2,407 matches
-
temutul Molotov, omul lui Stalin, să ciuntească România, să ia Basarabia și să taie în două Bucovina. Opresiunile și deportările de români care nu se supuneau noilor stăpâni începuseră. Țăranii sufereau cel mai mult. Ei nu acceptau deposedarea de pământurile strămoșești pentru a instaura stăpânire colectivă. Dispăreau cu sutele peste noapte... Familia noastră este de viță boiereas-că, mă trag din vechiul demnitar Teodor Racoce. Ai văzut ruinele de la marginea pădurii ? Da, le-am văzut, seamănă cu un vapor abandonat. Asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plâns într-o zi din miez de vară de la una mie nouă sute patruzeci. * * * Fără frică de vremelnicii stăpâni și de urlete de câini, cu iubire și strădanii, eu am fabricat români, constată de acum bătrânul dascăl, odată revenit la vatra strămoșească printr-o fericită întâmplare, dătătoare de mari speranțe întru îndreptățite reparații, apoi spulberate fără menajamente și înscrise la capitolul deziluzii majore. Casa părintească, atât de mult visată în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă, iar părinții au plămădit organizația mazililor și răzeșilor din Țara de Sus a Moldovei, numită Bucovina, ce a apărat drepturile, obiceiurile, tradițiile, credința și limba strămoșească în acest ținut supus unor îndelungate strădanii de germanizare și slavizare. Aiștia suntem noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-o știți de la mine, măi bășcălioșilor! Și să nu mai râdeți că eu muncesc! Că să-ți lucrezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rușine să zică că-s români... Da' ai dumitale, bădie Gheorghe, o spun numai așa cu jumătate de gură și se uită împrejur ca să nu-i audă prea multă lume. Și atunci, unde-i patrihotismul? Spune și dumneata!... Dar obiceiurili strămoșești?... Ursarii, Capra, Bătuta de la Mitoc? Hora Pătrăuților, vioara, acordihonul, țambalul unde îs, bade? Cine le păstrează? Cine? Dar credința în Domnul unde îi? Steaua și Chiraliza, Icoana... unde-s?! Spune! Da' zâua de mâni a țării nu-i tot la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
amintiri, intitulat Surâsul lacrimii. În 2008, mi-a apărut al doilea volum de proză scurtă, cu titlul Bucurii spulberate, la Editura Tipo Moldova, Iași. În 2010 am publicat două volume: Destine bucovinene (Iași, Editura Alfa, 2010) proză scurtă și Vetre strămoșești. Ropcea un sat din Bucovina, la a 560-a aniversare (Suceava, Editura George Tofan, 2010), acesta din urmă fiind un omagiu adus satului natal împreună cu Dragoș Olaru, originar și el din Ropcea. În același an, am tipărit și un volum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu cei de la ultimele forme de perfecționare) că mi-au transmis lumina științei de carte și abilitatea de a mă folosi de ea. De același autor: Surâsul lacrimii, Editura Alfa, Iași, 2006 Bucurii spulberate, Editura Tipo Moldova, Iași, 2008 Vetre strămoșești. Ropcea, un sat din Bucovina, la a 560-a aniversare (coautor Dragoș Olaru), Editura George Tofan, Suceava, 2010 Destine bucovinene, Editura Alfa, Iași, 2010 Carte premiată cu Medalia Crucea de Argint a Societății Culturale "Ștefan cel Mare" Suceava. Amprente pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Tata nu-și face de râs arborele genealogic: așterne o semnătură cu înflorituri multe, de parcă ar picta un tablou... Suntem pe picior de plecare. Sobrul: "Să nu credeți că am terminat cu voi". Tata din nou confirmă valoarea arborelui său strămoșesc: "Știu..." Pe drum, în troleibuz, pe jos, nicio vorbuliță. Ajungem în fața blocului nostru. Tata, același spirit de observație ca al străbunilor lui înțelepți: Avem tomberon nou la bloc. S-au mișcat repede băieții". Eu, din același neam, dar ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
bătaie a tuturor sectanților": Nu rămăsese familie ortodoxă, neotrăvită de veninul ademenitor al sectanților suspecți, veniți pe mănoasele plaiuri ardelene de prin toate colțurile lumii, ca să destrame odată cu credința și unitatea acestui neam"75. Arhimandritul considera astfel că părăsirea credinței strămoșești (ortodoxe) ar fi dus la "slăbirea sentimentului național, lucru urmărit cu statornicie de toți vrăjmașii neamului nostru mai ales după întregirea țării"76. De asemenea, în articolele cu tematică religioasă explicită, la un moment dat arhimandritul ocupându-se de Duminica
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
despre tematica incinerării umane încorpora o latură subiectivă implicită. În consecință, el recunoștea sincer că, datorită profilului revistei Gazetei Țăranilor, a "descris în culorile cele mai nereale" subiectul, considerând că face astfel "serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase"122. Însă în timp mărturisea că diversele atitudini, conduite și comportamente ale poporului trebuiau schimbate, comparându-i situația cu cea a unui bolnav, care ar trebui să fie tratat
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul sfintei învieri a Domnului Iisus, strămoșeasca urare de triumf și salut creștinesc: "Christos a înviat! (s.a.)"183 O ultimă intervenție extinsă asupra tematicii a arhimandritului tratează temele incinerării și credinței în viața de după moarte. Ea este compusă din patru părți, bibliografia principală utilizată de către arhimandrit fiind
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
asupra caracterului just al acesteia: Dacă inițiatorii de astăzi ai cremațiunii la noi n-ar fi conduși numai de motive igienice, estetice și economice și sociale, ci și de altele, cu dedesubturi perfide de a distruge statul și credința noastră strămoșească cea conformă cu Evanghelia eu aș fi cel dintâi care să arunc piatra-n capul lor și să cer arderea lor de vii, ca unii ce au exploatat blândețea sufletului românesc și răbdarea lui"189. Finalul articolului articula perfect scopurile
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
interesul gazetei, al tirajului ei, și al cititorilor cărora mă adresam, am descris în culorile cele mai nereale, anumite chestiuni, între care și pe aceia a cremațiunii, convins fiind că fac un serviciu păturei țărănești, păstrătoarea celor mai îndepărtate datini strămoșești, deși nu totdeauna cele mai creștine, mai curate și mai cuviincioase. Dacă în sufletul meu cugetam astfel, mi-am dat seama totuși, că unui popor, ca și unui bolnav, trebuie să-i administrezi medicamente dozate, căci astfel riscă a-și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sus a Luminei lui Christos! Scutură de pe mintea ta tot ce este nedreptate, minciună, prejudecată, legende și-nchipuiri amăgitoare; curăță-ți conștiința de zgura datinilor, care-ți încleștează buna propășire în această viață; apără-ți graiul tău românesc și glia strămoșească, în care se va odihni cenușa trupului tău, alături de cea a înaintaților tăi, ce se jertfiră pentru a ne da un trai mai bun; iubește-ți Regele pământesc și supune-te Lui, nu numai de frica pedepsei, ci și din
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
este în potrivnicie cu învățătura Mântuitorului și nici în vrăjmășie cu sfânta noastră biserică, cu umilință plecându-se înaintea Aceluia Care de veacuri strigă întregii omeniri: "Veniți de luați lumină", trimit tuturor cititorilor, cu prilejul sfintei învieri a Domnului Iisus, strămoșeasca urare de triumf și salut creștinesc: "Christos a înviat!" (Flacăra Sacră, V, 4, 1938, pp. 1-3) Credința în viața viitoare și incinerarea (I) Acum câtva timp un cunoscut ziarist scria intr-un cotidian cam următoarele: "Incinerarea izvorăște din teoriile materialiste
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
urcă la zeci de secole. Dacă inițiatorii de astăzi ai cremațiunii la noi n-ar fi conduși numai de motive igienice, estetice și economice și sociale, ci și de altele, cu dedesubturi perfide de a distruge statul și credința noastră strămoșească cea conformă cu Evanghelia eu aș fi cel dintâi care să arunc piatra-n capul lor și să cer arderea lor de vii, ca unii ce au exploatat blândețea sufletului românesc și răbdarea lui. Nu văd însă nimic din acestea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cel dintâi care să arunc piatra-n capul lor și să cer arderea lor de vii, ca unii ce au exploatat blândețea sufletului românesc și răbdarea lui. Nu văd însă nimic din acestea, până-n prezent, ci dimpotrivă respect către instituțiile strămoșești, și-n special către biserică și credința creștină, cea atât de largă și îndrumătoare spre adevărata civilizație. Singura luptă pe care o duc purtătorii de facle ai cremațiunii, este de lumina poporul să nu confunde incinerarea cu multele superstiții practicate
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
îngropat. Fiind el în deplinătatea minții sale și pe patul de boală, ne-a spus adeseori că lasă cu limbă de moarte, ca ultima-i dorință să-i fie îndeplinită întocmai. Noi însă membrii familiei, încătușați în vechile noastre obiceiuri strămoșești și influențați de prieteni și cunoscuți nu i-am respectat dorință, ci l-am îngropat. Din ziua îngropării însă și până astăzi, n-a fost zi de la Dumnezeu, ca să nu-l visăm când unul, când altul că ne apare și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
în fața omenirii; dorind viteazului popor iugoslav și Suveranului Său, biruințe asupra celor potrivnici și eternă prietenie cu România, al căreia fiu și cetățean sunt eu; fac din adâncul sufletului meu, pentru Societatea "Oganj" al cărei președinte sunteți d-voastră, urarea strămoșească "Viavat, crescat, floreat", și cu ea Biserica și marele regat iugoslav". (Flacăra Sacră, VI, 7, 1939, p. 5). Bibliografie Calinic Popp-Șerboianu (1883-1941) opera 1. Cărți Popescu-Șerboianu, Constantin I., Zece predici duminicale, începând cu Duminica Vameșului și Fariseului până la Duminica Paștelui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2003. Ștrempel, Gabriel, Catalogul Manuscriselor Românești, vol. III: B.A.R. 3103-4413, Edit. Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Theodorescu, Mihail A., Crematoriul, Ce este Cremațiunea. Procesul Cremațiunii în fața științei, religiei și a tradițiilor strămoșești. Crematoriul din Capitală, Cum se face arderea cadavrelor. Un spectacol de groază... și de poezie, cu un cuvânt introductiv de Nicolae Minovici, ed. II, Tip. "Graiul Românesc," București, 1936. Abstract The cornerstone of modern Romanian cremationist movement is the life
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Lugoj, 1940, 16 pp este vorba despre retipărirea, sub forma unei cărți, unui articol consistent apărut în Cultura Creștină cu câțiva ani mai devreme. 99 Mihail A. Theodorescu, Crematoriul, Ce este Cremațiunea. Procesul Cremațiunii în fața științei, religiei și a tradițiilor strămoșești. Crematoriul din Capitală, Cum se face arderea cadavrelor. Un spectacol de groază... și de poezie, cu un cuvânt introductiv de Nicolae Minovici, ed. II, Tip. "Graiul Românesc," București, 1936, 45 pp. 100 "P.C. Arhimandrit C.I. Șerboianu, membru de onoare al
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
din țâțâni pe unii lideri politici mai radicali. Rămăsese de notorietate un talk-show la o televiziune recent ivită în ciupercăria mediatică de pe plaiurile lui Bucur în care un astfel de politician, sărind nervos de pe scaun, îl amenințase în dulcele grai strămoșesc pe marele om de presă că-i va aplica o corecție aspră, ca s-o țină minte măcar până la talk-show-ul următor: „Tu ești bun, mă băiatule, să-ți dau pantalonii jos și să-ți ard o mamă de bătaie cu
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Maramureșul de la celălalt capăt de țară. O bejenie datorată tot unui soi de năvălitori, de o cruzime comparabilă cu a celor din secolele trecute. Diferența este că aceștia acționează mai sistematic, cu un spor de eficacitate și din interiorul hotarelor strămoșești. Deși lumina comunismului vine de la Răsărit, unde se află Uniunea Sovietică, aplicarea practică a noii ideologii se face cu forțe autohtone, regionale, locale, la nivelul fiecărui sat. Deposedarea brutală a țăranilor "chiaburi" de pământul, animalele de muncă și casele în
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7842_a_9167]
-
lui Dumnezeu cu poporul său. Moartea lui Isus este un eveniment în care se împlinesc cuvintele Scripturii: s-a adeverit precum a fost spus. „A murit pentru păcatele noastre”: moartea lui Isus are o legătură cu fiecare dintre noi. Păcatul strămoșesc nu are nimic cu moartea lui Isus; nu este urmare a păcatului, ci a iubirii și umilinței lui Dumnezeu; este o moarte ispășitoare care aduce împăcare cu Tatăl și astfel devine lumină pentru popoare. A murit pe lemnul care devine
Fiecare eveniment din viaţa lui Isus nu este decât împlinire a cuvântului Scripturii - Scrisoarea pastorală de Paşte a ÎPS Ioan Robu () [Corola-journal/Journalistic/70241_a_71566]
-
Sloganul electoral al candidatului independent Dr. Gheorghe Funar este - România unită, cu români fericiți!", se mai arată în comunicat. Temele abordate în campania electorală Gheorghe Funar își propune să abordeze în campania electorală teme diverse, printre care "interzicerea vânzării pământului strămoșesc la state străine, la persoane juridice și persoane fizice străine, până când în toate țările din UE se legiferează vânzarea terenurilor agricole la străini, creșterea calității vieții prin majorarea salariului minim pe economie la 1.500 de lei/lună, a pensiei
GHEORGHE FUNAR, CANDIDAT INDEPENDENT LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/79011_a_80336]
-
o filosofie de viață care ar putea fi a unor nevertebrate. Și niște versuri, de pildă, pe care mi le-a relatat, după un "bairam", un coleg: "Oh, beemve, beemve, beemve/ Rugini-ți-ar tablele!" Și BMW se supune imprecației strămoșești. Sau: " M-am născut cu stea în frunte/ S-am noroc și mașini multe". Sau, iată, "prelucrare" după folclorul românesc: "Lilioară, trandafir/ Omu-n viață-i musafir". În fond, maneaua este corespondentul vizualului derizoriu care ni se servește la televizor
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]