1,728 matches
-
merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere ... Citește mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Dar tu o știi pe dinafară, /duioasă doină legănată. / Sub a durerilor povară, tu te-ai născut cu ea odată. Tu știi minunea de poveste /de când strămoșii dejugară, /durând pe plaiurile-aceste /din piatră temelii de țară. / Ei rădăcini de neam, străbunii, /ne-au semănat aici în glie, /și la răscruvile furtunii /legatu-ne-au de veșnicie. / De-atunci alungi cu-a ta cântare /urâtul zilelor ursuze, /și în urcușuri pe calvare /blestemele oprești pe buze. /Și ori de câte ori destinul /ne toarnă în
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
în: Ediția nr. 1175 din 20 martie 2014 Toate Articolele Autorului Istoria : râu de sânge și de nori ? Râu, pentru că istoria, ca și timpul de altfel, este ireversibilă. De sânge, pentru că pământul României este împletit cu statornicia pietrei și sângele străbunilor, cu osemintele celor căzuți cu fața la neprieteni și cu gândul la Miorița. De nori- pentru că vremurile ne-au fost mai mult neprielnice. Dar nu ne-am clintit. Noi n-am avut statornicia ierbii, care se-apleacă sub arșița vântului, ci a
TEZA LUI DIO de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360251_a_361580]
-
pe firul de iarbă, Îmbracă strai alb și pleacă la câmp. Îi cere pământului voie Ca să îi stoarcă seva, Roagă ploaia să îi ude Recoltele pentru hrana copiilor, Coace pâinea în vatra Făcută din același lut ca și el, Lutul străbunilor îl ospătează. Preface o creangă de pom Într-un nai, Prin el se scurge seva copacului. Ați auzit vreodată munții doinind, Din măruntaiele lor cum strigă strămoșii? Susurul râului ce poartă Cu el sufletul ascuns în Pântecul muntelui? Ați văzut
DOINĂ de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357261_a_358590]
-
umiliți,ba chiar și arestați. Un cântec trist îngână iar vioarara, Căci astăzi,numai banii,sunt respectați. Tăcuți priviți cum țara se destramă! Când trădătorii o vând celor străini, Lăsând în loc o sângerândă rană, Dar și blestemul crunt,lăsat de străbuni. De trădători noi țara să o apărăm, Ca și în trecut ai noștrii bravi eroi. Ea e ,zestrea ce copiilor lăsăm, Cum străbunii au păstrat-o pentru noi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DE CE AM UITAT ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN
DE CE AM UITAT ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357260_a_358589]
-
Când trădătorii o vând celor străini, Lăsând în loc o sângerândă rană, Dar și blestemul crunt,lăsat de străbuni. De trădători noi țara să o apărăm, Ca și în trecut ai noștrii bravi eroi. Ea e ,zestrea ce copiilor lăsăm, Cum străbunii au păstrat-o pentru noi. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: DE CE AM UITAT ! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1335, Anul IV, 27 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DE CE AM UITAT ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357260_a_358589]
-
bucurii deopotrivă și săracului și bogatului” (Maria Terezia). „La buciumul viței trei vlăstare cresc, unul al sănătății, altul al veseliei și altul al turbării” (Anton Pann). „Arama este oglinda înfățișării și vinul al sufletului” (Eschil). „Căci e o vorbă din străbuni/ Băbeasca place mult la tineri/ Pe când Feteasca la bătrâni” (Păstorel Teodoreanu). „Cine știe să deguste un vin bun, știe să soarbă din el picături de geniu” (Baudelaire). „Vinul bun este o bună ființă apropiată, dacă știi să te porți cu
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
erau înscrise fel de fel de nume și comenzi de podoabe.- Nu știu să umblu cu tehnica asta nouă, -bătrânul se scuza pentru nepriceperea lui- băiatul meu se ocupă cu evidența pe calculator, eu o țin așa cum am învățat din străbuni. M.P din câte îmi amintesc înseamnă Manuela Pleșoiu, apoi cu atenție și migală a răsfoit registru până a găsit data inscripționată în marele registru. Vedeți aici? -bijutierul i-a arătat cu mâna în registru ”Manuela Pleșoiu, strada Dorului, numărul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384777_a_386106]
-
să ne reprezinte, dar care, în mod sigur,nu pot să ne înțeleagă. Trebuie să învățăm că avem multe valori „Escu”, „Eanu” șamd care ne pot conduce. Nu avem nevoie neapărat de alți „români” care să ne conducă. În definitiv, străbunii ne-au lăsat o zicală, care ar trebui să ne unească: „ sângele apă nu se face!”. Apropo de asta: nu vi se pare că în ultima vreme câteva dintre funcțiile importante ale țării sunt „CÂȘTIGATE” de români „neaoși”, gen:„ (Santa
VINE D.N.A.! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384829_a_386158]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
prăpădiseră pe-acele plaiuri oltenești în drumul spre făptuiri înalte... Ostoindu-și durerea, băiatul se pomeni c-avea în mâini năfrămuțele aflate în vis. Le puse pe masă, iar ele pe dată se îmbinară, născând însemnul roș-galben-albastru, sfânt călăuzitor al străbunilor în 1821... * După ce se risipi vesela adunare din răscruce, Nenea își duse ceata spre casă. O luară pe ocolite, doar să treacă semeți pe ulița Povestitorului. Era tare-ncântat că-și văzuse împlinită șicana. Totuși, se gândea, de ce nu se
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
moșii Dimineața pură când cântau cocoșii! Piscul unui munte albit de speranță, Dorul ce așteaptă, o mână pe clanță, Aripa de vultur și zboru' îndrăzneț, Steagul arborat de un vis semeț! Am cusut pe ie, zâmbet de copil, Doina din străbuni ce încă o știu, Un altar de brazi, cu vârful spre cer Și un ceas de taină, când încă mai sper. Lacrimi am cusut, când mi-a fost mai greu Și-un pumn de țărână chiar din trupul meu, Sângele
IA STRĂMOȘEASCĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384519_a_385848]
-
niște expediții crâncene în jurul bazinului, expediții rapide, fioroase, manifestând patimă, ură față de tot și toate pe lumea asta. Urcau vitejește pe niște stânci artificiale, foarte colțuroase, stânci așezate chiar în mijlocul bazinului. Astfel, bieții urși, își amăgeau idealurile înalte moștenite din străbuni. Ca să nu ajungem să comentăm comportarea jalnică a unor urși și mai mici, care au uitat de mult orice demnitate a speciei, acum s-au dedat pe panta lingușirilor la gratiile cu spectatorii, umblând în două picioare, cu ochi rugători
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
crescut, portul tradițional, ocupațiile de bază ale oamenilor de la sat, cântecul horelor, dorurile din suflet. Prin graiul strămoșesc țăranul român se identifică cu tot ceea ce are mai sfânt, dragostea de mamă, dragostea de neam și țară, obiceiul strămoșesc, portul din străbuni lăsat, ocupațiile, tradițiile legate fie momentele de trecere din viața omului, fie de sărbătorile religioase, hora și cântecul popular. „Scriitorul dialectal scrie artistic, ca un scriitor adevărat, dar ce îl diferențiază de sriitori este limbajul. El încearcă să confirme valoarea
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
poți să vorbești de satul românesc fără să prezinți frumusețea costumului tradițional. Într-o poezie în grai publicată de mine în 2009, în volumul „Îndrăgostiți de poezie“, am prezentat costumul țărăncii românce „Eu mi-s floare gin Bănat, / Graiul gin străbuni lăsat / Cu sfințănie l-am păstrat / Ș-în suflet l-am purtat / Ș-o să-l port cu min' mereu / Cât mă lasă Dumnezău. / Eu mi-s neam ge Cărășan, / Pui mândru ge gugulan, / Eu țân portul gin străbuni, / Cu cătrânță
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
ani de documentare și cercetare, un nou proiect cartofil a fost finalizat împreună cu prietenul meu, cartofil, numismat, medalist și filatelist, Gheorghe Vasiliu. 11 ani de discuții, controverse, dezbateri, achiziții și muncă.Este o istorie în imagini a ceea ce au realizat străbunii, bunicii și părinții nostri de-a lungul a anilor, lucruri puțin cunoscute chiar și în zilele noastre. Cum arătau localități din cele trei județe, oamenii, clădirile, străzile... o istorie completată cu numeroase date de interes istoric, literar, geografic. O bucurie
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
cu șase ani, la 17 iulie anul 2010, la aflarea veștii trecerii la cele veșnice a Părintelui Arhimandrit Teofil Bădoi - Starețul Mănăstirii Slănic, județul Argeș, la venerabila vârstă de 84 de ani - cel care a fost atâția ani slujitorul altarului străbun și al sfintelor slujbe, al cărților teologice, pastoral-spirituale și duhovnicești!... Părintele Arhimandrit Teofil Bădoi s-a născut la 11 septembrie anul 1925. A intrat în monahism, ca frate de mănăstire, la 20 februarie 1944 și a fost tuns în monahism
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
din cosmos doar perdanți și-n terorism baroni. Martiri atlanți trecuți prin peșteri din cel mai curat cuarț Forțelor cu minus din universul hâd - stăpânii absoluți Monștrii cei patetici care cu-al lor malefic antebraț Profanează cimitire cu morminte de străbuni necunoscuți. Referință Bibliografică: O GALACTICĂ APOCALIPSĂ / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
O GALACTICĂ APOCALIPSĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383957_a_385286]
-
E-un fermecat uitat de ger Și încălzit de un sărut! Un iubăreț ce-a pus pe jar Băieții, dar și fetele! Ca el fecior, astăzi, mai rar! Dar ăsta-i Dragobetele! Sânt Ion de primăvară, Cum îl mai numesc străbunii... Grangurul sau Cap de vară; Săruta-l-ar toți tăunii! Referință Bibliografică: Năvalnicul / Costică Nechita : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costică Nechita : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
NĂVALNICUL de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383965_a_385294]
-
încețoșaseră iar amețelile îl luau când îi era lumea mai dragă. Este adevărat că se apropia de vârsta la care astrologul său, un șaman siberian care umbla tot timpul drogat cu ciuperci, pronosticase că se va întâlni cu marii săi străbuni și va lua masa cu zeii. Atunci, în urmă cu zece ani, râsese, nici nu se putea supăra pe acest om cu mințile mereu rătăcite care spusese totuși multe adevăruri, așa că îi dăruise o pungă de aur drept răsplată, apoi
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
veșmânt, Suflet lăcrimând. Pe drum greu urcând Către Domnul Sfânt La Măicuța Sa, Maica Precista, Ca să-mi asculte Rugi neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-am dat lăcaș, Suflet de ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune, Ca să-l învețe, Sfinte povețe. Iar pe drumul greu Pân' la Dumnezeu, Scară să-i fie În pribegie. Măicuța Sfântă, Ruga-mi ascultă, Mă-nvrednicește Și-nțelepțește
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins rău de tot! Nu sunt bun de nimic. Mi-ai dat totul pe mână și eu ce am făcut? M-or blestema cei duși, m-o blestema pământul străbunilor că n-am știut să-l apăr, dar o voi face! Fie și de-o fi să-l spăl cu sângele meu! - Dragul tatii, timpurile s-au schimbat, trebuie să ne adaptăm, să mergem în rând cu lumea! Orânduirea vrea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
Ele au stat zi de zi de veghe, La porțile minții aprinse de foc, Martore la a țării priveghe... Nesfârșită și cruntă-i suferința, Ce s-a abătut peste acest neam Pe care l-a salvat numai credința, Cum, din străbuni, așa toți auzeam! Visul libertății, dintotdeauna, Cu un preț mult prea mare s-a plătit, Fiindcă adesea a-nvins minciuna, Călcând pe adevărul umilit... Peste toate, se' nalță precum un fum, Ecoul dreptății, măreț, spre cer, Urmându-și neoprit al
ECOUL DREPTĂŢII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383407_a_384736]
-
numai ecoul, S-ar mai putea jertfi! De flăcări stau cuprinse, Modele de eroi, Ce s-au născut în vise, Și luptă pentru noi! Eroul este Hristul, Ce și-a împărțit la doi, Lumina de la Unul, Să ardă-n amândoi! Străbunii n-au plecat! De-a pururi sunt în noi! Ei doar au așteptat, Să ne numim Eroi! Referință Bibliografică: EROII / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel
EROII de DANIEL DAC în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383524_a_384853]
-
-diademă cu zborul acvilelor din stemă stăpunge sufletul românilor durere supremă săgețile-flăcări din ochii zimbrilor cu inimi săgetate de suferința Carpaților urletele balaurilor din stindardele dacilor înfiorând și în vise fantomele dușmanilor. la răscruce de ani ne cheamă amarnic spiritul străbunilor prin șfichiuit de harapnic din balada lui bădica Traian ne bate la porțile anilor iar badea Cârțan lângă columnă în cojocu-i mițos cu traistă de lână cu baston și căciulă de bârsan ne colindă cu zâmbet de dac maiestuos. Referință
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]