit pe reprezentantul său la București, Le Rougetel, să nu ofere nici un sprijin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
579 Stever, H. Guyford, 372 Stoessel, Walter, 285 Stoica, Chivu, 41; 179; 183; 194; 196; 198; 233; 263 Stoichici, Ion, 310; 549; 553 Stowell, Christopher, 440 Stanciu, I., 9, 13, 19, 576 Stebbins, R.P., 232, 576 Stevenson, R.W., 576 Steward, D.I., 21 Stewart, W., 27 Sulzberg, C.L.,63; 270; 577 Summerscole, P., 160; 187; 268; 577 Susaikov, I.Z., 55 Surpat, Gh., 251 Svec, M., 579 Symms, Steven, 464; 466 Szabo, Ecaterina, 486; 488 Szaz, Z. Michael, 363; 365; 382
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]