2,683 matches
-
al vechilor civilizații. Deasupra localității, într-o ordine perfectă, se întind în șiruri riguros trasate plantațiile de viță de vie. Acum, toamna, când bobul se umple cu licoarea cea aromitoare, la vremea culesului, sute de metri de plase cu ochiuri strâmte acoperă dealurile, culturile de struguri destinate vinului. Pentru a le feri de atacul devastator al păsărilor. Vinul nu e unul de mare soi. Dar e bun. E robust. E un produs subvenționat. Pentru ca fermierii să nu dea faliment. E un
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
eram cinci. Mai întâi, am crezut că toți aceștia eram eu. Eram. Fiindcă dacă eu mă mișcam, se mișca și unul dintre ei, și după acela altul, și apoi altul. Și invers. Lumea în care am deschis ochii era foarte strâmtă.”. În Linguri de lemn, o mamă cu trei copii este scoasă din minți de cel mic, care nu vrea să mănânce fasolea verde, singurul fel disponibil al zilei, iar când pierde total controlul, pocnind copilul de trei ani peste mână
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
cea mai mare parte, acasă. Pospaiul de civilizație de după „patrușopt”, așa a venit la noi, cam cum vine acum, din sezon în sezon, „gripa aviară”, adusă pe tălpile pantofilor de vreun român care se întoarce din lumea largă, în lumea strîmtă, de acasă. Sîntem prezenți în cultura europeană (și mondială) numai cu scriitori care au trăit, efectiv, în afara României. O vreme au stat în Europa sau au rămas acolo definitiv. Exemplele nu sînt chiar atît de nenumărate, dar sînt: Mircea Eliade
Întoarcerea la literatură by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4306_a_5631]
-
pe mine mă doare capul și acum... ce să-i faci, nu-s învățat. Victor se lăsă pe spate, în fotoliu, și ridică receptorul. O tânără nu prea frumoasă, dar cu un corp apetisant, purtând o fustă foarte scurtă și strâmtă, intră imediat în birou; era aceeași care-l întâmpinase pe Gheorghe în anticameră. Venise aducând cafele, o sticlă cu apă și două pahare. Cu spatele la musafir, se aplecă, parcă mai mult decât ar fi fost nevoie, și așeză tava pe măsuța
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
am vrut să văd dacă ești acasă. Aceste garoafe... poftim, sunt pentru tine, știu că ți-au plăcut întotdeauna. Pot intra, doar câteva minute? Nu-i răspunse și nici nu luă florile. Se întoarse încet, lăsând ușa deschisă. În holul strâmt, după un moment de nehotărâre, de parcă nu ar fi știut cum se cuvine să procedeze, Gheorghe se descălță, așezându-și cu grijă pantofii într-un colț. Din vestibul se intra în sufragerie și într-o minusculă bucătărie. Ambele uși erau
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
încet pe scaunul din fața lui Victor, își aprinse o țigară, trase câteva fumuri, apoi luă un ziar de pe masă. Nu-l deschise, de fapt nici nu-și aruncă măcar o privire asupra lui. Ochii săi mari se plimbau prin încăperea strâmtă, căutând parcă ceva. În sfârșit, privirea i se opri asupra lui Victor sau, mai bine spus, deasupra capului acestuia. Frumoasă vreme, dar lasă că și iarna a fost tot așa. Iarna golanilor, cum ne mai spunea bunica, Dumnezeu s-o
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
el, de băiat, să nu-l ții flămând...” Petrache, înainte de a se urca în jeep, se mulțumise să o înjure de mamă, apoi să-i tragă o palmă peste fundul rotund, acoperit, parcă din economie, cu o fustă scurtă și strâmtă. E fusta pentru coroane, Gheorghe, îi explicase fratelui. A îmbrăcat-o la o ceremonie, când s-au depus coroane, parcă de... În fine, am uitat, parcă de Ziua națională. Din partea deputaților, ea și Vlad, unul slab, înalt și urât, de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
boală urâtă. Se temea pentru Miluță. Stricăciunea și răutatea pătrund mai iute ca binele și cumințenia. Aveau camera cea mai bună, chiar deasupra firmei restaurantului, cu baia alături și geamuri la stradă două geamuri: unul pe colț, sub cămăruța lor strâmtă din pod, și altul deasupra fostului garaj, cu pereții de scânduri văruiți până-n stradă, unde-și deschisese Invalidul cârciuma "La formarea ideilor". Ce-i venise să-i zică așa? Poate pentru că stătea toată ziua cu capu-n jos, înțepenit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
undeva la masă. Aș lua-o de la început, ca la praznic, să înțeleagă că a trecut de amiază, că nu mai pot aștepta pe la iazuri, nici islazurile în câmpia netedă, nu-mi sunt gazdă și reazem. Trebuia să pleci cu strâmtele tale poteci. În așteptare, nu mă mai doare, trupul și sufletul stau lipiți ca niște gemeni; așa va fi când te pregătești de ducă, ca o nălucă? Zăbovesc cu mâinile pe piept, deși încă nu am pus nici o cărămidă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
întregind șirul stațiunilor de la poalele acestuia și de pe vale. Pentru călătorul venit dinspre București este Fig. nr. 1 Breaza - localizare prima stațiune a văii Prahovei, un fel de "poartă" de intrare în mirifica zonă turistică. De altfel, valea este foarte strâmtă în dreptul gării Breaza, unde are aspectul unei chei, ce, de îndată ce este străbătută, îi deschide turistului perspectiva asupra zidului de piatră al Bucegilor. Orașul Breaza este situat în nord-vestul județului Prahova, pe străvechiul drum de legătură dintre Transilvania și București, folosit
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pare foarte straniu, de către "iraționalitatea" naturii, așa cum s-a întâmplat cu Hölderlin, Eminescu, Nietzsche. Natura jertfește? Dar oare "nebunia" unor asemenea genii este chiar închidere ? Explicații medicale s-au imaginat și se mai pot imagina multe, mai largi ori mai strâmte, mai verosimile, mai aberante. Se poate însă gândi și altfel, plecând de la o realitate fundamentală: Hölderlin, Eminescu, Nietzsche s-au mișcat în zona extremă a simțirii și cugetării in extasis mentis. Tensiunea nemăsurată a unui intelect eroic, de care vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
consecutiv decăderii morale. Aceste poeme sunt alcătuite din numeroase nervuri tensionale care înscriu sintetic ideea metafizică, și din care iradiază concluziv înțelesuri perene: "Ce-ți pasă, ție chip de lut/ Dac'oi fi eu sau altul?// Trăind în cercul vostru strâmt,/ Norocul vă petrece./ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece" pentru că geniul este gândire pură, un străin într-o lume străină, idealul căutat de el se află dincolo de tărâmul uman. Poeme ca Infinità al lui Leopardi, Ode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și cu oja sărită. Să te port prin tramvaie cu plânsul în gât și să te mărit cu sacoșa de piață, dacă am chef. Dacă am chef... Să fii răvășitoare. Cu ciorapii tăi colorați. Cu rochia ta de seară. Scurtă. Strâmtă. Scurtă. Aiureală. Cu voce gâjâită. De roșcată, fie. De roșcată cu lecturi din Proust... De blondă cu iPOD și rădăcini crescute, castaniu cuminte. De femeie frumoasă, un pic sărită de patruzeci, pe care n-o așteaptă nimeni acasă. De ado
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
sfârșit, de aerul de palat în paragină, pe care Dumnezeu știe cum o fi reușit Lea, de una singură, să-l țină numai pentru ea și pentru noi în vremurile alea. Nu. Erau firidele și ușile care duceau în cămăruțe strâmte, unele de care nici nu știam și pe care le descopeream cu uimire și spaimă, de parcă atunci le-ar fi născut casa, complice în jocurile noastre. Era, apoi, ușa interzisă a podului. Șemineul mare și nefolosit, în gura neagră a
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ar fi putut trăi în siguranță și nici comerțul nu s-ar fi putut practica în mod pașnic. Puterile civilizate au datorat Franței acest regim de favoare, iar meritul îi revine lui Francisc I94, care a îndrăznit să rupă cadrul strâmt în care fusese închisă politica internațională. Domnului de Laforêt, pe care l-a trimis la Constantinopol, i s-a dat misiunea de a trata cu marele senior Soliman 95, iar, în februarie 1535, acest ambasador a semnat (cu Poarta) prima
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
necesității, conștiința legii, că omul trebuie să dorească ceea ce urmează pentru că așa urmează ceea ce vrea, dar astea nu trec cu eforturi cu care să mă amăgesc și cu reflecții pe care mi le propun pentru a îngropa infinitul spațiului în strâmta cușcă în care sunt condamnat să trăiesc. Da, deja știu că ne așezăm să scriem versuri libere, acelea la care nu ne iese în mod liber rima, incapabili de a produce izvoare de asocieri de idei ale rimei generatoare, cum
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
lunii se identific?, În acest „r???riț magic" cu ochiul impasibil ?i pur al inteligen?ei superioare, hyperoniene („ochi revelator al iluziei, ochi care vede, inteligen?? pur? care tace, dar ?tie"Ro?a Del Conte): „ Tr?ind În cercul vostru strâmt Norocul v? petrece, Ci eu În lumea mea m? simt Nemuritor ?i rece ". Alteori, r???ritul lunii marcheaz? momentul într?rii nu În lumea cunoa? terii superioare, absolute, ci În lumea mitului, a basmului ?i a copil?riei: „ ??sare luna
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
c???ri „pulbere de argint" icoane ale cerului limpezindu-?i chipul În ape de izvor („pe ape diafane / I?i limpezesc În tremur pe rând a lor icoane") scânteind printre crengile copacilor („Printre crengi scânteie stele / Farmec dând c???rii strâmte"), ori luminând mersul turmelor („Sară pe deal buciumul sun? cu jale / Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale"), asemenea unor boabe de rou? preș?rate pe pânză cerului („Stelele nasc umezi pe bolta senin?"), b?tând, preschimbate În gânduri, la
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poart? Flori albastre au În plete, Câte-o stea În frunte poart?". (Miron ?i frumoasă f??? corp) Că ?i steaua din crea?iile folclorice, floarea albastr? Încununeaz? fiin?ele alese; devine astfel simbol al transcenderii, prin iubire pur?, a „cercului strâmt" al realului. Purtând o, fiin?ele obi?nuite se Înal?? În sfera superioar? a absolutului. „Polisemia" de accep? îi a acestui topos poetic iubire, aspiră?ie metafizic?, fabulos folcloric d? poeziei eminesciene o frumuse?e aparte, o str?lucire simpl
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
complet și ei doi sunt uzi leoarcă. Dar nici unul din ei nu se văicărește, pentru că nici unuia din ei nu-i stă mintea la reproșuri acum. Singura problemă e că abia mai pot respira. Aproape tot oxigenul din spa țiul ăsta strâmt s-a consumat. Se uită unul la altul. Unde sunt cheile, spune el încet. Nu vrei să pui puțin contactul, ca să lăsăm jos un geam. Eu abia mai respir. Zâmbește, pentru că simte că are atitudinea unui copil pus la colț
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
por. Își epilează trupul. Își face și reface baga jul. Ar vrea să ia doar strictul necesar, dar asta e imposibil. Știe că toate lucrurile trebuie să încapă în valiză. Hainele ei călătoresc de colo-colo, fără să pără sească garsoniera strâmtă. Intră în valiză și apoi ies și stau pe pat și apoi intră iar și iarăși ies, și de fiecare dată când hainele se pregătesc să intre din nou în valiză, nebuna le împăturește cu grijă și mâinile ei sunt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
covor și să-i rănească tălpile. Merge în baie. Cabina de duș e mică și claustrofobică. Arată ca un sicriu dintr-un film science fiction de prin anii șaptezeci. Un sicriu vertical. De faraon cosmonaut. Nebuna intră în spa țiul strâmt și tot corpul ei se arcuiește atunci când apa îl lovește brutal. Începe să plângă încet. Abia acum învață să plângă. Lacrimile ei sărate se pierd în cas cada de apă transparentă care o acoperă, și plânsul ei devine din ce în ce mai puternic
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
triunghiul mic de păr scurt și fin. Fiecare amănunt e acolo unde îi e locul. Nebuna o privește drept în ochi pe femeia din oglindă, iar aceasta îi spune trebuie să fii perfectă. Și imediat, nebuna pășește atent în cabina strâmtă de duș și închide ușile circulare și dă drumul la apă și mâinile i se plimbă pe trup și mângâie încet fiecare centimetru din pielea înfiorată, și apa devine din ce în ce mai fierbinte. Capul nebunei intră sub jetul puternic și părul ei
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
parte, și de cealaltă. Când umbrele înserării se lărgiră ca petele de pe sugativă, Celebi se îndreptă spre „tauleta“ din fundul grădinii. De coarnele lunii atârna o pâclă deasă, pe care Celebi o despică, șovăielnic, până ce izbuti să se strecoare în strâmta cabină odorantă. Se ghemui pe scaunul de lemn, pierit, chircindu-se de frig. Era mulțumit că pregătise totul și că avea să plece „pe teren“, așa încât nu-și mai aminti cum în copilărie se temea să meargă noaptea în closetele
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor Buda, Lespezi, Heci;Zăvorul Sirețelului - loc mai strâmt al Văii Sirețelului, înainte de a pătrunde pe teritoriul satului Dumbrava. V.S. 1.3 ISTORICUL CERCETĂRILOR ZONEI În ceea ce privește comuna Lespezi, au apărut de-a lungul timpului lucrări cu caracter general sau lucrări speciale asupra regiunilor mai întinse din care face parte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]