7,229 matches
-
cît de greu e să "repari" un text stîngaci și plin de erori; mai simplu ar fi să-l rescrii cap-coadă. Și sînt redactori "maniaci" care chiar o fac, anonim și gratis, confruntînd cu originalul, restabilind sensurile, topica și marca stilistică, dar ei aparțin "școlii vechi", care mai avea cultul muncii bine făcute, niște fraieri care pun mai presus de retribuția ei (mică) pasiunea pentru profesie. Ei știu cel mai bine că traducerea e o muncă de creație mai dificilă decît
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
anumită comandă"; "utilizarea icoanelor și a mouse-ului" (M.T. Ban ș.a., Dicționar explicativ de calculatoare, 1994). Evident, marea problemă terminologică este creată tocmai de locul puternic pe care îl ocupa deja în limba română cuvântul icoană: care evocă inevitabil alt registru stilistic și alte conotații, contrastante cu cele tehnice. Ca și în engleză, în alte limbi occidentale franceză, spaniolă, italiană existau înainte de impunerea terminologiei informatice cuvintele icône, icono, icona cu sensul semiotic și cu cel pictural: doar că în acest ultim sens
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
românești centrale (EZ = Evenimentul zilei, 3344, 3345, 2003; RL = România liberă, 3875, 2002; JN = Jurnalul național, 3003, 3013, 2003, L = Libertatea, 3843, 3854, 2003) confirmă în primul rînd ceea ce ni se părea chiar pe la începutul anului 2000 o vagă tendință stilistică, de alegere lexicală persuasivă: triumful inteligenței. Adjectivul inteligent a devenit un epitet tipic al ofertelor de serviciu: transferat de la indivizi "selectăm persoane inteligente" (L 3843), "persoane inteligente, seriozitate" (JN 3013) - la tipul de muncă, nedefinit mai îndeaproape - "activitate inteligentă", "activitate
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
nedrept, ci ca pe o alegere personală. Cît de intimă e această scrisoare, o arată chiar finalul: „Iertare pentru această indiscreție și revărsare de apăsări - orice asemănare, în oglindă, e adevărată." „Scrisoarea bavareză", în schimb, e o atent controlată construcție stilistică, cu multe din accentele sarcastice de revoltă față de mersul culturii române din interviurile și articolele lui Gelu Ionescu („Asta e - la tîrlă n-ai nevoie de dicționar, îți ajunge cîntatul din frunză. Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
mai era ceva. Nichita Stănescu avea pantalonii (albi) murdari la genunchi, din cauză că la gară, anticipându-l pe Soljenițîn, îngenunchease și încercase să sărute pământul strămoșesc regăsit, dar nu dăduse decât peste un asfalt zgrunțuros, plin de funingine. În acest registru stilistic al ridicolului sublim este scrisă întrega evocare, care reușește pentru o clipă să ni-l aducă pe Nichita Stănescu din neant, mai fermecător și mai verosimil decât transpare din exegezele cele mai savante. l În același număr al revistei, Valentina
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
ori directeții viscerale a dialogului intempestiv. Astfel, refuzul stilului înalt este considerat un stil nou, când, de fapt, nu e decât o ruptură de nivel ontologic, datorată în principal nevoii de rezolvare a problemelor pecuniare, dar și fricii de responsabilitate stilistică, lucru care poate fi tradus, în multe cazuri, ca diminuare a tensiunii creatoare, insuficiență intelectuală sau imaturitate afectivă. Ceea ce e considerat un stil nou se naște fie prin parazitarea, caricaturizarea ori radicalizarea unuia mai vechi, fie prin amestecul iresponsabil de
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
elementul cel mai important în această ecuație, căci prin voință putem vedea soarele lună și luna soare, putem transforma negrul în alb și albul în negru. În cele din urmă, putem astfel argumenta și institui o normă estetică din nesiguranțele stilistice și apropierile întâmplătoare de termeni ori stileme. Amatorismul este convins de genialitatea propriilor manifestări, datorată în primul rând calității de a nu poseda cultură în domeniu. Cu cât ești mai incult, cu atât ai mai multe șanse de a fi
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
off, și e împărțit în 9 capitole, cu "sumarul"anunțat la începutul fiecăruia, deși uneltele de lucru, aflate la vedere, sînt teatrul și literatura Lars Von Trier transformă totul în cinema pur - un cinema ciudat, care cultivă o anumită "monstruozitate" stilistică, un cinema cvasi-hipnotic, care nu seamănă cu nimeni și nimic decît cu autorul lui Autorul care, și el, e un personaj în sine (un om cu o nebunie asumată, torturat de felurite fobii), un cineast care declară, într-un interviu
Ciao, Federico! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13879_a_15204]
-
o lectură istorică, pentru una lingvistică și pentru una de pură plăcere și curiozitate nespecializată. Gruparea temporală și tematică a textelor - "anaforale criminalicești cu întăriri, tacriruri, jelbi" ( deci rezoluții, rapoarte ale "comisiei de anchetă", plîngeri), implică o omogenitate lingvistică și stilistică și nu poate să nu pună în lumină lucruri noi. Aspectul cel mai frapant al stilului juridic-administrativ al epocii, plin de grecisme o parte tehnicisme, specializate ( adiiafor, catagrafie, idioctita, ipoptos, a pliroforisi, sincatavasis), multe neologisme ale limbii culte (a theorisi
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
cu impulsul dramatic conferit frazei muzicale, fiecărui cuvânt. Pe de altă parte, ductilă, vocea este capabilă de mlădieri în eterate sunete, mergând până la transparente pianissimi. Cu solidă susținere tehnică, soprana a știut să supună aceste daruri native unei profunde culturi stilistice ce i-au permis diversificarea repertorială. Aici se găsesc marile secrete ale absolutului artei Marianei Nicolesco, pe care noile compact-discuri le devoalează, constituindu-se în valoroase documente sonore, în adevărate lecții de stilistică și interpretare. Încărcate de simț sacru, de
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
valahe găsește în Viorica Nișcov și un avizat om de știință. Este destul să citim în paralel Introducerea fraților Schott și O datorie imprescriptibilă, pentru a realiza cum localizează ea știința folclorului la istoria contemporană, pentru a-i aprecia rigoarea stilistică, pe lângă aceea de fond, precizia expunerii valorilor științifice și, în mod deosebit, cum nu își reprimă Viorica Nișcov judecățile de critic. Notele, toate trimiterile, descrierile, fac din ediția de față un foarte serios, prin argumente tenace și judicios susținute, instrument
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
aplică deodată, ca o parafă a imensei sale personalități. Vrând, ca orice mare artist, să atingă plenitudinea, simte că este copilul care se sprijină de valorile autentice, tânărul descins din speranțele și dragostea publicului, omul matur luptându-se cu devălmășia stilistică și atitudinală a muzicii actuale, pustnic în chilia gândurilor, învățat printre duhurile partiturilor, sărac în dorința de preamărire și bogat în spaima de a nu onora chemările capodoperelor. L-am ascultat în Schumann și Brahms, în Enescu și Ceaikovski, în
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
pe care i-am avut în vedere, tinerii poeți, romancieri sau critici scriu îngrijorător de asemănător. Desfidem pe cineva care crede că poate ghici nota personală în multe, multe cazuri. Trei sferturi din debuturi sînt produsul unei mode tematice și stilistice, nicidecum al unei vocații. Cu destulă greutate am încropit bunăoară lista de nominalizări ( am publicat-o cu trei săptămîni înainte), din care am ales cele două ( și nu trei) premii pentru cărți de debut tipărite în intervalul menționat. Sîntem convinși
Premiile pentru Debut () [Corola-journal/Journalistic/13921_a_15246]
-
îmblînzit. Vasile Tolan Cu o spaimă fundamentală de vid, de inform și de pasivitate, Vasile Tolan este un reprezentant demn al expresionismului abstract, atît de bine ilustrat în spațiul ardelenesc. Însă spre deosebire de formele consacrate ale acestei expresii și ale acestei stilistici de școală, în marea lor majoritate circumscrise unei violențe glaciale și unei evidente frigidități afective, Tolan este mai degrabă un temperament liric și meridional. Expresionismul lui are un duct sentimental asemănător aceluia pe care l-a consacrat un alt bistrițean
Materia și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13963_a_15288]
-
care i-au fost atribuite, dar interpretarea servește unui sistem și e ingenioasă în sine), există totuși o susținere obiectivă nu atît la nivelul sensului propriu-zis, cît al conotațiilor. În limba română actuală, întru e un caz tipic de specializare stilistică: sinonimul mai rar al unui cuvînt frecvent ( în) se asociază unui anume registru și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
a merge către", op. cit., 305); prepoziția are doar meritul de a se asocia prin uz acestui context. Cu sensul mai profan "în numele", "în spiritul", poate de obicei să apară la fel de bine și prepoziția în; întru are doar avantajul specializării marcate stilistic. De fapt, într-o analiză a uzurilor și a conotațiilor, e evident că întru cu excepția construcțiilor cu articolul nehotărît și a locuțiunilor tip întru totul este în limba de azi o marcă a limbajului religios, cel mai arhaizant registru al
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
Daniel Cristea-Enache În pofida "incompatibilității radicale" pe care o puncta și argumenta Maiorescu, poeții de calibru pot fi și buni critici literari - cu condiția să nu reducă multiplul liric, polifonia poeziei pe care o comentează, la propria formulă simbolică și stilistică. A cunoaște din interior mecanismele și proiecțiile imaginare specifice genului, a te fi confruntat cu obstacolele și limitele lui reprezintă o treaptă superioară în înțelegerea fenomenului. Detașat și deopotrivă implicat, comentatorul acesta provenit din confreria artiștilor trebuie să găsească linia
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
scop, cu dobândă subvenționată" (Gardianul, 26.05.2006). Formula cu banii jos (neînregistrată ca atare de dicționarele noastre) este încă simțită de vorbitori ca aparținînd registrului colocvial; de aceea, de multe ori, ea apare între ghilimele, semnalizîndu-se astfel amestecul registrelor stilistice. Expresia e suficient de sugestivă, prin concretețea imaginii, dar e alcătuită din termeni ai lexicului de bază, așa că e foarte posibil să fie treptat asimilată registrului standard. Dintre concurentele sale, cash este desigur unul de temut: e un cuvînt scurt
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
și pe piața românească", Ziarul financiar, 25.03.2003). Sinonimul mai vechi al anglicismului cash, termenul de origine turcă peșin, atestat din secolul al XVIII-lea, devenit cu timpul popular și familiar, se mai folosește, pentru pitorescul său, cu intenție stilistică: "Românii preferă plata cu bani Ťpeșinť. Românilor le place să plătească în numerar și numai o mică parte din vânzări sunt efectuate prin intermediul cardurilor" (wall-street.ro); Omul care le dă bani peșin sinistraților atunci când autoritățile împart firmelor prietene contractele pentru
"Cu banii jos..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10394_a_11719]
-
cu alte cuvinte, imposibil de înduplecat în sfioșenia și în decența lui nevinovate, dar lesne de atacat și de lezat. M-am întrebat dacă, dincolo de bucuria de a fi împreună, de reperele și referințele comune, se mai cuibărește ceva care, stilistic vorbind, ne-ar putea aduna și lega. Adevărul este că Radu Stan și cu mine suntem într-un anume fel foarte singuri. Doi răzleți care contemplă nepotrivirile din lume. Eu, mai mult bombănind și văitându-mă de consecințele unor angoase
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
ritm cu metroul, ca și cum trenul s-ar mișca numai și numai datorită eforturilor sale motrice. Ultima parte a volumului, capitolul Zile arată cel mai mult a jurnal, un jurnal în care disperarea și neputință domină. Sunt pagini nu neapărat reușite stilistic, cât mai ales pline de viață și suferință. Și pline de moarte. Mărturisirile lui Cristian Popescu sunt cu atât mai tulburătoare, cu cât cititorul are posibilitatea de a le așeza față în față cu destinul poetului, cu realitatea: "Mi-aduc
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
de tratare în cheie parodică e și mai puternică în tiparul care imită titluri de film de succes: "Programul Rabla revine" (infonews.ro); Programul rabla se întoarce" (stiri.rol.ro); Operațiunea Rabla se întoarce" (Ziua, 4.03.2006). Dincolo de expresivitatea stilistică, exemplele de mai sus și alte sute de citate similare care se pot găsi pe Internet arată fără echivoc că astăzi unul dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
totul materia cromatică și substanțialitatea picturii. O anumită voluptate a tușei și o bună comunicare cu materialitatea ei erau vizibile fără a fi, însă, exhibate ca o preocupare specială. Toate aceste elemente expresive și formale, ușor de inventariat ca marcă stilistică din pricina unei anumite seriozități a enunțurilor, au fost supuse, rînd pe rînd, unui joc al abandonurilor și recuperărilor. Iar dacă abandonul nu a fost total, și nici recuperarea definitivă, înseamnă că acestea au supraviețuit tacit în esență și au trecut
Dualismul artiștilor tineri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10419_a_11744]
-
profesională pe care destui dintre muzicienii noștri ar trebui să o aibă în vedere. Pe de altă parte, entuziasmul tinereții pare a fi debordant în cazul evoluției muzicienilor Cvartetului "Terpsycordes" din Elveția. Profesionalismul susținerii actului muzical, deschiderea firească spre orizonturi stilistice inedite și foarte diferite, au caracterizat cele trei apariții în recital ale acestei formații. Concertele au fost susținute la sfârșit de mai, la început de iunie, în cadrul manifestărilor grupate inițial sub genericul "Săptămâna Muzicii Contemporane", la Ateneul Român, de asemenea
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
la sfârșit de mai, la început de iunie, în cadrul manifestărilor grupate inițial sub genericul "Săptămâna Muzicii Contemporane", la Ateneul Român, de asemenea în zilele următoare în Aula Palatului Cantacuzino și la Universitatea Națională de Muzică. A impresionat deschiderea repertorială, diversitatea stilistică a lucrărilor abordate, lucrări susținute cu excelentă aplecare asupra datelor specifice fiecărei creații în parte, fie că este vorba de Cvartetul al 2-lea de George Enescu, de Cvartetul de Maurice Ravel sau de primele lucrări de acest gen datorate
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]