470 matches
-
Ușile nopții, care poate fi considerat o replică a protagonistului din Intrusul de Marin Preda prin conjugarea nedreptății sociale cu renghiurile jucate de soartă, la care se adaugă și o veritabilă vocație pentru nefericire, confirmată de eșecul familial și de stigmatizarea fizică. Dacă personajul lui Preda mai mult problematiza detașat decât suferea, protagonistul de aici nu are aptitudini de cazuist al culpabilității morale, ci este o fire poetică ce își sondează trecutul prin insistente incursiuni anamnetice și prin reverii. Întreg romanul
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
prin conținuturile educației școlare sau prin mesajele din mass-media. Este vorba despre insistența reproducerii unor stereotipuri de gen care nu doar separă lumea bărbaților de cea a femeilor, dar și contribuie la o „«anihilare simbolică» a femeilor și femininului prin stigmatizare, trivializare sau pur și simplu prin ignorare”. De la studiile feminine la studiile masculine Ne-am referit mai sus doar la schimbări și constante din condițiile de existență ale femeilor, atingând doar tangențial situația bărbaților. Să recunoaștem în această abordare un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să le recunoască cu onestitate, să își impună o limită profesională și să caute supervizare și/sau consiliere profesională. De asemenea, practicienii ar trebui: să nu permită comportamente agresive între beneficiari; să nu accepte sau să folosească etichete, porecle sau stigmatizări între beneficiari; să nu folosească violența ca modalitate de rezolvare a diferendelor (pedepse precum excluderea copilului de la activități); să nu ignore manifestările copiilor ce pot duce la situații conflictuale ce vor fi rezolvate prin violență; să lucreze cu propriile prejudecăți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violența ca modalitate de rezolvare a diferendelor (pedepse precum excluderea copilului de la activități); să nu ignore manifestările copiilor ce pot duce la situații conflictuale ce vor fi rezolvate prin violență; să lucreze cu propriile prejudecăți care ar putea genera discriminare, stigmatizare a copiilor pe criterii legate de etnie sau de proveniență ori stare socială și, prin urmare, tratamente preferențiale, ceea ce reprezintă, în sine, o formă de abuz, dar totodată pot genera și situații conflictuale între beneficiari; să sensibilizeze comunitatea prin discuții
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ca analiza să permită explorarea relației dintre obstacolelor ce pot apărea în procesele de intervenție. Autoarea trage atenția asupra situațiilor dificile care pot apărea pe parcursul intervenției sau în procesul de implementare a măsurilor de politică socială, aducând în discuție consecințele stigmatizării asupra implementării politicilor publice. Lucrarea prezintă interviuri care permit răspunsuri la trei întrebări listate de către autoare: implicarea sau evitarea intervenției; implicarea în decizia persoanelor asistate sau acționarea în numele lor; structurarea intervenției la nivel individual sau comunitar. Lucrarea se impune prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pregătiți pentru a-i îndruma pe copii în vederea recuperării graduale a funcționării lor intelectuale. Academic vorbind, predarea de reabilitare părea a fi potențial benefică pentru elevul defavorizat; în orice caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi totuși trecut cu vederea. Planul inițial a fost, de fapt, acela de a-i reintegra, după doi ani de segregare, în clase de liceu normale. Dar, din pricina multor dificultăți neprevăzute, acest
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
chiar a investit în noi mai mult decât ne așteptam. 9. Ne ajutau și la teme. 1. Evaluare pozitivă generală a liceului 2. Relații sociale bune cu colegii de clasă 3. Mândria de a fi într-un liceu anume 4. Stigmatizare și izolare 5. Curiozitatea elevilor din clasele normale 6. Sentimentul inferiorității 7. Unicitatea sinelui 8. Foarte mare implicare din partea liceului 9. Foarte mare implicare din partea liceului. 1. Afirmația pozitivă pune accentul pe faptul că liceul a fost bun pentru ea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Clase normale Persoane de vârstă mijlocie 1. Profesori buni care au investit în elevii lor 2. Probleme sociale - izolare și segregare 3. Înalt nivel de educație și succes 4. Identitate de clasă 5. Îndoieli asupra identității personale. 6. Discriminare și stigmatizare din partea sistemului. 7. Participarea la un proiect experimental. 8. Relații sociale bune între colegii de clasă 9. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 10. Eterogenitatea corpului de elevi și capacitatea de integrare Adulții tineri 1. Relații sociale bune între colegii
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
9. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 10. Eterogenitatea corpului de elevi și capacitatea de integrare Adulții tineri 1. Relații sociale bune între colegii de clasă 2. Profesori buni care investesc în elevi 3. Mândrie în școală 4. Discriminare și stigmatizare venite din partea sistemului 5. Identitatea personală, ca elev 6. Unicitatea sinelui 7. Participarea la un program experimental. 8. Evaluare pozitivă a școlii, pe ansamblu 9. Probleme sociale - izolare și complexe de inferioritate 10. Mult efort dedicat studiului 1. Activități sociale
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
din clasele integrate decât ale celor din clasele segregate). Câteva categorii sunt însă specifice grupei integrate, cum ar fi „integrare cu succes” sau „un sentiment al libertății de alegere”, în vreme ce altele le sunt specifice celor din clasele experimentale - „discriminare și stigmatizare din partea sistemului”. Aspectele cele mai importante care sunt clarificate prin intermediul acestei analize vor fi discutate în secțiunile ce urmează. În procesul de interpretare vom folosi și date suplimentare care apar de-a lungul interviului sau provenind din categorii mai puțin
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
că atât absolvenții din cadrul programului experimental care sunt acum adulți tineri, cât și cei de vârstă mijlocie zugrăvesc în relatările lor imaginea unei minorități. În profilele ambelor grupe categoriile care trimit la probleme sociale ocupă primele locuri; izolare, segregare, discriminare, stigmatizare și complexe de inferioritate (categoriile 2 și 6 în grupa de vârstă mijlocie, respectiv 4 și 9 în grupa adulților tineri) - toate fiind de obicei atribuite, de-a lungul relatărilor, unor atitudini negative venite din partea majorității, adică a corpului de
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
primește separat răspunsul fatal. După condamnarea lui Isus Își schimbă gândul inițial (vom vorbi mai Încolo despre „pocăință”), Înapoiază banii, se Îndepărtează de locul faptei sale și se spânzură. Un pas Înainte În acest proces de teologizare și, implicit, de stigmatizare a apostolului Iuda va fi făcut de Luca. Puțini exegeți au remarcat faptul că, În cazul Evangheliei după Luca, există nu trei, ci patru ispite ale diavolului. Primele trei sunt cele bine știute, dinaintea Începerii misiunii publice. Ele apar și
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
trebui să acorde ajutor prin formule de tipul: „este problema lor” sau că aceste persoane „sunt direct responsabile” de faptul că au ajuns Într-o astfel de situație, și deci, impas, nu merită să fie ajutate. Este o culpabilizare, o stigmatizare socială, a celor aflați În impas; dă Atitudinea de satisfacție manifestată de unii față de suferința celuilalt ascunde de fapt o trăsătură sadică, din punct de vedere psihologic, și cinică, din punct de vedere moral. A te bucura de răul altuia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cu sângele sau folosirea seringii de către o singură persoană (4,5%). 8,1% consideră că, pentru a te proteja, trebuie să păstrezi distanța fizică față de persoanele infectate, existând alții care identifică alte modalități ce denotă teama față de cei infectați și stigmatizarea pe care aceștia trebuie să o suporte. Un procent mare dintre copiii romi chestionați (23,7%) nu știu cum se pot proteja pentru a nu contracta o infecție cu transmitere sexuală. Anturajul (50,9%), școala (19,2%) și mass-media (17,4%) reprezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și o extindere a parteneriatului, acoperirii, frecvenței și consistenței campaniilor naționale de prevenire HIV/SIDA. În fiecare an, campaniile au crescut calitativ și au abordat teme importante legate de prevenirea HIV/ITS, de promovarea drepturilor persoanelor infectate și de reducerea stigmatizării și discriminării. Campaniile au avut o componentă mass-media importantă cu mesaje difuzate gratuit în zona publicitară de prime-time care au ajuns la milioane de persoane, în special tineri. Ministerul Educației și Cercetării a lansat la sfârșitul anului 2002, în colaborare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Educația în școli Obiectiv: Accesul universal al tinerilor care urmează o formă de învățământ la cunoștințele necesare despre HIV/SIDA, metodele de prevenire și riscurile asociate, precum și noțiuni despre protecția socială și medicală a persoanelor afectate, noțiuni legate de reducerea stigmatizării și discriminării. Strategii: Introducerea în curriculumul obligatoriu, diferențiat pe cicluri de educație, a pachetului de educație pentru sănătate care să includă, între altele, capitole distincte legate de educație sexuală și a reproducerii, igienă, prevenirea consumului și abuzului de substanțe. • Introducerea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în alternativa de viață sănătoasă, cultivarea abstinenței la consumul de droguri, inclusiv alcool și tutun, încurajarea formării unui climat social care să împiedice stigmatizarea și marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de droguri. Crearea oportunităților și stimularea participării mass-edia la susținerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor și campaniilor antidrog. Dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a întregii populații pentru dobândirea unei atitudini de toleranță în scopul diminuării marginalizării și stigmatizării consumatorilor de droguri, precum și a unei atitudini de responsabilitate în prevenirea consumului. Dezvoltarea unui sistem de evaluare și monitorizare, integrat și individualizat, al copiilor și tinerilor aflați în situații de risc, care să favorizeze procesul de maturizare, integrare socială, educație
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
greutăți în viață ca alții; alții au avut mult mai multe și au trecut peste ele și n-au ajuns aici. Mi-a trecut mie prin cap ideea nebunească de a mă îmbogăți peste noapte... Omorul este o etichetă, o stigmatizare atât socială, cât și sufletească... nu există cale de a te absolvi, nici în fața oamenilor, nici în fața lui Dumnezeu. Ia-i omului tot, numai viața nu i-o lua.” Mai puțin de 5% dintre indivizii care dezvoltă dependență alcoolică prezintă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
definirilor raționalului proiectează oniric spre primordialitatea întemeietoare ce pulsează dincolo de timp și spațiu? Este îndrăgostitul un cronicar abisal și aparent naiv al tensiunilor transcendente? Frivolitatea sa nu este semnul unui alt tip de putere decât cel ancorat imanentului, imaginea unor stigmatizări dinspre absoluturi ce înnobilează? Resurecția aferentă inaugurării trăirii întru ascensiunea mistică impune saltul ontic peste complexitatea epuizantă a mundanului ca dimensiune cuprinsă în cadrele grosierului imanent. Cel dăruit acestei escaladări luminate teofanic dinspre piscurile transcendenței nu-și poate urma pasul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
condițiile unei anumite deficiențe, atât sub aspectul fizic( prin programe de reabilitare), cât și sub cel psihic (prin programe care ajută individul să facă față limitărilor respective). De asemenea, modelul este bazat pe o perspectivă negativă asupra dizabilității, încurajând prejudecată, stigmatizarea și excluderea persoanelor care nu sunt și nu pot fi că oamenii "normali". Că o consecință a abordării negative, modelul caută soluții prin oferirea de ajutor, compensare și caritate pentru această categorie de persoane, considerate "aparte". În ultimii ani, la
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
a aminti, totuși, întâlnirile cu decanul Charles Hauter, pe care Julien Freund mi-l prezentase. A fost ultimul asistent al lui Georg Simmel la Strasbourg în 1918. Eram vecini. Și acest domn bătrân, cu pălărie mare alsaciană, îmi vorbea despre stigmatizarea căreia i-a fost victimă acest gânditor, exilat într-o universitate de la marginile Imperiului. Mai ales pentru că aborda, ca precursor, aceste subiecte "frivole": corpul, simțurile, cochetăria, estetica, societățile secrete, emoțiile, non-raționalul... pe care ulterior alții au început să le "recupereze
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
izolați în rațiune și "contractanți" prin rațiune, nu mai este obligatorie când ceea ce predomină este punerea în comun a emoțiilor ca mijloc de a susține grupul. Și a te mulțumi, pentru a descrie o astfel de stare de fapt, cu stigmatizarea așa-zisului "comunitarism" este o facilitate limitată, incapabilă să înțeleagă aspectul generos, creativ, eventual prospectiv, al modurilor de viață fondate pe un astfel de partaj al afectelor. Căci, relativizând paranoia modernității, care a prezentat valorile ei, elaborate într-un mic
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a tensiunilor și perceperea muncii ca pe o corvoadă. Maslach et al. (2001) o considera a fi elementul de baza al sindromului reprezentând componenta individuală. > Depersonalizarea presupune apariția atitudinilor impersonale, de detașare față de cei avuți în grijă, de respingere sau stigmatizare a acestora, toate acestea fiind destinate să reducă epuizarea resurselor interne. Se referă la răspunsuri negative, cinice și excesiv detașate față de persoanele întâlnite la locul de munca. Această dimensiune reprezintă componenta interpersonală a burnout-ului. > Realizare personală redusă implică pierderea competențelor
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
penitenciarelor denaturează sistemul valoric al individului (este o adevărată școală pentru noi infracțiuni), probațiunea prin serviciile de consiliere și asistare a delincventului asigură acestuia o menținere a cadrului familiar și / sau familial, drept suport moral și afectiv, ceea ce înlătură riscul stigmatizării sociale și a menținerii unei oarecare verticalități sociale. Mai mult, aflat în momentul de a părăsi penitenciarul, fostul deținut suferă un nou proces de "readaptare", de data aceasta la societatea exterioară. Resimțirea unor discrepanțe majore între cele două cadre sociale
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]