785 matches
-
ținută pline de aur până-n în albul ochilor, însă prinții, mai nonconformiști, erau îmbrăcați casual. Adică aveau maieuri colorate, bermude, șlapi și doar câteva colane de aur în jurul gâtului dar nu prea multe, fiindcă le acopereau tatuajele. Ajuns la poartă, străjerii îi dădură onorul suflând în goarne, apoi deschiseră și aeroglisorul întră în ograda castelului cu sute de turnulețe argintii. Acestea erau simbolurile puterii și ale bogăției, prin urmare, chiar și umblătorile din fundul curților imperiale sau ducale aveau, obligatoriu, cinci-șase
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352337_a_353666]
-
motorul și m-am întors acasă. Gândul mi-a rămas pe faleza din Saturn, la femeia necunoscută care dorea să mă însoțească la pescuit pe mare, adusă de lună în calea mea, în plimbarea sa matinală, scăldată de razele luceafărului, străjer al mării și al orașului, care începea deja să prindă viață, odată cu ivirea zorilor dimineții de mai. [i]Stabilopozi = blocuri de beton cu patru picioare, de 2-5 tone greutate, prevăzute la capete cu protuberanțe de forma unor creste rotunjite, constituind
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
Cioran (1911-1995), filozof al realismului contemporan atât lui cât și nouă încă din păcate, numit de autorul Pentagon-ului: „cortina” care se ridică pentru a se vedea viața distorsionată, „gânditorul contradictoriu și ilogic” afluviat de tragismul viului flotant, fără fundament, „străjerul armoniei” indispus de a mai asculta absurdități și incapabil de a și le mai asuma, „pesimistul absolut” care, „injectat” parcă cu scepticismul generației sale cu tot, se resemnează liniștit în... renunțare. Și nu are dreptate? Filozoful Cioran, agravează starea lucrurilor
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
e mai adâncă Temelia mănăstirii să fie săpată, Acolo voi fi și eu îngropată. Dispare cu totul în penumbra cortului. ). Scena 2. ( Mircea cel Bătrân se trezește buimăcit de somn. Se ridică pe jumătate în patul domnesc și strigă la străjeri.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Arest! Străjeri ! A fost cineva pe aici? A fost vreo fată? CETAȘUL VORBURĂ Intră cu o făclie în mână și cercetează cortul. Măria-ta, de două ceasuri sunt De strjă și...a fost doar vânt! A tulburat
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
să fie săpată, Acolo voi fi și eu îngropată. Dispare cu totul în penumbra cortului. ). Scena 2. ( Mircea cel Bătrân se trezește buimăcit de somn. Se ridică pe jumătate în patul domnesc și strigă la străjeri.). MIRCEA CEL BĂTRÂN Arest! Străjeri ! A fost cineva pe aici? A fost vreo fată? CETAȘUL VORBURĂ Intră cu o făclie în mână și cercetează cortul. Măria-ta, de două ceasuri sunt De strjă și...a fost doar vânt! A tulburat somnul Măriei-Tale cineva? Mă ierte
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
domnesc Mircea cel Bătrân stă la masă împreună cu logofătul Neacșu. Pe masă sunt multe hrisoave, făcute sul cu pecetea mare domnească. Pe rând cei doi le desfășoară și le cercetează.de o parte și alta a cortului sunt doi străjeri. În planul 2 al scenei se văd corturile taberei. În general același decor ca în al 2-lea Tablou.). Scena 1. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Ridicându-se de la masă.). Logofete Neacșu ce deslușești politica cu firea Ce zici de hotărârea mea
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
cu Azize pentru care s-a luptat S-o elibereze din turla lui Eski-giami? De supărare acesta uitând din Coran psalmii! MIRCEA CEL BĂTRÂN Era mai tânăr și nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
nu era de-a noastră, A dorit și el o aventură ... vitejească ... STRĂJERUL II Intrând în cortul domnesc. Măria-Ta! Meșterii sosiți Așteaptă să le vorbiți! Scena 2. POVESTITORUL Mircea cel bătrân iese din cort urmat de logofătul Neacșu și Străjerul al doilea. Împreună se îndreaptă spre grupul de meșteri, printre care se află și o fată îmbrăcată în alb.Se opresc la câțiva metri de ei. Meșterii își scot cușmele de pe cal și îngenunche, și vor să se apropie să
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]
-
vântul șuieră zănatic Din trupu-i arămit rupând sălbatic Și-n tâmpla-i tristă ploile se miră. Din tălpi de nori durute plânge cerul Pe sângerânde piscuri țipă bruma În vise-ngenunchează mândră, luna Și-un petec de senin ne e străjerul Cu colți de-argint înfipți în crizanteme. Pe strune reci îngân-o simfonie Copaci desculți și fără diademe Destin durut de frunză ruginie... Mai trece-o toamnă, toamna mea și-a ta Doinește-a jale lutu-n pragul iernii Cenușa geme
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
este ca o familie Pe lângă activitatea literară, Gabriela Petcu este implicată și în publicistică. Poeta este membră a echipei redacționale la Curentul Internațional (http://curentul.net), ziar tipărit la Detroit pentru românii din toată lumea, avându-l ca director pe Ștefan Străjeri. „Directorul editorialului, Ștefan Străjeri, pune mult suflet în bunul mers al publicației și acest lucru, ne face să fim la fel de serioși în munca depusă”, afirmă Gabriela Petcu. Aceasta a mai publicat în Phoenix Magazine (www.phoenixmission.org), în revista AGERO
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
Pe lângă activitatea literară, Gabriela Petcu este implicată și în publicistică. Poeta este membră a echipei redacționale la Curentul Internațional (http://curentul.net), ziar tipărit la Detroit pentru românii din toată lumea, avându-l ca director pe Ștefan Străjeri. „Directorul editorialului, Ștefan Străjeri, pune mult suflet în bunul mers al publicației și acest lucru, ne face să fim la fel de serioși în munca depusă”, afirmă Gabriela Petcu. Aceasta a mai publicat în Phoenix Magazine (www.phoenixmission.org), în revista AGERO (http://www.agero-stuttgart.de
“DIALOG CU GABRIELA PETCU ... DESPRE POEZIE ŞI PROZĂ LA MALUL MĂRII NEGRE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356016_a_357345]
-
martie 2012 Toate Articolele Autorului Peste ruine razele lui Ra, răspândesc aur lichid Umbra lui Keops mai stăruie în asfințitul opal Ibiși grațiosi peste apele deltei cercuri închid ,,Thot! Osiris”!... șuieră vântul în pletele lui Imhotep, Imobil e doar sfinxul, străjer sub marea piramidă Hieroglifele-și revarsă antice incantații, acum mute În valea regilor, faraoni jefuiți pornesc prin câmpia aridă Spre Teba! Spre Teba! acolo unde giganții de piatră nu mor! Sub Nil își au sălașul crocodili de jad cu ochi
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
celor de care nu se temea, ba mai mult, mă aștepta la capătul podețului de lângă pârâu ori de câte ori veneam în țară și în vizită la Tudor. - Da, mi-ai spus că pictorul avea grijă de el, că era un fel de străjer în jurul casei acestuia, dar cum a ajuns acolo și de ce tocmai acolo nimeni nu știe. Am întrebat oamenii din sat. Răspunsul lor a fost că a apărut pur și simplu. Am că te rog să vii mâine dimineață cu mine
PROMISIUNEA DE JOI (XII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354869_a_356198]
-
Autorului CINE-MI VA APĂRA NUMELE MEU BUN? Evanghelia după Matei, capitolul 27: După învierea Domnului Isus, “Un înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit și a prăvălit piatră de la ușă mormântului, si a șezut pe ea. [...] Străjerii au tremurat de frica lui, si au rămas ca niște morți. Au intrat în cetate unii din străjeri, si au dat de veste preoților celor mai de seamă despre toate cele întâmplate. Aceștia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ținut
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
înger al Domnului s-a pogorât din cer, a venit și a prăvălit piatră de la ușă mormântului, si a șezut pe ea. [...] Străjerii au tremurat de frica lui, si au rămas ca niște morți. Au intrat în cetate unii din străjeri, si au dat de veste preoților celor mai de seamă despre toate cele întâmplate. Aceștia s-au adunat împreună cu bătrânii, au ținut sfat, au dat ostașilor mulți bani, și le-au zis: „Spuneți așa: „Ucenicii Lui au venit noaptea, pe când
CINE-MI VA APARA NUMELE MEU BUN? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355353_a_356682]
-
De exemplu, "Serbarea sădirii arborilor"de la școlile de băeți și fete era precedată de ceremonialul străjeresc și de slujbă religioasă specific instituțiilor timpului sau celor tradiționale, iar la ea participa întreaga suflare a școlii dar și a satului (elevi, dascăli, străjeri, premilitari, fruntașii cârmuirii, tineri și bătrâni de toate condițiile sociale). La sfârșitul ceremoniei se îndreptau spre locurile unde se vor planta mai bine de o mie de puieți de brazi. În aceeași logică a lucrurilor, preocupările zilnice sunt alternate cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
crede nici în sine, cruda sferă ce cuprinde Gândul unui călător căutând nemângâiere Se așterne ne-mblânzită noaptea sferelor oriunde Apoi după toate-acestea să adoarmă în tăcere. Deziluziile deșarte, iată fața astei lumi Doar urgii nemăsurate cu ruine în decor Vin străjeri ai nopții oarbe cu ofrande și cununi Să danseze hora tristă prin clipirile ce mor. Și din fiecare rană ce-a făcut-o călătorul În migrarea sa în lume, lume ce nu l-au primit Și-a făcut învelitoare și
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
iudeilor o făcuse doar ca să scape pe acel drept crezând prin aceasta că poporul va înțelege cine trebuie lăsat în viață, ceea ce era cât se poate de adevărat. Raportul anchetei arăta mai departe faptele așa cum fuseseră ele. La episodul cu străjerii care au adormit, la îndemnul lui Comus Lucretius, raportul arăta că somnul fusese provocat prin arderea unor miresme necunoscute aduse din îndepărtata Indie, în focurile aprinse în jurul mormântului sau mai la vale, deci prin fumul împrăștiat peste tot locul. Ancheta
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
focurile aprinse în jurul mormântului sau mai la vale, deci prin fumul împrăștiat peste tot locul. Ancheta însă nu descoperise cine anume pusese aceste miresme în foc. Concluziile anchetei sugerau faptul că Iisus din Nazaret fusese furat de către ucenicii săi după ce străjerii adormiseră. Erau arătate și unele nedumeriri în legătură cu furtul corpului, printre care lipsa oricăror urme de la intrarea în mormânt, precum și giulgiurile care nu fuseseră desfăcute, acestea fiind impregnate de amestecul de smirnă și aloe, o substanță lipicioasă, greu de înlăturat de
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-10) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355024_a_356353]
-
Acasă > Literatura > Recenzii > DESPRE CEZARINĂ ADAMESCU - MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 571 din 24 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Despre Cezarină Adamescu Am pe masa de lucru cartea Cezarinei Adamescu, Străjer peste suflete, (Editură Sinteze, Galați, 2012), o carte de haiku-ri, de poezii în cinci versuri. M-a intrigat avertismentul de pe prima coperta: Cezarină Adamescu - 60, ceea ce înseamnă că harnica scriitoare din Galați a împlitit șase decenii de viață, adică a
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
sugerează ceva, o idee, o stare, o dispoziție - ceea ce este suficient pentru asigurarea menirii unei poezii. Iată una din terținele, din care s-a extras și titlul volumului și a cărei rotunditate este perfectă. Cine e Doamne, Altul decât Tine Străjer peste suflete? Mai este nevoie de vreo urmare? Într-o formă extrem de simplă și de concentrată poeta își exprimă gândul întreg, fără să fie nevoie de alte prelungiri complinitorii. Altă dată Cezarină Adamescu sugerează doar o idee, lăsând cititorului libertatea
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
râule în plină libertate, Nu te opri în cale-ți sfios, În unde e atâta puritate, Și-n fiecare val un cântec sănătos. Crești mugur de stejar, Avântă-te semeț spre cer, Desfă-ți coroana hoinar, Și fii al codrului străjer. Urcați pe stâncile albastre, Zburdalnici cerbi și căprioare, Apropiați-vă mai mult de astre, Beți apă din a cerului izvoare. 1966 Referință Bibliografică: Îndemnuri / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 275, Anul I, 02 octombrie 2011. Drepturi de
ÎNDEMNURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355708_a_357037]
-
jumătate de oră, de la înălțimi din ce în ce mai prielnice voluptoasei mele curiozități, când aeronava începu manevrele de aterizare. Și la decolare, și la aterizare cerul și-a tras storurile de nori în lături, parcă să-mi lumineze mie priveliștea de jos, cu străjerii de piatră ai Rarăului și Ceahlăului - născuți din burta Carpaților Răsăriteni, ca să-i vegheze apoi peste veacuri și veacuri -, cu piscurile veșnic înzăpezite ale Alpilor, în văile cărora zac din vremuri imemoriale limbi uriașe de gheață. Dar câte întrebări nu
NOTIŢE DE CĂLĂTOR CONJUNCTURAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 498 din 12 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/356233_a_357562]
-
neocomuniștii, alogenii exploatatori ai marilor companii străine în cârdășie cu politrucii, lașii și trădătorii Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
30 de ani a promoției 1986. Cu emoție în suflet, am pornit-o, după ce am depășit controlul de la poartă, pe aleea ce duce spre Comandament. De o parte și de alta a aleii, tufele mari de tuia semănau cu niște străjeri ce păzeau de o eternitate acel loc. În fața Comandamentului, absolvenții promoției se adunaseră deja, alături de profesorii lor, azi pensionari. De aici, de la Comandament, se vedeau, unduioase, de jur împrejur, dealurile din Breaza, acum de un verde stins. Soarele săgeta din
O ADOLESCENȚĂ ÎN HAINE MILITARE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369529_a_370858]