7,303 matches
-
prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele de-un sânge/ Sunt eu pe veci întipărit...// Pământul sfânt până-n hotare/ Prundit e cu strămoșii mei,/ Cucernic ridicând altare/ Pilaștrii bolților sunt ei..../ De mii și mii de ani încoace/ Mă-nvârtoșez în cei ce vin/ Ca singur eu să pun soroace/ Înconvoiatului destin./ Când uneori mă-ncearcă plânsu-mi/ De cât amar am cunoscut,/ Mă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
eroii pâinii”, pe care se sprijină omenirea. Sunt amintiți aici, marii bărbați ai țării care și-au înscris cu demnitate numele în istorie. Acestea sunt cele mai emoționante și pline de simțire poezii din întreg volumul. Poezia „Nemuritorii” este dedicată strămoșilor, care au rămas „prezenți în noi” și a căror amintire o purtăm toată viața, transmițând-o urmașilor: „Nu vin, nu pleacă și nu spun, / Au fost tot oameni și-s apoi, / S-au dus fără de rămas-bun, / Dar sunt mereu prezenți
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
săi. Poeta surprinde miracolul vieții prin nașterea unui copil, în poemul „În clipa când se naște un copil” - și, susține ea, „Tot Universul înflorește”. Capitolul „Rădăcini” , cuprinzând 20 de poezii, ne întoarce la primele începuturi, în care poeta își asemuiește strămoșii cu brazii și cu stejarii seculari, viguroși, veșnic verzi, protejând între ramurile lor, norodul de viețuitoare, păsări și gâze. Un adevărat „Simbol Nemuritor”. Virginia Vini Popescu afirmă că a cunoscut „Mirosul demnității”: „Miroase-aici a demnitate, / Și nu mă satur
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
-a demnitate / Prin unghii rupte de pământ / Și i se-ntinde din dreptate / Și mâna mea spre legământ”. Și acest poem poate fi înscris în categoria poeziilor de adâncă simțire patriotică. Acesta este un grupaj foarte emoționant dedicat părinților și strămoșilor plecați dintre noi. De pe „raftul inimii” - poeta desprinde portrete și amintiri, așa cum s-ar afla în fața unui iconostas și ar săruta icoanele sfinte. Și, cum era și firesc, pentru mamă a conceput un poem omagial tulburător, intitulat: „Mamă, univers de
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
oboseala unei nopți nedormite și gălăgia nuntașilor de afară, ne-a mai temperat pornirile, făcându-le în necaz curioșilor care au rămas tare dezamăgiți că nu au jucat “Cămașa miresei”, niște obiceiuri mai mult oltenești bănuiesc, după zona de unde proveneau strămoșii socrilor mei. Pe Genny, oricât de obosit eram, o simțeam cum mă strângea în brațe, lipindu-se cu tot corpul de mine, parcă ar fi vrut să treacă pragul încăpățânării mele de-a nu le da satisfacție stolnicilor. Dar eu
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1422710732.html [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
cum la orașul privat nu-i băgă nimeni în seamă se îndreptară către provincie. Dacă în mediul citadin s-a pierdut din ospitalitatea neamului, în cel rural spera ca țăranul să-și mai păstreze din bunătatea sufletească specifică din moși strămoși. Și merseră la braț cale lungă și-n drumul lor întâlniră contrar așteptărilor numai priveliști înspăimântătoare. Sate părăsite, case dărâmate, blocuri gata să se prăbușească, familii sărace cu copii slabi și înfometați, guri de canal din care ieșeau cerșetori odată cu
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_nalbitoru_1397138397.html [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
ani și cea de azi. „Stilul este omul însuși” (Le style est l'homme meme) spunea naturalistul francez Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon (secolul 18), și viața confirmă. Și poezia lui Lazăr confirmă. Reperele sunt aceleași: obârșia, casa părintească, părinții, strămoșii, credința, frumusețea plaiului, oglinzile sufletului, zbuciumul, marea trecere... Permanențe. Element fundamental, la care se întoarce mereu și mereu, precum „râurile se întorc la izvoare”, „Casa mea de pe deal/ cu câte o oră coboară la locul ei/ pe un val nevăzut
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_secunda_de_p_al_florin_tene_1364451583.html [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
tontoroiul pe mormântul „frumos ornat și sădit cu flori proaspete” al principiilor care fundamentează exercițiul și arhitectura noii vieți democratice pentru care și el a depus...o floare! Astfel se evidențiază grosier mimata atotputernicie, într-un fel sintagma atoateocrotitoare a strămoșilor noștri latini „pater patriae” în caree se erijează cine vrei și cine nu vrei din reprezentații fostelor eșaloane doi și trei ale încă „nedefunctului” declarat partid comunist . Mase mari de oameni râmân în continuare prinse ca-ntr-un clește în
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
străinilor se aud unele cuvinte românești, așa cum am arătat mai sus (catalană, germană, franceză, chiar și engleză, daneză, kurdă, lituaniană, punjab-nord-vestul Indiei, Irak ș.a.) indiferent dacă popoarele respective recunosc sau nu proveniența lor (sau măcar urme) din limba proto-latină a strămoșilor noștri, imigranți pe teritoriile lor în vremuri străvechi. Vie doar în aparență Se cuvine, deci, să știm că limba română este vie pe toată planeta acolo unde sunt urmașii românilor străvechi sau imigrați în secolele trecute ori în zilele noastre
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
vatră, jar, flura (fluier). Ar fi trebuit ca și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire și să afle care este originea reală a cuvintelor rostite de Ramo și alți vlasci din munții Bosniei, cuvintele învățate de la moșii și strămoșii lor. Se pune întrebarea: dacă dispare acel Ramo, vor dispărea ultimele urme de limbă română din acele locuri? Sper ca statul român să rezolve problemele sesizate de reporterii menționați pentru păstrarea limbii române la frații noștri din statele balcanice. Se
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
zbor, Totul aici ne-au stat în ajutor. ( Fulgeră și tună.). Degrabă la luptă, în frunte cu mine, Dușmanul se apropie, vine, vine...! Dromichete, mândru rege din fund de așezare, Burebista mărit, stăpânitor al neamului dintre hotare, Duras prea înțelept, strămoși ai Daciei străbune, Ridicați-vă în țară, însuflați fapte bune! Ne amenință dușmanul munții noștri sfinți Scăldați cu sânge de părinții noștri, părinți. E la grea încercare al Daciei popor! El știe să moară Pentru scumpa noastră țară! El știe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
pe munte e mai mare pedeapsă. Ea ne este lăsată prin datini strămoșești Pentru aceia ce s-au împotrivit poruncilor regești. Nu au cunoscut dacii un rău mai mare! DOCHIA Dochia a săvârșit în Dacia prima trădare Împotriva țării, a strămoșilor, a dacilor toți, A uneltit în răul strănepoților din nepoți. ( Către ceilalți.). Să aveți grije de Ionuț, copilul meu, Cânb va fi mare să-I spuneți că sunt la zeu, Și l-am iubit și-l voi iubii acolo sus
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Nu răspund Eu sunt Celălalt al geamănului din mine, Scriu ce-mi dictează altul, sau poate Dumnezeu, Chiar dacă muza se strecoară către mine O îmbrățișează celălalt semizeu. E în noi un drum de strămoși parcurs c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar, de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul
NU RĂSPUND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_raspund.html [Corola-blog/BlogPost/350920_a_352249]
-
în calea valurilor păgâne care le potopeau țarinile pustiindu-le precum lăcustele dansul caprelor și urșilor la răscruce de ani și ahourile plugușoarelor printre muscele ne amintesc că ne sunt străvechi rădăcinile de la facerea lumii înfipte-n dacic meleag că strămoșii trăiră la răscrucea vieții și-a morții. Spiritul sfânt din colinde urătorii între ani cu pocnet din bice și clopoțiri argintii scutură din somnul greu- spiritul lupului alb reînviind la români colindul cu florile dalbe vitejia străbună și frățiile de
PLUGUȘORUL DIN CARPAȚI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483237995.html [Corola-blog/BlogPost/382868_a_384197]
-
pe care a realizat-o Mihai Viteazul la 1600 a fost Unirea Mare de la 1600, alături de Unirea Mare de la 1 Decembrie 1918. Fiecare din aceste trei Mari Uniri ale provinciilor istorice românești au fost niște etape, niște momente, în care strămoșii noștri, prin lupte armate și diplomatice, profitând și de un context politic internațional prielnic, au realizat parțial sau în întregime visul de veacuri al Neamului: Unitatea. Nu a fost vreuna dintre cele trei Uniri mai mică decât celelalte, ci toate
MICA UNIRE de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1360779363.html [Corola-blog/BlogPost/351780_a_353109]
-
FOST AICI Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1243 din 27 mai 2014 Toate Articolele Autorului AM FOST AICI Am fost aici si-n veci vom fi Strângând din soare aur și lumini Și vitejii nenumărate-n veac Strângeau strămoșii-n calendar. Sticlea în săbii dragoste de țară Și munții săritori stăteau în zare. Scriau poeții versuri sfinte De dor de țară și de-așezăminte. Veneau vitejii-n strai de sărbătoare Spre-a lămuri victorii viitoare. Și visul de iubire
AM FOST AICI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1401213215.html [Corola-blog/BlogPost/350470_a_351799]
-
sa de faptele demne ale înaintașilor, cele ce au hrănit memoria urmașilor. A ridicat monument soldaților care au stropit cu sânge jertfelnic glia locului și a animat evenimente de aducere aminte chiar în locurile impregnate cu simbolistica faptelor vrednice ale strămoșilor. Îmi amintesc, între altele, un eveniment care a prilejuit părintelui repovestirea unei întâmplări demne de reactualizat. Dar iată contextul prielnic istorisirii părintelui. Într-o frumoasă zi de primăvară, când se afla în comună doctorul Vasile Șoimaru, un ales oaspete basarabean
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
care, după vreo cinci veacuri de înfruntare a stihiilor cerului, tocmai fusese doborât în ultima sa bătălie cu “balaurul” văzduhului. Basarabeanul venise cu stejărei din rădăcina altui bătrân vegetal, încă în viață peste Prut, ca să ducă mai departe, pe locurile strămoșilor din care el se trage, ștafeta timpurilor românești. Și în atmosfera aceasta plină de melancolia istoriei, vitregită însă de dulcile mângâieri ale primăverii, căci, deși ne aflam într-o zi senină de aprilie, bătea un vânt aspru, o rămășiță a
VACA BOURULUI (SAU) ÎN TIMP CE UNII IGNORĂ LEGENDELE, ALŢII DAU ÎN MINTEA COPIILOR CA SĂ LE MENŢINĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 by http://confluente.ro/Vaca_bourului_sau_in_timp_ce_unii_ign_gheorghe_parlea_1336330959.html [Corola-blog/BlogPost/357898_a_359227]
-
băga în seamă, chiar dacă îl usturau ochii, gândindu-se cu nădejde că poate Veta îi va aduce astăzi pe lume primul lor fecior, pe care dorea să-l țină pe lângă el, să-l învețe meseria moștenită în familie, din moși - strămoși. Așa pruncul va avea o altă perspectivă pentru viitor. Ce puteai face în văgăuna asta dintre munți, unde îți venea ursul până sub fereastră, când dădea foamea peste el? Nu găseai de lucru decât la pădure, sau ca păstor mai
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1463638130.html [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
a Mariei Lătărețu. Cântecele Polinei Manoilă nu se înscriu pe o linie de sate sau în cercul închis al unei regiuni, ci pe întinsa pânză a vieții sufletești a oltenilor, cusută de secole, ochi cu ochi, din gândurile și trăirile strămoșilor și urmașilor Mariei Lătărețu. Fiecare cântec are poteca lui care spintecă de-a curmezișul sau se înmlădiază pe marginile unei întinderi geografice. Cântecele Polinei Manoilă curg ca un șuvoi de apă, curat, dulce și milenar, drept prin moșia inimii Gorjului
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
transformarea orașului într-una din cele mai importante metropole imperiale. Goa a fost prima posesiune a portughezilor în Asia sosiri aici în 1510 sub comanda lui Alfonso de Albuquerque. Cel de-al doilea fiu al seniorului Vila Verde, Alfolso avea strămoși ce au ocupat funcțiile de secretari confidenriali ai regilor John I și Edward (Duarte), bunicul din partea mamei fiind amiral al Portugaliei. După o lungă experiență în luptele din nordul Africii își pune reputația în serviciul Estului. Împreună cu vărul sau Francisco
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
doar câteva puncte ale marilor idei ale secolului. Unirea cea Mică, a Moldovei și Țării Românești a fost un triumf al conștiinței naționale, care s-a creat și consolidat prin credința creștină și lupta de a păstra și cultiva limba strămoșilor. Dorită din totdeauna și realizată efemer de Mihai Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
printre ruinele „unei vechi pasiuni” - așa cum a spus Theodor Mazilu, poetul trece în revistă întreaga etnogeneză a poporului român, apoi, a nenumăratelor invazii migratoare, toate ajunse vestigii ale istoriei. Călător cu închipuirea prin arcul mileniilor scurse, poetul simte parcă respirația strămoșilor daci, printre dalele cetății și sentimentul că aparține acestor locuri și acestor lumi apuse. În poeziile în vers alb, există rime întâmplătoare și un ritm susținut, care dau o undă de muzicalitate poemelor. Unele poeme sunt adevărate pasteluri, cu imagini
IN MEMORIAM ION GROSU RECENZIE LA CARTEA FUM NEGRU, FUM ALB , EDITURA AXIS LIBRI, GALAŢI, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1407215205.html [Corola-blog/BlogPost/344199_a_345528]
-
de multă vreme, dar în special, câțiva dintre noi, diasporenii veterani, i-am fost alături încă de prin anul 2000-2001-2002. Îl știam de la începutul Simpozionului Românilor de Pretutindeni și al concursului de frumusețe ,,Miss Diaspora”, care aducea acasă la rădăcinile strămoșilor pe tinerele românce crescute sau chiar născute în alte țări, dar și pe noi toți, reprezentanții românilor din diaspora, plecați prin lumea-ntreagă în căutarea unui trai de viață mai bun sau din diverse alte motive. Cornel Diaconu, purtător al
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu by http://uzp.org.ro/un-ultim-omagiu-lui-cornel-diaconu/ [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
un parlamentar. Uitați-vă puțin împrejur. Tot ce vedeți, râul, ramul sau blocul de beton sunt opera soarelui sau sunt făcute cu ajutorul lui. Pot fi acestea proprietăți particulare? Bineînțeles că nu, înainte ca cineva să pretindă redobândirea soarelui, cică, averea strămoșilor săi. Cam la fel se poate considera dreptul asupra pădurilor, apelor. De ce să folosim cărbune, energie solară fosilizată limitată, când putem folosi direct energia solară? Sau și mai simplu, în soare hidrogenul este transformat printr-un ciclu, numit cândva Beethe
ENERGIA ZETA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482515545.html [Corola-blog/BlogPost/352701_a_354030]