KorAP: Find »[drukola/base=stor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...28 >

683 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263

Institut. Obținu efectul dorit. Era sâmbătă seara. Clopotele bisericii St. Olaf, foarte distincte pe vreme umedă, mai ales când vântul sufla dinspre apus, dădeau un fundal sonor amurgului cețos, vag cafeniu. În casă, toate luminile erau aprinse, încălzirea centrală funcționa, storurile erau trase. Fiecare fereastră avea storuri interioare, toate decorate de Ned Larkin, tânărul pictor descoperit de Geoffrey Stillowen. Scena cea mai ambițioasă, care reprezenta întreaga familie în grădina Belmont, se afla în camera de zi, la parter, dar ferestrele fiecărei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
seara. Clopotele bisericii St. Olaf, foarte distincte pe vreme umedă, mai ales când vântul sufla dinspre apus, dădeau un fundal sonor amurgului cețos, vag cafeniu. În casă, toate luminile erau aprinse, încălzirea centrală funcționa, storurile erau trase. Fiecare fereastră avea storuri interioare, toate decorate de Ned Larkin, tânărul pictor descoperit de Geoffrey Stillowen. Scena cea mai ambițioasă, care reprezenta întreaga familie în grădina Belmont, se afla în camera de zi, la parter, dar ferestrele fiecărei camere purtau amprenta lumii fantastice a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
spațiul ferestrei obturate de deasupra banchetei lungi, un cer albastru traversat de un avion argintiu, privit de jos de un câine, un terier negru cu alb, de care Alex își amintea vag, dar al cărui nume nu-l mai știa. Storurile de la etaj, ca și draperiile, nu mai fuseseră atinse de multă vreme și erau pline de praf, molii și pânze de păianjen. Împreună cu Ruby, Alex făcuse o curățenie temeinică în toată casa și acum se putea bucura de ea. Munca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
un obuz lângă Monte Cassino. Alex îi văzuse piatra de mormânt, albă, curată, printre alte sute de pietre asemănătoare, într-un frumos cimitir italian. Alex coborî scările alunecoase de lemn și intră în camera de zi, unde rămase să contemple storul care o înfățișa pe ea, în copilărie, cu buchetul de flori în mână. Plutea un miros de lemn ars, de la focul pe care-l aprinsese de probă în soba mare din bucătărie. Adusese de la Belmont o masă mare, ovală, pliabilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
plece. Nu spuse nimic. Femeia smeadă, vânjoasă, se uită fix la stăpâna ei, apoi se întoarse și ieși. Nu-și scosese pantofii la ușa de la intrare. Alex, care recunoscuse caligrafia lui John Robert, se așeză pe bancheta de la fereastră, sub storul pictat. Scrisoarea, evident, nu sosise prin poștă, ci fusese predată de cineva. Rupse plicul: Dragă doamnă McCaffrey, Am primit prin domnul Osmore detaliile contractului și sunt de acord cu condițiile de închiriere a casei de vară Papucul. Voi plăti chiria

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
asemănătoare cu un melc fără cochilie, și văsulețul japonez, alb cu roz, în care se lăfăiau acum câteva primule culese cu râvnă lângă poarta din spatele grădinii. Scotociseră peste tot, deschiseseră fiecare sertar și fiecare dulap, trăseseră în jos fiecare dintre storurile pictate. Într-una din camerele de jos, avuseseră surpriza de a se confrunta cu un sinod de zeități, plămădite din lut și papier mâché, vopsite în culori țipătoare. Erau vechile fetișuri ale lui Alex pe care aceasta intențioase să le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
să stau cu lumina stinsă. Tu mai rămâi. Îmi place să te știu afară... numai nu te îndepărta prea mult... și nu uita să încui ușa, când te întorci. Hattie urcă în grabă scările. Pearl o porni prin iarbă. Sus, storurile erau trase, o singură lumină se cernea slab, prin vitraliul de pe palier. Printre copaci, la Belmont, se zărea o singură fereastră iluminată, la mansardă. Pearl trase adânc în piept aerul proaspăt, dulce, încărcat de mesajul de viață nouă, de suferință

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
nu mai reuși să găsească florile, care se aflau exact sub tălpile pantofilor lui. Deodată, o lumină sclipi în întunericul murdar. Stătu locului și urmări cum alte lumini pâlpâitoare se iveau la diferite ferestre ale casei; fetele nu trăseseră încă storurile. Siluetele se mișcau, purtând lumânări. Așteptă o bucată de timp, urmărind cum se reliefau pe rând dreptunghiurile palide ale ferestrelor. Și în timp ce privea, o veche fantezie prinse din nou formă în mintea lui: avea senzația că el fusese conceput acolo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
întoarse cu băuturile și cu lalelele bine spălate, dar stâlcite, vârâte într-o vază mov. Ce frumoasă e lumina lumânărilor! începu Tom conversația. Parcă era vorba să aprindem focul, i se adresă Hattie lui Pearl, și ești bună să tragi storurile? Hattie și Tom o urmăriră în tăcere pe Pearl aprinzând focul de la soba cu gaz și trăgând în jos storurile, care dădură la iveală picturile lui Ned Larkin. Hattie îi înmână lui Tom paharul și luă și ea unul. Apoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
începu Tom conversația. Parcă era vorba să aprindem focul, i se adresă Hattie lui Pearl, și ești bună să tragi storurile? Hattie și Tom o urmăriră în tăcere pe Pearl aprinzând focul de la soba cu gaz și trăgând în jos storurile, care dădură la iveală picturile lui Ned Larkin. Hattie îi înmână lui Tom paharul și luă și ea unul. Apoi i se adresă: — Te rog, ia loc. Se așezară amândoi pe scaunele de bambus cam instabile, ornate cu perne colorate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-i grăsune, încovoiate, păreau a fi mădularele unui animal rotofei. Grădina era îmbălsămată de mireasma mălinilor. De fapt, întregul Ennistone era îmbăiat în parfumul dulce-acrișor al acestui prețios arbust. Pearl, mi-e frică. De ce ți-e frică, iubito? Să tragem storurile. E prea devreme. I-am scris lui Margot. Foarte bine ai făcut. Uită-te ce frumos arată în chip de presse-papier mâna de piatră pe care am găsit-o. Hattie așezase mâna de ghips descoperită în grădina sălbatică peste teancul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
la Belmont și au ieșit cu toții afară. — Atunci de ce s-au adunat toți în capătul ăsta al grădinii și vin mereu tot mai mulți oameni, pe poarta din spate. — Hattie, nu intra în panică... — E absolut scandalos. Să tragem toate storurile! Alex se întoarse de la fereastră, speriată și mânioasă. În salon ardea o singură lampă, în capătul din fund, dar cea mai mare parte a încăperii era cufundată în penumbră. Ceva se rostogoli pe covor, în fața ei, și Alex scoase un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
canal? De ce? În locul acela? Nu te duce acolo, stai cu mine, te rog... Mă duc să văd ce înseamnă toată treaba asta. Dar ai să vii înapoi, nu-i așa, te rog... George dispăruse însă și nu o mai auzi. Storurile Papucului, coborau acum, unul câte unul obturând lumina care scăldase peticul de pajiște. Afară se porni un murmur dezaprobator, urmat de râsete. Tom alergă spre casă. Hattie, întinzându-și brațele ca să tragă storul din camera de zi, strigă înspăimântată văzând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
dispăruse însă și nu o mai auzi. Storurile Papucului, coborau acum, unul câte unul obturând lumina care scăldase peticul de pajiște. Afară se porni un murmur dezaprobator, urmat de râsete. Tom alergă spre casă. Hattie, întinzându-și brațele ca să tragă storul din camera de zi, strigă înspăimântată văzând o față ivindu-se de cealaltă parte a geamului. Tom bătu în geam: — Nu te speria, sunt eu! Pot să intru? Hattie îl privi fix o clipă, apoi trase storul cu un gest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
brațele ca să tragă storul din camera de zi, strigă înspăimântată văzând o față ivindu-se de cealaltă parte a geamului. Tom bătu în geam: — Nu te speria, sunt eu! Pot să intru? Hattie îl privi fix o clipă, apoi trase storul cu un gest violent. Tom, țopăind în fața altei ferestre, striga de zor: Nu-i vina mea! Nu eu i-am adus! Hattie trase cu furie și celălalt stor și îl propti cu o bară de lemn. Rămase locului privind în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
eu! Pot să intru? Hattie îl privi fix o clipă, apoi trase storul cu un gest violent. Tom, țopăind în fața altei ferestre, striga de zor: Nu-i vina mea! Nu eu i-am adus! Hattie trase cu furie și celălalt stor și îl propti cu o bară de lemn. Rămase locului privind în ochii pictați ai etern tânărului frate al lui Alex. Pe urmă, începu să plângă. Cu toate storurile lăsate, pajiștea se cufundă în întuneric, tocmai când George își croia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
Nu eu i-am adus! Hattie trase cu furie și celălalt stor și îl propti cu o bară de lemn. Rămase locului privind în ochii pictați ai etern tânărului frate al lui Alex. Pe urmă, începu să plângă. Cu toate storurile lăsate, pajiștea se cufundă în întuneric, tocmai când George își croia drum prin grădină. Cineva se ridică de pe iarbă și-i oferi un pahar cu vin. Pearl îi spuse lui Hattie: Uite ce-i, dacă ești atât de amărâtă mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
undeva. Ești beat turtă. De unde ai știut că suntem aici? Am întâlnit niște bețivi lângă cârciumă și mi-au spus că e o petrecere la Papuc. Unde-s fetele? Dacă te referi la Hattie Meynell, e încuiată în casă, cu storurile trase. Am crezut c-ai venit să-i cânți o serenadă, în fond Rozanov te forțează să te însori cu ea. Taci odată din gură! Emma își petrecu brațul în jurul mijlocului lui Tom. Pearl lipsea de câtăva vreme și Hattie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
așteaptă să se întâmple ceva. Stăteau pe iarbă, chiar lângă Papuc. Valerie Cossom, în impozanta-i robă albă mânjită cu pete de iarbă, își făcu apariția. — George e pe-aici, nu l-ați văzut? — George! Dumnezeule, nu! În clipa aceea storurile din camera de zi a Papucului se ridicară cu violență și lumina puternică dinăuntru se revărsă din nou peste pajiște. Izbucniră aclamații, urale, oamenii se detașară din întuneric și se îngrămădiră în pătratul de lumină. Scena dinăuntru era perfect vizibilă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
Izbucniră aclamații, urale, oamenii se detașară din întuneric și se îngrămădiră în pătratul de lumină. Scena dinăuntru era perfect vizibilă. Cu fața spre fereastră, se afla George. Lipită de fereastră, cu profilul spre spectatori, stătea Hattie, care tocmai ridicase brutal storurile. În timp ce gloata urmărea spectacolul hlizindu-se și înghiontindu-se, George se repezi la fată. Era clar că voia să tragă din nou storurile în jos. Dar Hattie, cu un gest de sfidare autoritară, își întinsese brațul alb, cu mâneca jachetei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
fereastră, se afla George. Lipită de fereastră, cu profilul spre spectatori, stătea Hattie, care tocmai ridicase brutal storurile. În timp ce gloata urmărea spectacolul hlizindu-se și înghiontindu-se, George se repezi la fată. Era clar că voia să tragă din nou storurile în jos. Dar Hattie, cu un gest de sfidare autoritară, își întinsese brațul alb, cu mâneca jachetei suflecată, barând fereastra. George se opri o clipă. Tom, care se găsea chiar lângă geam, așa cum se mai aflase la începutul acelei seri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
de afară, era mult prea mult. Se întoarse și dispăru din cameră. Străbătu holul, descuie ușa din spate și o împinse cu umărul pe Pearl, care bătea cu disperare, de afară. Pearl intră și încuie ușa. Hattie trase din nou storul. George alergă prin grădină în direcția casei Belmont, apoi, trecând pe lângă garaj ieși în stradă, urmărit de huiduielile celor care îi observaseră evadarea. (Acest episod grotesc nu a fost departe de a se termina prin linșarea lui George.) Cântecul a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
fi fost. Când George a intrat aici... ai fost singură cu el? Da, dar numai... S-a... s-a întâmplat... ceva? Hattie roși până la rădăcina părului. — Nu! Nu s-a întâmplat nimic. A intrat și eu am ridicat pe dată storurile pentru ca ceilalți să poată vedea... Ceilalți? Prietenii tăi de afară? Tom McCaffrey? Mă rog, oricine... M-am gândit că... Ai ridicat storurile ca să te expui cu George? Nu, nu ca să mă expun... M-am gândit că în felul ăsta îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
roși până la rădăcina părului. — Nu! Nu s-a întâmplat nimic. A intrat și eu am ridicat pe dată storurile pentru ca ceilalți să poată vedea... Ceilalți? Prietenii tăi de afară? Tom McCaffrey? Mă rog, oricine... M-am gândit că... Ai ridicat storurile ca să te expui cu George? Nu, nu ca să mă expun... M-am gândit că în felul ăsta îl fac să plece... și a plecat... Tom s-a uitat înăuntru și... și atunci au început cu toții să cânte... Hattie, spuse John

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
ușa camerei de zi și o deschise brusc. O descoperi pe Pearl la o distanță de câțiva centimetri. Îi spuse: — Ai face mai bine să intri. Pearl intră, ferindu-se să se uite la Hattie. Se așeză în fața ferestrei cu storurile trase, ținându-și capul sus, netezindu-și părul cu mâna și privind prin cameră fără să vadă. John Robert, aflat acum în picioare în mijlocul încăperii, i se adresă lui Pearl. Îți dai seama cât rău ne-ai făcut? Ai reușit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]