1,094 matches
-
care ești, minunea care sunt Va face ca, acolo, să ne-mplinim un vis, Acela, de-a trăi din viață cât mai mult Și,a face aici, pe-acest pământ un paradis! Adaug vise, viselor dintâi Și fac din tine stindardul mult dorit, Și-n toate viețile îți voi cere să rămâi Așa cum florile de măr mereu au înflorit. Minunea care ești, minunea care sunt Îmi umple visul prea plin de tine, Căci tu ai fost stejarul cel falnic,nu mărunt
DORINTE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351430_a_352759]
-
care la 1848 fuge din București din cauza holerei), copleșit chipurile de mărețele evenimente aflate într-o năucitoare desfășurare, speră în apariția istoricului care să consemneze totul in extenso. Evident, avem aici de-a face cu o caricatură de egalitate. Sub stindardul fraternității universale ghilotina va fi înlocuită cu boloboacele. De la un capăt la celălalt a povestirii, bariera dintre realism și fantastic se intersectează, contopindu-se. Fantasticul sufocă aura verosimilității, încât, uneori aproape că nici nu ne mai dăm seama când avem
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
aparțineau partidului. El dicta ce să fie prezentat în emisiuni, ce să apară în presă. Cu toate astea, în 1987, săptămânalul „Literatura și arta”, al cărui redactor-șef fusesem ales de scriitori un pic mai devreme, reușise să devină un stindard. A fost primul din URSS care a vorbit despre deportări: nuvela «Toiagul păstoriei» de Ion Druță apăruse la 4 septembrie 1986; a vorbit despre foametea organizată de sovietici în 1946-'47 (poemul „Îngerii roșii” de D. Matcovschi), despre faptul că
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
teamă să mai sper că în deșert am să mai dau de-o oază. Spre-a se-odihni, adesea, sufletul meu se-așează pe câte-o stea din al speranței cer. Pe trup mi-atârnă zdrențe ce flutură în vânt, stindarde care încă se vor demne. Destinul se mai joacă și-mi mai arată semne că totuși mai am rost pe-acest pământ. În inima-mi bătrână mai pâlpâie de-abia superbul foc ce-a fost pârjol odată, iar apa din
CAPÃT OLYMPII de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350880_a_352209]
-
secole duse Păreau să dispară de soare supuse, Sub steagul albastru cu stele-aurii Acorduri sunau din ,, Oda bucuriei’’. Trecut și viitor Dar de ce-ar avea doar alții Azi trecut și mari eroi Când în piept ne arde încă Un stindard de nobil soi? Și de ce să nu-nțelegem Că-ntr-o lume în unire Fiecare-avem un nume, O credință și o fire? De ce trebuie întruna Să privim Apus sau Est Când în inimi sunt ascunse Cutezări de Everest? Nu suntem
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
în iazuri Și pescăruși mirați privesc apatici Cum mării-i cântă vântul prin talazuri. Sub tălpi bătătorite plâng nisipuri Pe umeri trec poverile-n convoaie Clipele dor când tristele săruturi Se sting alene-n picuri grei de ploaie ... Purtăm tăcuți stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
procente, cei patru băieți viteji dela Berna au făcut un serviciu de neprețuit. Ei au reușit să strângă într-un singur front, cu fața la acelaș dușman, pe toți Românii și pe toți combatanții anticomuniști.”/.../ (Citat din articolul „După evenimentele dela Berna”, Stindardul, Anul II, Nr. 18/19 Aprilie/Mai 1955, p. 3) Parte din vasta Bibliografie ce poate fi consultată: Laurence Wilkinson, No Fruit More Bitter, Heinemann, London 1958; Magda Neuweiler, Zwischen Galgen und Kreuz - Das Leben des rumänischen Freiheitskämpfers Oliviu Beldeanu
LA MÜNCHEN A DECEDAT IOAN CHIRILĂ, LUPTĂTOR ANTICOMUNIST PENTRU LIBERTATE de ION DUMITRU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346643_a_347972]
-
în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Viața zilnic mai îngustă Oamenii la caracter, mai mici Nici nu mai visează, nici Nu și-o mai doresc augustă A murit în noi iubirea Și-am păstrat pentru stindarde Pofta cărnii care arde Că ni se-mpietrește firea Zadarnic stau copacii în picioare Când rădăcinile refuză Aplecarea lor obtuză Că nu mai au nici rod, nici floare Ne închinăm la cele joase Și alergăm după avere Confortul tot mai
SE USUCĂ SUFLETELE NOASTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350989_a_352318]
-
datorat de noi, ființele inteligente, diversității vieții originare - fundamentele esențiale ale ecologiei contemporane și-ale mișcării „verzilor”. Dincolo de entuziasmul inițial al geneticii și clonării, cohorte întregi ale Omenirii susțin azi, prin votul lor, pe cei care s-au pus sub stindardul ecologiei-partid. Unii dintre ei fac chiar o religie din ecologie! Sunt aspecte care nu fuseseră avute în vedere de „etica protestantă”, al cărui obiect era numai Omul, spre deosebire de budism bunăoară. George R.R. Martin ar putea susține totuși, acum, că ficțiuni
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
folosită ca să fie satisfăcute nevoi psihice pentru autocertificare și recunoaștere socială. De aceea fariseul invocă virtuțile lui : „postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuală din toate câte am” . Virtuțile lui religioase compun masca lui religioasă, care-l înalță ca stindard al superiorității și măreției în relație cu alți oameni : „nu-s ca ceilalți oameni”! Pe de altă parte preferința „virtuții” are ca rezultat inevitabil „înăbușirea” adevărului la marginea unei conștiințe personale, dar și sociale. După ce „virtuosul” câștigă social, preferă „virtutea
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
ceea ce nu convenea...Ceea ce a dus iarăși la încătușarea lui în același spital, ca în 1883, numai că acum era anul 1889, martie.Pe 15 iunie, se stingea acel pe care nimeni dintre noi nu l-a știut că un stindard al Unității Naționale, l-am știut doar din auzite, ca a fost un mare poet, dar care a murit bolnav și nebun...NU...N-a fost nebun, nici macar ei, cu tratamentele lor de exterminare forțată nu au reușit să îl
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
Publicat în: Ediția nr. 594 din 16 august 2012 Toate Articolele Autorului întindeam durerea până la lună și înapoi mă voia ardea așteptam să mă întrebi dacă mi-e frig să-mi învelești umărul cenușiul privirii zâmbesc durerea o adopt ca stindard al supraviețuirii al respirației al gândului întors veșnic înspre lobul urechii stângi acolo rătăcesc carnea vie a cordului iar și iar ...nu simți zeii dictează cine se procopsește cu un pled rupt cât să-i ajungă colțurile mâini îmbrățișate tare
TARE MULT MI-AM DORIT UN SEMN de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355068_a_356397]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNDEMNURI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului ÎNDEMNURI Zburați cocori sub cerul nesfârșit, Aripile voastre largi stindarde, Nu vă limitați în infinit, Iar tu nu înceta, creează barde. Alergați miei pe câmpul de smarald Dansați fără nici o regulă precisă, Ascundeți-vă în al vântului fald, Da pruncule, calea ți-e deschisă. Curgi râule în plină libertate, Nu
ÎNDEMNURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355708_a_357037]
-
cu câteva idei la originea ei imutabilă”. Iar eu pot să afirm, (fiindcă l-am cunoscut personal din anul 1956) că genialul poet Adrian Păunescu a fost „Flacăra vie a generației de aur” a fost Omul de înaltă omenie, purtătorul stindardului culturii românești, a fost prietenul tuturor românilor, bardul care a a-călzit inimile și sufletle nostre însetate de libertate și adevăr. A fost un patriot desăvârșit care a luptat cu puerea minții și forța fizică pentru Unirea Basarabiei cu România. Adrian
LICEUL TEORETIC TUDOR VLADIMIRESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369023_a_370352]
-
și socială. Cu mândrie, spun astăzi “La mulți ani!” primei televiziuni vasluiene în care s-a rostit cuvântul libertate!Cel plătit cu sânge, în decembrie 1989! Un sfert de veac cât vârstă copilului meu, ani în care adevărul a fost stindard. Fragment semnat de Gabriela Ana Bălan în volumul “25 - TV.V - istorie și cultură” de Prof. dr. Dumitru V. Marin Referință Bibliografica: 25 de ani în slujba jurnalismului cultural / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1824, Anul
25 DE ANI ÎN SLUJBA JURNALISMULUI CULTURAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370821_a_372150]
-
și nemuritor și aruncați în malaxorul mlaștinei deznădejdii, de către jivinele întunericului ateist, care au supt ură la sânul proletariatului internaționalist. Lupta eroilor dacoromâni naționaliști-creștini fiind ostășească și dreaptă, luptând sub Flamura strămoșească a Cerului: în Crez, în Cruce și în Stindard, după zeci de căderi au urmat sute de înălțări, după sute de potigniri au urmat mii de salturi, după mii de frângeri au urmat sute de mii de biruințe. Lucrarea Eroului și Mărturisitorului băcăoan Petru Baciu, recunosc de sufletul meu
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
mai fi păduri dacă nu s-ar înțoli cu cel mai strălucitor verde primăvară și în pastelatele culori ale toamnei? Dar culorile pot avea rol patriotic sau partinic, după caz. Trei culori cunosc pe lume! Un cântec patriotic care amintește stindardul național astfel: - Roșu-i focul ce-mi străbate, inima-mi plină de dor - Auriu ca mândrul soare fi-va-l nostru viitor - Iar albastrul e credința pentru țară ce-oi nutrim Ceaușescu a adaptat strofele la „socialismul atotbiruitor” al vremurilor
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
capitalist neaoș socialist. Ferească-ne Dumnezeu de partid unic al clasei baronale care se întrevede în viitorul apropiat, chiar dacă ar fi o coaliție a unor multitudini de partidulețe. Tot dictator va fi viitorul președinte prost ales. Eu aș definii culorile stindardului după inima mea astfel: - Roșu-i sângele eroilor anticomuniști care au murit în închisorile scumpei noastre patrii ”Republica comunistă România” despre care tineretul nu știe nimic deoarece manualele de istorie au fost adaptate „mărețului capitalism” pe care, cică, îl trăim
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
descentralizării deoarece altfel „ar muri de foame” Și totuși Estul și Sudul țării este plin de „Republici baronale autonome” în care șefii taie și spânzură ignorând în totalitate legile făcute de cei 588. În aceste condiții să mai respectăm caloriile stindardului? Să mai murim pentru „injusta” patrie și steagul ei? Oare Statul și simbolurile naționale nu sunt respectate deoarece elevii nu cântă „la începutul fiecărei ore” sau, după caz numai „la începutul fiecărei zile” imnul nou al Republicii Socialisto-capitalistă România? Chiar
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
impus elevilor și profesorilor. Luați aminte! Culori politice Partidele politice care-și dispută puterea și-au ales câte o culoare mai mult sau mai puțin semnificativă. În nostalgia lor, nedeclarată, partidele de stânga se cred reprezentate de culoarea roșie. Chiar stindarde roșii sunt des fluturate la diferitele reuniuni. Este adevărat că nu mai au pe ele secera și ciocanul. Pentru mine culoarea roșie mai reprezintă sângele martirilor care se varsă și astăzi pentru o lume mai bună, cu alte cuvinte o
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
martirilor care se varsă și astăzi pentru o lume mai bună, cu alte cuvinte o pată greu de șters chiar dacă legislația de astăzi înfierează pedeapsa capitală. Oricum sângele este sânge și ubeori salvează vieți. M-aș lipsi bucuros de aceste stindarde. Galbenul, culoarea holdelor în pârg, simbolizează dorința dreptei de a obține o viață mai îmbelșugată prin unirea micilor proprietăți în puternice asociații spre a obține o viață mai prosperă fără taxe și impozite. Nu degeaba președintele statului și-a pus
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
și va fi pururea. Fără asentimentul din lăuntru al ființei noastre, ca persoane sau Neam, nu poate încolți nici o marginalizare ori profanare din afară. Lupta împotriva îngenuncherii ca nație și urcușul spiritual pentru devenirea ca ființă mistică a Neamului este stindardul sub care s-a înrolat filosoful Petre Țuțea și Generația sa de aur. Această înflăcărată luptă patriotică este anticipată și admirabil versificată de poetul britanico-indian Rudyard Kipling (1835-1936), care a primit în anul 1907, premiul Nobel, cu poezia <>, poezie în
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
te prinde foarte bine. În lumina ta din nou mă scald Precum acele antice sabine, Atins de al brizei fald Venită din înălțimile alpine. Astfel în sentimente ard Nu mai știu ce-mi aparține, Tu-mi ești scut, dar și stindard Ce bine este lângă tine! Turda Băi August 1966 Referință Bibliografică: LÂNGĂ TINE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1596, Anul V, 15 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LÂNGĂ TINE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/370400_a_371729]
-
apărut din „neant”, elementele cosmice, care își găsesc locul în versurile din primul ciclu al volumului (Joc în Univers), pentru ca versurile dintr-un alt ciclu (Ecoul nemuririi) să devină prinos de recunoștință față de „Nemuritorii” strămoși, față de eroii patriei al căror „stindard nemuritor” a fost „dorința pentru pacea gliei” („Argintul brazilor cărunți”). Fiecare poezie a acestui ciclu devine un imn închinat marilor personalități ale istoriei milenare (Mihai Viteazul, Avram Iancu, Decebal), ale literaturii. Astfel, lui Mihai Eminescu, „Luceafăru-i poartă cununa/cu sufletu
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
Marica, una dintre fiicele poetului G. Sion, cu 25 de ani mai în vârstă decât el, dar care îi va aduce ca zestre o moșie în plin Bărăgan, în mijlocul căreia se afla un conac devenit reședință nobiliară cu tot dichisul: stindard (coup vert sur jaune), stemă heraldică și, mai presus de orice, o deviză demnă de „aristocratul conte de Karabey”, bineînțeles în limba latină: Cave, Ave, Tace („Ferește-te, Lucrează, Taci”), de care n-a avut parte prea multă vreme, murind
FIUL CELEBRU AL UNUI TATĂ CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369450_a_370779]