40,154 matches
-
Căci toți s-au retras într-o umbră suspectă și toți dintr-acolo privesc în direcția mea întrebând ca în ecou cine cheamă preotul și cine e de rând să plângă și să se tânguie? Rudele tinere nu vor veni, străinii atenți sunt scumpi la vorbă, nimeni nu se îndură să dea un sfat, o mână de ajutor, să ducă la cimitir, pentru săraci, coșul greu cu ofrande și pachetele cu haine citite în biserică, pregătite pentru împărțit... Dar până la urmă
Memoria inimii by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12336_a_13661]
-
Europa unită, cu granițele ei fictive, cu oameni care circulă nestingheriți dintr-o țară în alta și cu români care apar vijelios cu deplină familiaritate în toate colțurile continentului. Nimic din ce se întîmplă în lumea contemporană nu îi este străin lui Dumitru Țepeneag. De la lumea interlopă pînă la problemele de ecologie și de disputele estetice din viața literară la problemele politice, economice și sociale ale Uniunii Europene, totul își găsește loc în romanele sale. La belle Roumaine este o carte
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
se va vedea" (ibidem). Pe de altă parte, revolta poetului se manifestă prin tendința contrară, a lepădării de făptura carnală imperfectă și perisabilă ("mlaștină unde mi se-mpotmolesc zodiile"), incongruentă cu identitatea sa profundă, esențială. "Boala este eliberarea de ceva străin", scria Rainer Maria Rilke, și poetul nostru pare a realiza acest îndemn exorcistic. Corporalitatea informă e dată la o parte în favoarea geometriei a cărei natură strictă e incoruptibilă. E o dematerializare sui generis, salvatoare. Orfismul pitagoreic al lui Ion Barbu
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
pentru consumator" devine, astfel, o frază cu dublu sens. Încercați însă Prînzul dezgolit. Cînd Houellebecq a publicat acest prim roman în 1994 era cunoscut ca poet. S-a spus despre Extinderea domeniului luptei că ar fi varianta generației info a Străinului, în realitate, personajul este doar un tipar: funcționarul (în acest caz, informatician) de treizeci de ani care muncește mecanic, integrîndu-se forțat colectivului, respectînd blazat regulile, burlac, hîrșîit în dragoste, cu o viață sexuală inconsistentă, bînd mult, fără prieteni, cu weekend
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
a cărui operă prin seriozitatea ei este într-adevăr o excepție. Și acesta este cel mai mare omagiu". Formația occidentală a filosofului și psihologului explică orientarea sa raționalistă, liberală, lucidă împotriva naționalismului gălăgios, împotriva antisemitismului. ,Pentru mine - scria în 1910 - străinul de orice naționalitate ar fi el, este înainte de toate un om pe care trebuie să-l respect, fiindcă respectul persoanei este prima datorie pe care mi-o impune cultura timpului meu. Calitatea de român, oricât de scumpă mi-ar fi
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
Buzzati, a unui dușman care nu mai vine. Mai ales că, iată, în Occident dușmanul începe să vină. Sau, ca să parafrazez un clasic: se pare c-a și venit, de vreme ce n-a mai venit! ,Dușmanul" e, în clipa de față, străinul, arabul, musulmanul. Și el e demult implantat în realitatea lui métro-boulot-dodo, cea mai devastatoare invenție a unei lumi care a căzut în capcana propriei seriozități. Controlată încă de reflexele democrației, presa occidentală de mare tiraj se ferește să pună degetul
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
cu care sunt depistați românii aducători de valută în țară (se zice că anul trecut ar fi îmbogățit statul român cu vreo 2 miliarde de euro...), Haralampy propune să se organizeze pentru unii grăniceri cursuri intensive de adulmecare și a străinilor. Că zice el: - Uite, mă, Frantisek Priplata ăsta, condamnat pentru asasinat, a plecat din țară fluierând vesel la festivalul usturoiului din Cehia. Mă rog, are avantaj pentru noi, fin'că, poate, mirosindu-i gura a usturoooooi... l Am vizionat cu
De la sublim la ridicol și înapoi spre... Schengen by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11446_a_12771]
-
se-ntîmplă să se-ntoarcă mănușa. Dau, cu toate astea, peste asemenea rînduri, prinse în argumentul unei cărți: , În țările saturate de istorie, omul tinde să considere că viața i-a fost strivită sub povara împrejurărilor. Dar dacă ar exista un străin care ar spune povestea acestui om după moartea lui, istoria ar apărea ca o serie de simple episoade ale existenței sale. Ea nu ar însemna nimic altceva decît furtuni, epidemii sau alte calamități naturale. Iar lucrurile importante ar fi nașterea
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
de modernizare a limbajului psalmic, însă vizionarismul său biblic se pierde în proiectul unei societăți utopice și se dizolvă într-o fantasmagorie năucitoare (p. 143-155). Extrem de interesantă este lectura Doinei lui Eminescu după modelul psalmic (p. 156-178). Imprecația eminesciană împotriva străinilor mobilizează o strategie psalmică despre amenințarea pe care o aduce dușmanul ,țării sfinte", invocarea divinității pentru pedepsirea vrăjmașilor și așezarea celor amenințați sub ocrotirea unui spirit protector, care este aici Ștefan cel Mare, ca voievod sacralizat (p. 161). Sentimentul catastrofei
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
clujene care mai are încă mult de oferit literaturii române și universale. În lumea tot mai globalizantă în care trăim, astfel de eforturi de translare sunt o necesitate, mai ales, pentru o literatură precum cea română. Nu putem aștepta ca străinii să își însușească limba română pentru a ne cunoaște. Este mult mai înțelept să venim noi în întîmpinarea lor, oferindu-le astfel de plăcute "peșcheșuri" precum traducerile în limbi de circulație internațională. George Topîrceanu. Poezii/Poems. Traducere, studiu introductiv și
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
familiare niște instrumente numite, la viața lor, cu totul altfel, iar istoria modernă este transformată într-o ,tutelă". De fapt, aracul, cuvîntul cu care începe glosarul lui Zare (tot romanul e ,feliat" pe litere, prezentate, ca unui copil sau unui străin care-ar învăța românește, printr-o povestioară oricum prea complicată pentru el - un let's pretend... adresat, în realitate, foarte finilor cunoscători) îl traduce pe latinescul tutore. Cartea e, și ea, plină de profesori, mai mult sau mai puțin chemați
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
lui Ioan Petru Culianu, atunci toate afirmațiile la adresa ,serviciilor românești de inteligență", conținute în respectivele texte, vor primi o strălucită confirmare. Personalitate cu un înalt spirit civic, Ioan Petru Culianu nu avea nimic din prototipul savantului izolat în bibliotecă și străin de lumea reală. Preocupat de tot ce se întîmplă în jurul său, el urmărește cu sufletul la gură evenimentele din România și propune chiar un plan în unsprezece puncte privind viitorul țării sale natale. Citit astăzi, acel plan schițat în freneticile
Publicistica lui Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11577_a_12902]
-
urâtă și ne e frică. Când am intrat, nu ne-a plăcut la intrare că erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să vadă și străinii. După pietroaie am văzut o pădure de țepe, rămase probabil de la }epeș, tot pentru străini, că lor le place de Dracula, iar nouă ne plac țepele. Intrarea am găsit-o greu, pentru că, când am văzut celulele de sticlă de pe clădire
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
erau mormane de pietroaie; noi credem că trebuie să fi rămas de la demolarea vechiului regim și le țin acolo ca mărturie istorică, să vadă și străinii. După pietroaie am văzut o pădure de țepe, rămase probabil de la }epeș, tot pentru străini, că lor le place de Dracula, iar nouă ne plac țepele. Intrarea am găsit-o greu, pentru că, când am văzut celulele de sticlă de pe clădire, am crezut că am ajuns unde nu trebuia, adică la un centru de clonare a
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
de la viață. Uitarea cea mai adîncă, întrucît este uitare a ceva, ascunde deja în sine sîmburele amintirii. În fine, proba supremă nu este de fapt una de parcurs, ci așteaptă chiar la întoarcerea acasă. Odysseus își găsește palatul ocupat de străini care poftesc la soția-i lipsită de apărare și se vede nevoit să își pună în joc toate resursele pentru a-și redobîndi căminul și autoritatea. Apolodor, ce-i drept, nu are parte de nici o confruntare deschisă la finalul rătăcirilor
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
Constantin Țoiu Iașul e o confuzie fermecătoare... Orașul cel mai spiritual al țării, dacă ne gândim la treimea clasică: Eminescu, Creangă, Junimea, nepunându-i la socoteală pe ceilalți. Unii, de aici, spun... haos artistic. Mă rog. Ca străin, nu mă bag. Nu merg până acolo. Rămân la mijloc. E ceea ce ține de o anumită lipsă de precizie, un... lasă, că nu dau turcii... Ceva contrar spiritului de dincolo de Milcovul secat dintr-o sorbire, - ager, pofticios, mereu pe fază
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
cuprins de un soi de vrajă, mă gândeam la noaptea celor fără-de-Dumnezeu. Noaptea atee. O trăiam acum. Eram pregătit pentru această experiență. Noaptea urca în mine. La capătul călătoriei, îmi regăseam tovarășii de petrecere și, fără nici un comentariu, ca un străin, îmi reluam locul lângă ei, departe de ei. Cartea mea despre Nopțile moderne, ale teatrului și ale picturii, atât de pregătită, îndelung gândită, începuse să se scrie... În ultima seară a festivalului, ca să sărbătorim încheierea acestuia și să ne înviorăm
Noaptea din Dumbravă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/11658_a_12983]
-
român și european". Realizările excepționale, în interiorul culturii naționale românești, nu au fost pe deplin acceptate și apreciate la justa lor însemnătate, în Europa, mai ales în Franța. Aroganța culturii franceze este de altfel bine cunoscută - iar respingerea, refuzul integrării operelor străinilor au constituit deziluziile multor generații de mari oameni de cultură din afara granițelor Franței. Adrian Marino, scriitor și critic de primă valoare - dar Român, în România, cu toate eforturile sale pro-europene - nu putea face, mai ales în Franța, excepție! A fost
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
oameni sovietici, onești, buni, cinstiți, nobili, nu ticăloși cum se întâlnesc acuma." Cu toate astea, e greu să spui despre Cavalerul Stelei de Aur că ar fi o carte onestă. Se vede treaba că, inițial, autorului nu i-a fost străin un oarece hedonism sovietic temperat (cu accent rusesc sudic; clima Kubanului predispune la asta), în care visul despre comunism se împletește cu borșul și găluștile. Construind digul în carte, Babaevski vestea realizarea acestui vis. Cu o impertinență nemaipomenită, el i-
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
de exemplare. A doua scrisoare mi-a fost adresată la Paris, pe 25 februarie 1974. Forti precizează că trebuia înlăturată ipoteza publicării poeziilor mele: lucru anevoios la Mondadori, unde se publică foarte puțini poeți în fiecare an printre italieni și străini, iar lista de așteptare a unor autori deja sub contract este lungă, angajând editura pe un număr de ani. A treia scrisoare, din 20 martie 1975, exprimă o discretă contrarietate lingvistică, urmată, vai, de revelarea adevăratei mele situații de poet
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
început să servească, în grade diferite, politica regimului ce le permisese afirmarea literară. Recalcitranții (pentru că, din fericire, a existat și această rarisimă specie) au fost retrimiși în noaptea de unde ieșiseră, asemenea lui Soljenițîn. Titus Popovici, căruia i se publicase romanul Străinul, s-a simțit obligat să scrie apoi Setea. Străinul desfășura o lume inedită pentru proza acelor ani: societatea ardelenească de provincie, bine sedimentată, burghezia și nobilimea luminată a Transilvaniei, uneori prezentate în variantă caricaturală, dar cu evidentă simpatie; momentul așa-
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
le permisese afirmarea literară. Recalcitranții (pentru că, din fericire, a existat și această rarisimă specie) au fost retrimiși în noaptea de unde ieșiseră, asemenea lui Soljenițîn. Titus Popovici, căruia i se publicase romanul Străinul, s-a simțit obligat să scrie apoi Setea. Străinul desfășura o lume inedită pentru proza acelor ani: societatea ardelenească de provincie, bine sedimentată, burghezia și nobilimea luminată a Transilvaniei, uneori prezentate în variantă caricaturală, dar cu evidentă simpatie; momentul așa-zisei "eliberări", adică al ocupației sovietice, nu mai apărea
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
o surdină realistă. Apologia individualismului și a nonconformismului, dramele eterne ale adolescenței formau substanța acestui roman, scris cu mînă sigură. Viața de provincie ardelenească interbelică lua forma unui paradis pierdut. în Setea, cu toate că unele pagini îl mai amintesc pe autorul Străinului, domesticirea a progresat cu pași uriași: locurile comune ale propagandei oficiale se etalează aici fără jenă. Prozatorul încerca un pariu absurd, pierdut din plecare - acela de a înfățișa în culori favorabile o tragedie absolută, distrugerea satului românesc tradițional. A înfățișa
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
viteji și de viguroși, fiindcă majoritatea alimentelor cu care ne hrănim sunt din import: mere din Polonia, carne franco-germano-olandeză, zahăr din Brazilia, morcovi din Turcia, cartofi din Serbia... În compensare, din același reportaj înțeleg că ne-am dat pe brazda străinilor exportând carne de vită și de oaie în Egipt, Italia, Grecia, Bulgaria, Croația, Ungaria etc., importurile noastre fiind în valoare de peste 400 de milioane de euro, iar exporturile de vreo 120 de milioane... Păcat că nu mă pricep la comerț
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Constantin M.Popa, Adrian Dinu Rachieru, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Ion Buzera, George Popescu, Gabriel Coșoveanu, Constantin Mihai, tot atîția prieteni (peste generații) ai profesorului lor (uneori, de la distanță...), recompun, frumos, ici-colo emoționant, chiar pentru cei mai străini dintre străini (de cauză), un profil de cărturar. Articolul lui I. B.Lefter, cel mai memorialistic, e o confesiune fără stridențe despre apropieri și "răciri" pe care n-ar fi pariat nimeni sau despre cum, cu anii, o tatonare de la distanță ajunge
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]