39,341 matches
-
și impecabilă desfășurare. Oricare a fost contextul concret, importantă și dominantă a fost atmosfera de patetism înălțător și prin nimic desuet, de fericire gravă, profundă, greu de înțeles din afară dar firească pentru acei oameni exilați de atâta vreme printre străini, fără a se fi mișcat de la casele lor. Suficiența, aroganța, neputința de-a înțelege ce înseamnă interzicerea rostirii graiului părintesc, blazarea, comoditatea, rezerva superioară și snoabă față de revărsarea de sentiment îndelung reprimat, considerat poate indecent, sunt mai mult decât imorale
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_calator_lucia_olaru_nenati_1377854141.html [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
nerăbdarea de a te identifica drept o cântăreață, frumoasă cum erai, fermecând și cu glasul. Să grăbim pasul într-acolo. Terminând clasa a VIII-a am plecat din brațele părinților la liceu, începând de acum a înțelege supliciile vieții printre străini. Pot însă spune, mulțumind bunului Dumnezeu că întotdeauna cântecul mi-a purtat noroc și mi-a conferit alinarea la răscrucile vieții, când mi-a fost mai greu. La nouăsprezece ani am intrat, prin concurs, la Orchestra populară „Plaiurile Bistriței”, dirijată
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
1983, p. 85. [9] „Acestea (arta și spiritualitatea) sunt două lucruri diferite. Poți să fii o fiiță spirituală fără să faci apel la artă și trăind o viață complet normală. Sau, făcând artă și fiind creator, să fii cu totul străin spiritualității. Cu toate acestea, poți să fii în chip evident, în căutarea spiritualității”, Victor Loupan, Tarkovski parle, în “Figaro-Magazine”, 25 octombrie 1986, p. 36. Referință Bibliografică: Aliona MUNTEANU - AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI / Aliona Munteanu : Confluențe Literare, ISSN
AMPRENTA LUI DOSTOIEVSKI ÎN „CĂLĂUZA” LUI TARKOVSKI de ALIONA MUNTEANU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 by http://confluente.ro/aliona_munteanu_1408358761.html [Corola-blog/BlogPost/349386_a_350715]
-
Dumnezeu știe cum, lipit de suflet mereu, care se infiltrează în fiecare părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă: Tristă este floricica / Care crește între spini / Dar mai tristă este viața/ Petrecută prin străini / Cu străinii-am stat la masă / Și cu ei m-am ospătat / Dar gândind la mine acasă / Lacrimi multe am vărsat... Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: DUMITRU SINU - Frânturi de viață, opinii, amintiri ... (CapitolulXXVI) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
cum, lipit de suflet mereu, care se infiltrează în fiecare părticică din tine și a cărui alinare n-o poți găsi altundeva decât acasă: Tristă este floricica / Care crește între spini / Dar mai tristă este viața/ Petrecută prin străini / Cu străinii-am stat la masă / Și cu ei m-am ospătat / Dar gândind la mine acasă / Lacrimi multe am vărsat... Octavian D. Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: DUMITRU SINU - Frânturi de viață, opinii, amintiri ... (CapitolulXXVI) / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau nu le convine, din ceea ce le spui, o să-i vezi zâmbind, ascunzând cu abilitate ceea ce simt sau gândesc în acel moment. Străinii nu pot percepe adevăratele sentimente ale japonezilor și nici nu pot citi in inima pecetluită a acestora. Sayonara! Referință Bibliografică: JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 974, Anul III, 31 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright
JAPAN-SIMFONIA TOAMNEI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 by http://confluente.ro/Japan_simfonia_toamnei_floarea_carbune_1377945793.html [Corola-blog/BlogPost/366633_a_367962]
-
și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete din morminte / Nesocotiți preceptele străbune / Nepăsători la port și jurăminte - // Zadarnic invocați divinitatea / Nu mai doiniți de dor printre străini / Ați obosit să protejați dreptatea / Și nu mai vreți să vă numiți români! // Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați tulburat și apele-nghețate / Împăunați cu titluri de lichele / Ați trădat țară, grai și libertate!” (Ați dat
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
când nu ai pe nimeni aproape care să te tragă de mânecă..., a mai încercat Ioana să se opună, mai mult din dorința de a-și vedea fiul acasă mereu. Îi venea greu de tot să-l știe numai printre străini. Dar și mai greu suporta gândul că, odată plecat, băiatul se va obișnui cu orașul și nu va mai dori să rămână cu ei la țară. „Nu contează ce va ajunge dacă face și facultatea aia la oraș. Important e
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436674906.html [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
Român, membru PNL, in 2015, despre Avram Iancu: "Un criminal, descreierat". Despre românii care-l apără pe Iancu: "Mari dobitoci.” MOTTO : Câtă iresponsabilitate, câtă scursură, cât mai sunt tolerați dușmanii acestui popor român? Cer aplicarea legii, până la retragerea ceteteniei române străinului de istorie! Prof. G. Serbanescu - Brasov "Kossuth respinse cu dispreț propunerile românilor. Iancu bătu zdravăn pe unguri. Așa fură paralizate victoriile lui Bem. Austria nu a răsplătit cu nimic pe români." Când am citit „Marx despre români” ce însumează traducerea
ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
-
și această am¬prentă a parabolei rostite de Hris¬tos, că eu n-am fost trimis la o turmă cu nouăzeci și nouă de oi, ci m-a trimis Dumnezeu să caut o singură oaie, oaia ră¬tă¬cită printre străini, care sunt pu¬ținii noștri credincioși risipiți pe aici, prin crestele Carpaților. - Ce oferă Episcopia Co¬vas¬nei și Harghitei acestor oameni, mai ales românilor, ca¬re, trep¬tat, dispar din a¬ceas¬¬tă zo¬nă? - În primul rând este
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN by http://confluente.ro/_bucuria_slujirii_este_cea_c_stelian_gombos_1373287462.html [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, rușii de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei. 2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
de sud din Balcani, rușii trebuie să treacă peste ei; occidentalii, pentru a ajunge la Marea Neagră și a opri expansiunea rușilor, la fel. Și pentru că și românii au firește interesele lor, imperiile se folosesc de interpuși fideli, așa ziși creoli, străini de neam. Turci se folosesc de fanarioți, de rușii, de evrei și țigani, iar occidentalii de germani, maghiari și evrei.2) Proiectul regățenilor, moldo-valahilor, să ne unim în cuget și-n simțiri împotriva maghiarilor, germanilor, evreilor, țiganilor și mai ales
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/viorel_roman/canal [Corola-blog/BlogPost/381575_a_382904]
-
timpul și nici dispoziția sufletească (în primul rând liniștea) pentru reușita campaniilor culturale de amploare, căci grija lui de căpetenie era să-și apere „sărăcia și nevoile și neamul”, adică să-și afirme statornicia pe aceste meleaguri îndelung jinduite de străini. „Am fost și-om fi” nu numai că s-a dovedit mai tare ca cele trei imperii proptite de neșansa istorică și geografică în coastele Principatelor românești (ele au dispărut, România a rămas), dar ilustrează și deplina încredințare a românilor
ROMÂNIA ÎNCĂ REZISTĂ. PÂNĂ CÂND? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1449407781.html [Corola-blog/BlogPost/369046_a_370375]
-
acela. BĂTRÂNUL(depărtându-se): Trage-ți, maică Ană, sufletul lângă aceste creștine că mă întorc cât ai clipi din ochi. (Către sine) Eu plec la drum cu o babă pe care o caută moartea pe acasă, iar ea hălăduiește prin străini. Dispare în partea dreaptă) BĂTRÂNA ( așezându-se lângă Lia și Ruth): Ce să-i faci, Doamne! E cam slobod de gură omul asta al meu, în schimb să știți că nu este rău la suflet. RUTH: Se vede, maică, se
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Vestitorul_piesa_de_teatru_fragment_de_al_florin_tene_1352877105.html [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
din palme, iar slujitorii, foarte bucuroși, o zbughiră cu mare viteză din sală. După ce plecară, împăratul îi spuse nerăbdător: - Sunt disperat, căpitane, și aștept propunerile salvatoare! - Majestate, în această situație trebuie să pregătim mai multe planuri în funcție de ce gândește acest străin, dar mai ales prințesa noastră. - Ei, spune-odată planul! i-o reteză împăratul. - Mai întâi, eu zic să-l chemați pe străin și să-i spuneți că-l iertați de toate faptele rele și pagubele care v-au adus. Că-i
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
căpitane, și aștept propunerile salvatoare! - Majestate, în această situație trebuie să pregătim mai multe planuri în funcție de ce gândește acest străin, dar mai ales prințesa noastră. - Ei, spune-odată planul! i-o reteză împăratul. - Mai întâi, eu zic să-l chemați pe străin și să-i spuneți că-l iertați de toate faptele rele și pagubele care v-au adus. Că-i admirați curajul, vitejia și bucuros ca oaspete-l cinstiți. Apoi, îi spuneți că-l lăsați să plece și, cu păreri de
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
când zâmbitoare iar ne va primi. - Ba nu, Măria Ta, zise răspicat Mărțișor. Nu voi pleca până nu o văd! Vreau să vorbesc cu ea, să știu dacă mă mai iubește și dacă mai dorește să vină-n țara mea. - Străin necugetat, tună împăratul, de ce nesocotești legile ospeției? Te-am onorat atâta și asta ți-e răsplata? - Stai, prietene, interveni rapid căpitanul Zefir, eu am uitat să vă transmit mesajul prințesei: că va pleca în țara voastră când îi va trece
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424077927.html [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
oamenilor deștepți, tineri, cu atitudine, experți în domeniul lor...Pentu o Românie bogată, cu bătrâni îngrijiți, cu tineri cărora să li se ofere perspective... Pentru un viitor mai bun pentru mine și pentru copiii mei, în țara mea, nu printre străini. Pentru o Românie de vulturi, nu de struți... Ajunge! Haideți să ne trezim!” Strigătul ei prelins din puhoiul de lacrimi al durerii Neamului, rupe zăgazul unui urlet dureros, ce s-a învolburat într-un țipăt sfâșietor de zvâcnire spre salvare
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de mari palate-mpestrițate/ Și de bordeie-ascunse sub pământ,/ Dar niciodată, Doamne ferecate/ La-nfățișarea Oaspetului Sfânt.// O, de-ar veni Bătrânul din poveste/ Cu barba Lui de sălcii și mălini,/ Ne-am ridica încreștinați pe creste/ Spre Răsăritul hojma de străini.// Și zornăind cătușele comune/ Ce-au ruginit în temnițele lor/ Ne-am lumina de-o dulce rugăciune/ Cu care-abia ne-mbujorăm de dor.// Dar Dumnezeu mai zăbovește încă/ La ceasurile-acestea prea târzii./ În lume poate s-a lăsat vreo stâncă
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
trecut, prezent, viitor... un amestec gol de cuvinte, noțiuni, sintagme fără conținut. Repere? Pur și simplu nu mai există. Analizează ore în șir de ce mă iubesc, de ce nu mă iubesc, de ce ar pleca, de ce ar mai sta... Circ! Câte un străin rătăcit vine să le spună cât sunt de frumoasă și cum ar trebui să mă iubească și să mă îngrijească. Copiii mei sunt orbi. Nu mă mai văd, nu mă mai știu, nu mă mai recunosc, nici nu mai știu
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
au umilit, m-au renegat, iar acum... le e rușine cu mine... sau nu mai însemn nimic pentru ei... Astăzi e ziua mea. Ce zi tristă, copilul meu... Copiii dragi îmi sunt plecați și plâng de dorul meu departe, printre străini. Mor pe acolo și nu are cine să îi îngroape. Bolnavii? Îmi zac uitați și umiliți în spitale. Bătrânii? Îmi mor amărâți și înghețați, fără bani de pastile... sau striviți pe trecerea de pietoni. Dascălii? Doctorii? Îmi fug... Exod! Tinerii
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
înainte de toate o experiență a spiritului, a conștiinței. Este vorba despre o experiență a de-centrării, a confruntării cu alte tradiții, obiceiuri, ritualuri, simboluri și valori. Geert Hofstede („Managementul structurilor interculturale”, București, Editura Economică, 1996, pp. 239-240) arată că un străin sosit într-o țară parcurge un proces de adaptare culturală: începe cu o fază de euforie, urmează o a doua fază, de șoc cultural, o a treia fază o reprezintă integrarea, iar cea de-a patra este o stare stabilă
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării. Anne își confecționase o „identitate” nouă, canadiană, care în analiză se dovedește o rătăcire, o configurație interioară dezagreabilă. E-mailul lui Naumescu face vizibil lui Anne statutul de iluzie al credinței
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]