2,056 matches
-
face cu adevărat minuni. Cam trist sfârșit pentru un mare gazetar care a murit deja fără prea multa glorie. Ratată revenire. Cum percep televiziunile taxa de protecție. Metoda Ridzi și altele Unele televiziuni și-au pus la punct metode de stors bani, de înșelat telespectatori și de protejat politicieni după tipicul afacerilor mafiote. Afacerea Ridzi - 2 Mai e doar una dintre ele și un bun pretext să vorbim despre alte metode utilizate în special de televiziunile de știri. Ele au scăpat
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
un Paler, ca un Teoctist sau ca un Pruteanu. În plus, fusese un disident autentic și un reper moral. Generația mea le datorează lor totul. Lui Păunescu, mai nimic. Păunescu este, până acum, mortul perfect pentru televiziuni: viu sau mort, stoarce lacrimi cu versurile sale, închinate părinților, urmașilor lor sau lui însuși. Are apoi marea calitate de a ține mereu cu poporul, cu amărâții și sărmanii, de a fi fost un fals reper politic, un fals model, prin urmare numai bun
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ciocnite parcă mai cu grabă de astă dată. Să trăiți, oameni buni, și să ne meargă bine și de acum încolo - le-a urat moș Dumitru. Să dea Dumnezeu! Numai să ne ferească de zile ca aiestea - a răspuns Pâcu, stors de vlagă. Apoi au mâncat în liniște, stingând din când în când cu vin mujdeiul de usturoi.La sfârșit, Pâcu a întrebat cu glas mieros: Costache, flăcăul tatii! Mai ai tu prin fundul beciului niște vinișor, așa măcar pentru un
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
moș Pâcule, dar nu am harul matale în a le spune - a răspuns Hliboceanu provocării. Hlibocene, ai-nu ai har, în seara asta trebuie să povestești - l-a îndemnat moș Dumitru. Să nu spui ceva trist, Hlibocene, că și așa suntem storși de vlagă - și-a exprimat dorința Ion Cotman. Dacă stau și mă gândesc bine, aș avea eu ceva potrivit... Atunci dă-i drumul! l-a îndemnat Pâcu. S-o luăm pe scurtătură, dar mai adă udătură, bade Costache - a versificat
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumnezeule, Lionel, ce s-a-ntâmplat? Să nu răcești. Cum îndoliatele știau că prenumele notarului era Marcel, nu Lionel, se liniștesc, dar tot nu-și explică apariția naufragiatului. Lionel mai face un pas până în mijlocul camerei și se oprește. Își stoarce poalele hainei pe covorul persan achiziționat de domnul notar la falimentul firmei Tapis d’Ispahan. — Am intrat numai ca să-ți fac mizerie. O meriți. Lionel își scoate haina, o stoarce complet și i-o dă fetei mai mari. — Vă rog
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
face un pas până în mijlocul camerei și se oprește. Își stoarce poalele hainei pe covorul persan achiziționat de domnul notar la falimentul firmei Tapis d’Ispahan. — Am intrat numai ca să-ți fac mizerie. O meriți. Lionel își scoate haina, o stoarce complet și i-o dă fetei mai mari. — Vă rog s-o țineți puțin. Își scoate și cămașa, pe care, după ce-o stoarce, i-o dă văduvei. Între timp, Liliane a găsit un mop în debara și, sprijinându-se în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
d’Ispahan. — Am intrat numai ca să-ți fac mizerie. O meriți. Lionel își scoate haina, o stoarce complet și i-o dă fetei mai mari. — Vă rog s-o țineți puțin. Își scoate și cămașa, pe care, după ce-o stoarce, i-o dă văduvei. Între timp, Liliane a găsit un mop în debara și, sprijinându-se în cârjă, încearcă să reducă din dezastrul pe care Lionel își dă silința să-l provoace. Fata mai mică se alege cu pantalonii bine storși
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mâine o să fac tot ce-o să-mi treacă prin cap. Se scoală și iese vesel din cameră. Robespierre îl ignoră complet. E ora 22.00. Pe ușa comisariatului de poliție intră agentul Patrick, proaspăt repartizat în subordinea lui Clovis. E stors, la propriu și la figurat. Are hainele încă umede și e pârlit pe mâini și pe sprâncene. Intră în biroul lui Clovis și raportează: — Domnule inspector, nu sunt Dumnezeu. Asta o știam, spune Clovis. Alte noutăți? — Nu mai rezist. Obiectivul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și cînd era de față”(p.22); „Băutul era unul dintre puținele lucruri neinterzise În comunism”(p.26); „Orașul se umplea de tura de dimineață, adică de femei teleghidate prin nevăzute forțe, care Înaintau Într-un fel de transă generală, stoarse, mimînd grosolan viața”(p.27); „De mîine vom avea gară! Vine tovarășul Ceaușescu. Soarele de pe cer ne-a zîmbit, florile din ghivece și-au ridicat capetele, natura a izbucnit În hohote de bucurie”(111); „Vagoanele transportau destinele unor oameni singuri
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
minunată libertate, nu vin bucuria apei în care se simte mult mai bine. Vrea să se întoarcă, dar mâinile mamei o pun iar pe burtică. Eugenia Ionescu a scris mult mai mult decât a trăit. Fiecare fapt e dilatat, hiperbolizat, stors de orice sens. Alt lucru interesant e că adesea Eugenia Ionescu vorbește la persoana a treia despre ea. Ca și cum după călugărire ar interveni o altă identitate. Nu te poate lăsa indiferent bibliografia impresionantă, almanahuri, istorii ale teatrului și ale cinematografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
salvarea spitalului au strâns toate rămășițele pământești ale copilului într-un cearșaf, urmând a le așeza într-un sicriu, după ce va fi fost examinat la morga spitalului. Simona fu condusă de un echipaj al miliției care se afla în urma salvării. Stoarsă de puteri, înnebunită de o durere fără egal, îi ruga necontenit pe binevoitorii acestui gest suprem să o lase să-și vadă băiatul, dragul ei băiat, puiul ei frumos, neprețuita ei comoară. I s-a spus că va veni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
câtă durere adusese în sufletul unei mame această sentință! Despre greșelile Simonei, în care, vrând-nevrând, fusese implicat și Teo, acum orice discuție de incriminare era de prisos. Hotărârea supremă depășea judecata tuturor instanțelor omenești. * Doina îl găsi pe soțul ei stors de putere, absent, chinuit de gânduri, fără vlagă. Ședea pe marginea patului susținându-și capul cu mâinile, împovărat de sfârșitul tragic al unui copil nevinovat. Tu nu ai ce să-ți reproșezi, îi spuse ea, nu tu ai provocat accidentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
cu mine? De ce mă simt în continuare închis și zăvorât în această apăsătoare cușcă de carne, care mă ține ca strâns în chingi și care îmi aduce doar chinuri sufletești de negrăit, ce mă rod hain pe dinăuntru și mă storc de vlagă, lăsându-mă istovit și cu mințile rătăcite? De ce mie acest chin și acest martiriu? În sfârșit, de ce Judecătorul meu este atât de aspru cu mine? Ah, parcă eram mai bătăios înainte... Eloi, Eloi, lama sabachthani?” (Dumnezeul Meu, Dumnezeul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ochii mari: Ia seama bine, plod de cățea, că, de vreme ce te-ai luat în cârdășie cu dracu’, va trebui musai să joci fără greșeală, întocmai după cum îți cântă el, până la capăt, pricepi ce-ți spun? Eu mă ocup numai să storc bine banii pe droguri de la clienți, în niciun caz nu mă ocup să fac cumva opere de binefacere, nici pentru un pârlit ca tine, nici pentru nimeni altcineva! Ai beneficiat destul, până acum, de îngăduința mea, nu ți se pare
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
în apărarea ta? Ultimele vorbe le rosti greoi, mult prea înfundat, într-un fel de nedescris, aproape sufocându-se de mânie. Practic, ea devenise o pradă sigură a unei crize de nervi nemaiîncercate de dânsa până atunci. Aceste rare manifestări stoarseră acum din ea aproape toată seva vitală, toată energia existentă, totul... Oricine ar fi privit-o pentru prima dată atunci, ar fi putut jura numaidecât că Victoria pare că abia mai reușește să se țină pe picioare de istovire. De
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă răzgândesc, am să văd atunci, pot coborî la cină, pot cocheta cu unul dintre oaspeți, poate cu cel mai chipeș, mai bine cu cel urât, am șanse mai mari să i se aprindă călcâiele după mine, am să-l storc de pasiune, am să-l târăsc la picioarele mele, am să-l omor cu țârâita, așa cum am murit și eu, puțin câte puțin. Trezește-te, fată, aud vocea mea interioară, mă uit în jur, mașina aleargă pe autostradă, de-a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
prieteni, Alex, ea, o mână de oameni care trebuiau să pună pe picioare un proiect, Zinzin trebuia să cânte la vioară în toate locurile din lume unde existau comunități de români, "tu vei fi cel mai bun ambasador, le vei stoarce lacrimi și bani, țara are nevoie de bani, a rămas în pielea goală după Marea Revoluție", se uita la el și nu înțelegea dacă vorbește serios sau în glumă, s-au plimbat prin încăperi, "aici ai să dormi tu", ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mălaiul, ouăle și slănina în desagii purtați cu greu de către țigăncile de toate vârstele. * Iorgu Stănescu se gândi să mai stea de vorbă și cu alți bulibași. Trebuia pus capăt acestei alergări fără istov, care măcina puterile oamenilor și le storcea vlaga prin lipsa acută de alimentare. În aceeași situație se aflau și animalele: caii, măgarii și catârii. Câinii se rezemau flămânzi de roțile căruțelor pentru a nu fi doborâți la cea mai neînsemnată adiere de vânt, fiindcă hrana puțină abia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
depozite de alimente pentru soldați și furaje pentru caii de la diviziile călărețe. La mătușa Valeria, mama vărului Rică, într-o magazie încăpătoare, s-au depozitat câteva tone de ovăz, lucru netrecut cu vederea de cei doi prieteni. După ce și-au stors creierii cum să scoată ovăz din magazia închisă cu bară metalică și lacăte grele, Sile a ticluit o metodă ingenioasă, bazată pe un sfredel mai gros din atelierul bunicului, cu care să dea o gaură în peretele din spate al
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Înghițit de nisipul ud, care se Întindea pretutindeni. Apoi, cu ochii măriți și gâfâind spasmodic, pătruns de o neînțeleasă nebunie, am Împins cu palmele desfăcute pământul auriu și sticlos, adunându-l În grămezi din ce În ce mai voluminoase. După un timp, mă uitam, stors de puteri, la movila imensă, ce trona deasupra "mormântului" lui Neli. Broboane de sudoare Îmi invadară fața, gura o simțeam schimonosită, bărbia clănțănea cu Înfrigurare. Am Început să alerg Împleticit spre casă, cu buzele strânse, fără Însă a plânge. O
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
dureros, undeva, dincolo de piele, În propriile-mi organe, În creier, În adâncurile ființei... M-am trezit cu o puternică migrenă și cu un gust de-a dreptul tâmpit: Doamne, ce senzație aiurea parcă mi-au fătat șapte mâțe-n gură! Stors de puteri și cu părul răvășit, mi-am Împins fața descompusă spre baie. Gânduri nenumărate Îmi strângeau capul Într-un cerc de foc. Doream să fiu cu cineva. Să-i vorbesc. Să mă eliberez de toți demonii. De toate spaimele
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ales dacă lipsește o punte. Și totuși... ce aștepta? Mai exista oare cineva ce intrase pe porțile inimii sale cu sau fără vrerea lui, și ea nu avea știre de acest lucru? Gândul acesta săpa în adâncimile sufletului ei, îi storcea clipele de substanța lor firească, o obseda fără încetare. Tentația de a-l întreba direct ce planuri are se aflase de multe ori la un singur pas de a se produce, dar se abținea, voia să apară în ochii lui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cameră o lamă de lumină. Pe acolo, prin raza aceea, trebuie să mă strecor afară, își spuse, și-și subție toate gândurile ca să fie în stare să iasă la libertate, să se debaraseze de ireal. După un efort, care-i stoarse toate puterile, reuși. Când ajunse dincolo de somn, se trezi. Nu bănuia că va fi întâmpinat de un vânt furtunatic ce alunga în neștire frunzele arămite ale copacilor, ca pe niște pagini de carte uitate mult timp sub dogoarea soarelui. Privea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lui Gabi rămânea aplecat ca să urmărească cum pământul vine spre el. Robert se hotărî să coboare și brusc Gabi căzu în balta de sânge ce se formase sub adidașii săi. Furnicile își schimbară traseul și acum se îndreptau spre nasul stors de sânge al lui Gabi. Nimic nu le putea împiedica, nici pietricelele, nici firele de iarbă, nici măcar sandalele lui Robert, care le obturaseră drumul când acesta se aplecase asupra mâinii lui Gabi ca să-i scoată ceasul. În soare, limbile galbene
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de alții pe după mașini, la ghenă sau la uscătorie ca să nu vedem cum creștem. Până numărătoarea ajungea la zece, eram deja mari și ieșeam din ascunzători. Pe asfaltul pe care desenasem șotronul, ne-au crescut oasele. Eu voiam să le storc bine, ca să încapă iar în hainele de anul trecut, dar mama mi-a cumpărat haine noi. De la etajul unu, doamna Olga îmi spunea să nu mă mai cațăr pe gard. Eu așteptam să plece. Bara de fier e tare și
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]