7,177 matches
-
mărginit/ și că universurile sunt nemărginite, dar în zadar mă gândesc că sunt nemărginite./ Nu mă indoiesc că [...] vederea are o altă vedere, că auzul are un alt auz și vocea are o altă voce”. Deci, „repetiție” în două direcții stilistice: un discurs asupra nemărginirii și un discurs al „diviziunii senzoriale”. Fără grabă, ori teamă de risipire, în „nemărginire”, într-un simț suveran. Făcând, prin opera sa, mare diferență între to talk, to say, to speak, to voice, to sound off
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
nevoie de atenție încordată, ca la cusăturile în punct artizanal, dacă ai greșit două fire, modelul întreg s-a dus pe apa sâmbetei, dacă pierzi indiciile 10 sau 67 de la subsolul paginii, înțelesul poeziei râmâne trunchiat. Tocmai în acest ludic stilistic constă încercuirea lirică a stilului Dan Iancu. Este o matematică poetică în structura versului aici, dar o matematică a sensurilor din geometria în spațiu care ține și durează, care absolvă în virtuozitatea scrierii. Metafora cu anexele sale, stilistica în atașament
DESPRE ÎNŢELES de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1433079666.html [Corola-blog/BlogPost/377815_a_379144]
-
maladia oculară, cu care se lupta de mai multă vreme. S-ar putea aprecia că este, în fond, un refuz camuflat, ținând seama de faptul că Aurelian Popescu nu era cunoscut ca scriitor, iar manuscrisul era extrem de prolix și alambicat stilistic. Aflând că subsemnatul activa în Cenaclul literar „Gib. I. Mihăescu” de pe lângă Casa de Cultură din Drăgășani, mi-a trimis și mie manuscrisul, la care a adăugat și srisoarea de la D.P. Perpessicius, pe care am reprodus-o. Cunoștem foarte bine pe
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_panaitescu_perpessicius_manuscris_epistolar_inedit.html [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
ne redescoperim drept „divini“. Credem că de acea pierdută divinitate, citind poezia Viorelei Codreanu, ne este sete. Frecventele oximoroane (...în tăcute ecouri și liniștite-neliniști/sfărâmate-n albia somnului de ne-somn,/ adunându-te/ risipindu-te etc.) dau la iveală preferințele stilistice ale poetei, la care trebuie să adăugăm neapărat dramatismul inclus în numeroasele replici-întrebări existențiale fără răspuns ce a-desea sunt conexate cu lexeme numind stihiile ce ne asediază și mortifică simțurile și sentimentele ca într-o dramă shakespeariană: „Dar cine mai
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1457192104.html [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
viața lui curentă, de dincoace de poezie. Reînvie, prin puterea evocativă a unor forme lingvistice reconstituite (care au fost sau nu au fost, cândva, în uz), un context social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
Coasa (Și-a cu coasă, a cu coasă / Mă tot caută pe-acasă...) pe care poetul vrea să se creadă că n-o iubește deloc, dar căreia-i trimite, statornic, complimente în stoluri de pitorești injurii și blesteme (torsionate, desigur, stilistic; mai puțin în exemplul ales aici: Veniși, Moarte ticăloasă, / [...] / Dracu-n patru să te crape!...), îi face, cu fidelitate, declarații de afurisenie (Ci lacomă și flămîndă, / De cînd lumea stai la pîndă, / Nu-nghiți piatră, nice pom / Nu-ma suflețel
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
d) în față, sub bărbie (bătrânele). Femeile mai ales cele din clasa privilegiată purtau capul acoperit cu o năframa legată peste părul strîns în coc, pe cînd cele din popor umblau cu capul descoperit. *** Costumele populare impresioneza prin originalitate, particularități stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
-Rubaiatul. Structură, semnificații, mod de existență -Elemente pentru o descriere a universului poetic khayyamian: -Lumea -Viziunea -Temele -Cuvintele - O temă identitară: pământul - Consecințe ale sincretismului lingvistic persan. Capitolul se constitue în miezul ediției critice ale Rubaiatelor, atât ca încadrare, analize stilistice, didactice, dar și ca importanță istorică și estetică ale celebrelor catrene. Capitolul de concluzii intitulat Concluzii provizorii. Între diacronie și sincronie, încheie studiul în aceeași alură de relativism în afirmații, ca urmare a unei cercetări riguroase a operei kayyamiene dar
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1457337745.html [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
este subiectul cu care artistul se prezinta în expoziția de la Tel Aviv. Și de data aceasta avem ocazia să admirăm expresia pură, libertatea de creație în compoziție și nota discretă de umor care însoțește pictura sa. Sami Briss bate recorduri stilistice, are afinități elective cu Paul Klee, cu Victor Brauner, cu Marc Chagall, chiar și cu icoanele bizantine sau cu muzica kleizmerilor, dar acestea rămân doar întălniri spirituale care îl situează în familia marilor creatori. Privitorul exponatelor descoperă o lume proprie
AMINTIRI DIN COPILĂRIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1424603660.html [Corola-blog/BlogPost/382407_a_383736]
-
respectivul edificiu romanesc are o alcătuire modulară, ceea ce evidențiază clar capacitatea pieselor din recenta carte de a sluji mecanismul unui întreg supraordonat, rămânând, totuși, independente. Lectura estetica investighează și amintitul paralelism autor - narator - personaj. Și remarcă, la palier frazeologic și stilistic, funcțiile subjonctivului și ale gerunziului. Cea mai consistentă ni se pare a fi lectura existențială. Ea debutează cu observația că, dintre componentele egoului (trup, senzații, mental), este net preferat cel de al treilea. Purtătorul unui mental prevalent, hipertrofiat, va căuta
EUGEN DORCESCU, ÎNTRE DHYANA ŞI MAYA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1467869259.html [Corola-blog/BlogPost/370648_a_371977]
-
bunul simț este dedictibil, ca divinul! Ca să nu fii strivit, ca să rămâi DEMN, regăsește simplitatea, nu zic simplismul. Ca și goliciunea paradiziacă, însă, vei știi sau nu vei știi ( conștientiza), cum și cât acoperi cu falsă pudoare sau perversă ipocrizie; stilistic deci, frumusețea adevărului cel de privit, transmis și îmbucurător pentru ceilalți, cere îmbrobodire, arabescuri, figuri de stil, timbru propriu, însă ai grijă, critica prea caustică, cu acizi tari, iscă reacții schizofrenice: cel căruia îi vrei binele opinând critic cu bisturiul
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
mai există un strat aproape necunoscut, ca și ignorat de critică literar sau considerat în cel mai bun caz că diletant, care mai păstrează un minim record cu spiritualitatea, reușind să întemeieze ceea ce altfel ar fi iremediabil pierdut în vârtejurile stilistice.Din acest strat- foarte interesant! - fac în general, parte femei (Monica Pillat, Donca Teodorescu, Nazaria Buga, Silvia Chțtimia și iată, Elenă Armenescu) toate fiind unite, contopite în același atașament pentru nespus, neauzit, nevăzut, toate slujind în același altar al inefabilului
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_scriitoarea_elena_armenescu_ciuhrii_despre_poezie_ca_seva_a_vietii_.html [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
Stihiri cu stânjenei” nu reprezintă altceva decât disecarea trăirilor celui care deși este departe de pământul în care s-a născut, totuși continuă să trăiască, să existe, să ființeze în lumea valorilor pământului românesc, să fie în continuare tributar „matricii stilistice” a spiritualității românești, fiind un exemplu de trăire autentică a unui român al cărui suflet rămâne cald și viu la atingerea valorilor străbune ce i-au marcat devenirea. Theodor Damian - om al gliei românești Și astfel, chiar și pe tărâm
VERSURI ROMÂNEŞTI DIN EXIL AMERICAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 147 din 27 mai 2011 by http://confluente.ro/Versuri_romanesti_din_exil_american.html [Corola-blog/BlogPost/343169_a_344498]
-
lui, ca metaforă ale cărei semnificații deduse dintr-o înlănțuire de imagini trebuie raportate la o anumită viziune artistic. Transcriem poezia care ne va da prilejul să-I examinăm sistemul de imagini sub aspectul sensurilor lirice manifestate în formele expresiei stilistice:”Pe ungii, înzecit, un rest de zi apune vânăt.Aerul se-sumă masivei deplasări spre miazăzi anegrului și-a fumului de humă Pereți lichizi din laturi mă încing. Aici și-n ceruri străjile se schimbă și nu mai știu, când
EXPRESIVITATEA POETICĂ CA SISTEM DE IMAGINE ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 by http://confluente.ro/Expresivitatea_poetica_ca_sis_al_florin_tene_1362217009.html [Corola-blog/BlogPost/345566_a_346895]
-
element esențial al civilizației omenești dorul devine mit, o adevărată codificare a religiei și a înțelepciunii. Alături de cuvintele cosmogonice, Cer, Pământ, Ape, la Traian Vasilcău dorul și mai ales tăcerea dau naștere unei lumi de lumină, devin mit: „Metaforă revelatorie, stilistic structurală, cum îl numea Blaga, mitul...în forma sa vie, originară, nu este o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită”. „Tăcerea” din poemele aflate în Sfeșnic în rugăciune este și o taină, un alt înțeles al cuvântului. „Cotropit și
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1409427736.html [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
izvor de munte, respiră agățată de necruțătorul timp, lăsându-se purtată prin toate anotimpurile, savurând fiecare răsărit și fiecare înserare. „Dar, ceea ce singularizează cartea, ceea ce o impune, cu deosebire, ceea ce o face memorabilă, inepuizabilă, sub raport ideatic, semantic, compozițional și stilistic, este statutul ei de autodialog erotico-agapaic. Apa evocă, prin această surprinzătoare sinteză, și deliciul așteptării, al dăruirii, și beatitudinea, și extazul contopirilor (în privire, în gând, în duh, în trup), și magia desprinderii nirvanice de prozaica ambianță, și dezastrul incertitudinii
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
Național „Frații Buzești”) - lecturii și analizei publice. Desigur, nu este ușor să emitem judecăți în aprecierea și valorificarea creației culturale umane, fiindcă trebuie păstrată demnitatea obiectivității incontestabile, pentru a fi evitat subiectivismul și relativismul. Acum, avem în față o varietate stilistică, exprimată pe diferite registre epice, determinate de genurile abordate: roman, eseistică, încercări critice, interviuri, memorialistică confesivă, povestiri, dar și un buchet de raze poetice. Însă, sub raportul conținuturilor, compozițiile aparțin unor morfologii și ritmologii inedite. Romanul „Ultimul om” dar și
O ORIGINALĂ ARHITECTURĂ MEDITATIVĂ ÎN OPERA ELIZEI ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 677 din 07 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/O_originala_arhitectura_meditativa_i_marian_malciu_1352294740.html [Corola-blog/BlogPost/359851_a_361180]
-
cosmos este punctul. / Unul nu este mai mare decât altul. / Muntele este un punct... («Contemplarea lumii din afara ei; partea I: nervul terestru» - SEM, 121 sqq.). Amplul poem, Contemplarea lumii din afara ei, de dincolo de constelările lirosofice și de dincoace de „rafinăriile“ stilistice, își profilează o aleasă structură, o geometrie de cristal; părții întâi, a nervului terestru, cu «1. Cel care a murit despre cel care nu s-a născut», «2. Nervul terestru», «3. Fonetica terestră», «4. Morfologia terestră», «5. Sintaxa terestră», i
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
unui melc, care poartă gâze-n cochilie (Florica R. Cândea); Scriu! Scriu de toate! Altfel de porunci! (Florica R. Cândea). Alături de numele Floricăi R. Cândea, bine-cunoscut la Arad, în urma publicării a numeroase și valoroase cărți - apreciate de arădeni drept bijuterii stilistice - se evidențiază și numele Rodicăi P. Calotă, a cărei Murmuzaccie oferă o savuroasă lectură celui care adastă pentru o clipă asupra rândurilor sale. Mariana Popa este o economisstă iubitoare de Nichita Stănescu, care a trecut prin moarte clinică, redescoperindu-l
DOAMNE ALE SCRISULUI ROMÂNESC – COLECȚIE DE BIJUTERII CONTEMPORANE de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/carina_anca_ienasel_1477236207.html [Corola-blog/BlogPost/373564_a_374893]
-
fi ținute într-un buzunar sau în căușii de palme, i-au conturat autorului un profil literar care nu mai are nevoie de recomandări: o sensibilitate aparte, o predilecție către temele iubirii, o anumită eleganță în exprimare și o acuratețe stilistică, născută din sufletul încă neatins de zgura orgoliului, a trufiei sterile care-ți atrag mai mulți dușmani decât prieteni, printre condeierii zilei. Poemele sunt modelate după propriile principii de viață. Se poate spune că ele sunt oglinda lui sufletească. Și
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
se mistifică. Și care simte poezia în fiecare fibră. Și toate acestea cu sinceritate și cu „Respectul sfânt de-a-ncepe o nouă zi” (Te caut). E aproape de mirare cum reușește să alcătuiască atâtea imagini frumoase, cu atât de puține mijloace stilistice. Doar cu simplitatea și firescul care țâșnesc, așa cum spune, la fiecare subsol de pagină, „Din suflet pentru suflet” - aceasta sunând ca o deviză a autorului. Poate de aceea, că se adresează direct sufletului omenesc. Tristețe, nostalgie, alinare, lacrimă, dor, chemare
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
Originalitatea și stilul lui îl singularizează și-i conferă locul binemeritat pe podiumul literaturii românești contemporane, îndeosebi în planul realismului epic, pe care l-a cultivat în chip magistral, adăugându-i un plus de farmec prin propriile ficțiuni și artificii stilistice introduse pe tot traseul laborios al romanelor, lucru mărturisit în scrierile memoriale sau în interviurile și convorbirile cu diferite personalități. Intuiție, instinct creator, imaginație, se împletesc cu realitatea până la contopire. Rezultatul: o operă solidă, temeinică, un edificiu spiritual de mare
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
întotdeauna la esență. Prin amănunte, prin detalii semnificative, prin nuanțe de interpretare, ajungea la timp potrivit la miez, la fundamentul problemei tratate, întotdeauna cu seriozitate maximă, cu competență, cu profesionalism. Percepțiile sale despre literatură au devenit axiome, imperative morale, etaloane stilistice, după un sistem de valori și criterii proprii de apreciere, bazat pe conștiință, pe simț de răspundere și pe intuiție care nu dădea greș. O carte, oricât de proaspătă ar fi, îmi conferă posibilitatea de a mă întoarce în timp
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1400126328.html [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
a scoate în evidență continuitatea arhetipală a literaturii și nucleele ei de originalitate.Ei analizau mai mult operele din punct de vedere al mesajului și ideilor revoluționare pe care le trasmiteau. Și nici decum din punct de vedere estetic și stilistic. Diferența specifică a istoriei literare constă în aceea că faptelor ficțiunii trebuie să le dovedim realitatea artistică. Această demonstrație nu se realizează prin raportarea la vreun model biografic sau istoric, printr-un paralelism cauzal exterior, ci prin căutarea unor argumente
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi.html [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
criticului. Nu se poate concepe istoria literaturii în afara unei posibilități, a unei făgăduieli subiective.Însă, există și o parte obiectivă în studiul istoriei literare, constând în efortul preliminar de a înțelege opera, ideile pe care le trasmite, analiza estetică și stilistică a acesteia. Aceasta constituie istoria literară “auxiliară “, ce pregătește momentul sintetic, momentul cu adevărat constitutiv al istoriei literare. Eseul teoretic al lui Barthes “Literature ou histoire “ face o distincție între o abordare exterioară și una interioară a literaturii.Scria el
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Precaritatea_istoriilor_literare_de_la_noi.html [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]