482 matches
-
fapt realizatorul e Aurel Brumă, care m’a convocat chipurile ca „expert“ dar, ca să nu se dezmintă, și un epigramist, George Petrone. Răcit cobză, țin Într’o mână batista, iar cealaltă aproape de butonul care „taie“ microfonul de mi vine să strănut. Noroc că muzică e berechet, iar În aceste momente becul roșu e stins... Hapciu! N’am În față decât trei ore... Regret că n’am În față „gradele“ pe care le măsoară termometrul... ar fi un rachiu pe cinste... Dar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția asta își găsește însă justificarea în dezinvoltura cu care dl. Georgescu Celaru se mișcă pe toate terenurile: știință, literatură, critică, eseu, poezie și pedagogie - oriunde e în elementul său. (Din Țara Șipenițului nr.1/1936) * Drumul drept
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lui Dumnezeu să-ți ajute. Se crede că nu e bine a lua ouă sau mere cu sine în călătorie, căci la din contra, îi va merge rău. Dacă cineva pleacă în inspecție sau la vreo petrecere și pe drum strănută caii, apoi se crede că va fi bine primit sau își va petrece bine. Dacă cineva pleacă în călătorie și, uitînd ceva acasă, se întoarce spre a-și lua obiectul uitat, apoi se crede că nu-i va merge bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cercel pentru urechea dreaptă a copilului. (Gh.F.C.) Chef După cum va vedea cineva întîi dimineața un om leneș sau harnic, așa-i va fi cheful toată ziua. Cînd ți se varsă cofa cu apă chiar la fîntînă, face-a chef. Cînd strănuți de trei ori în șir e iar semn de mare chef. Cheie E rău cînd ți s-a rupe cheia-n ușă ori în lacăt. Femeile mai ales se tem grozav. Chelie Arde părul care-ți cade din cap, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
copii care se nasc șchiopi, orbi etc. sînt însemnați, adică foarte răi. Dacă se naște un copil foarte slab, așa că se pare că-i mort, apoi e bine a-l afuma cu o petică de pînză, și apoi el îndată strănută și prinde putere. Ca un copil să trăiască, îl cumpără vreo familie de la părinți. Ca un copil să trăiască, cum se naște, moașa se duce iute cu el la biserică, și pe cine va întîlni întîi la biserică, aceluia îl
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o femeie măritată capul vinerea, apoi se crede că-i va muri bărbatul. Soțul unui mort nu se piaptănă o săptămînă de la moartea lui, fiind rău de moarte pentru acel soț. Dacă vreo persoană ce se află în casa mortului strănută, să-și rupă puțin cămeșa sau haina, ca să nu i se întîmple același lucru. Ciubotarul să nu primească la dres o ciobotă desperecheată, că-i moare nevasta. Se crede că nu e bine a da mîna cu cineva peste prag
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Să nu dumici* în strachină goală înainte de a pune în ea ce ai de gînd să pui, căci e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e rău de foamete. Strănut Cînd strănuți e a bine, și ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceea ce gîndești atunci se va izbîndi. Se crede că dacă a strănutat cineva îndată după ce a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a spus ceva zisele lui sînt adevărate și se vor împlini. Pentru cel care strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strănută, e semn că va face veselie. Venindu-i cuiva să strănute și neputînd, apoi se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se crede că va fi purtat de nas de cineva. Cine strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strănută în sara de Sf. Vasile are noroc tot anul. Se crede că dacă strănută cineva sîmbătă dimineața, apoi n-a sfîrși lucrul ce și l-a propus. Cînd strănută e semn de chef și-și face omul cruce. Dacă strănută caii pe timpul cînd sînt în drum, este obicei a zice: „Sănătos!“ Streașină Să nu smulgi trestie din stuhul* din streșina casei, că faci a pustiu. Strecurătoare Cu strecurătoarea de brînză nu se trece pragul, nici găinile să beie din zăr
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
spînzurat cu un fir de sîrmă. T10 [P1]Un necunoscut vopsea în ocru zidurile cimitirului din Panti. [P2] Dujardin rătăcea gol prin Saint-Ouen-l'Aumône. [P3] Niște nebuni, se pare. T11 Nici nu trase bine priza pe nas, că A. Chevrel strănută și, căzînd din carul cu fîn pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), expiră. T12 În vîrful gării din Enghien, un zugrav a fost electrocutat. [P2] Se auzi cum îi clănțăne fălcile și se prăbuși pe marchiză. T13 [P1] Pe
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Îl scoaseră T13) sau cu trei ( Copilul dădea de mîncare porcilor T7). La aceasta am putea adăuga valoarea de stare (Janinetti a murit), de acțiune mai mult sau mai puțin intenționată a agenților: [Ei] Îl tîrîră (T4) comparat cu Chevrel strănută (T11) sau de simple evenimente precum Pasarela s-a prăbușit. La acest nucleu propozițional se pot adăuga constituenții periferici mai mult sau mai puțin autonomi: circumstanțiale ca în În lacul din Annecy, Între Deuil și Épinay, sau construcții detașate (CD
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T13, un eveniment deosebit perturbă o situație inițială pe care textul are grijă s-o specifice, iar aceasta se încheie cu o situație finală, în ambele cazuri tragică: T11 Nici nu inspiră bine priza pe nas [e1], că A. Chevrel strănută [e2] și, căzînd din carul cu fîn [e3] pe care-l aducea de la Pervenchères (Ornes), [e4] expiră. T13 [P1] Pe lacul din Annecy, înotau trei tineri [e1]. [P2] Unul, Janinetti, dispăru [e2]. [P3] Plonjonul celorlalți [e4]. [P4] Îl scoaseră la
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
În ciuda prezenței a doar două verbe la perfect simplu și a unui verb la imperfect într-o relativă, două propoziții apar ca legate temporal și/sau cauzal de următoarea: Nici nu inspiră bine priza pe nas [e1], că A. Chevrel strănută [e2]. Cauzalitatea depășește aici legătura temporală: nu numai după, ci mai ales din cauza lui [e1] survine [e2]. Propoziția [e1] apare aici ca nodul-Pn2 al povestirii: din pricina faptului că a prizat tutun (cauză dată ca determinantă) a stănutat A. Chevrel. Propoziția
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
se dea jos din el; el trebuie să se folosească de o anumită frunză pentru a-și curăța dinții, trebuie să meargă la rîu, să ia apă în gură, să o scuipe de trei ori etc. Nu are voie să strănute, nici să tușească și nici măcar să bea apă. Astfel, prescripțiile pe care brahmanii trebuie să le respecte în conduita lor externă sînt nenumărate, iar legile lui Manu tratează despre ele ca despre partea esențială a dreptului. Ocupația brahmanilor constă mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
întoarcă din drum pentru a se curăți. Îi este interzis să treacă peste o funie de care este legat un vițel sau să iasă din casă cînd plouă. De asemenea, îi este interzis să-și privească femeia cînd aceasta mănîncă, strănută, cască sau se odihnește. La masa de prînz nu are voie să poarte decît un singur veșmînt [248], iar la baie el nu trebuie să fie de tot gol. Cît de departe merg aceste prescripții se poate judecat cu deosebire
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fi fost decât victime colaterale. Oricum, și ei, și noi am scăpat. În câteva minute, vacarmul a devenit total. Încercați să vă imaginați că sunteți într-o încăpere cu peste 80 de persoane, care vorbesc între ele sau la telefon, strănută, se agită, și veți avea imaginea acelei ședințe BEC97. Umăr la umăr în ceea ce privește numărul de candidaturi, Alianța și PSD erau despărțite de măsurătorile efectuate de sondajele de opinie, ale căror rezultate, dincolo de cifrele propriu-zise furnizate, plasau Alianța în urma PSD. Bunăoară
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
multe țări europene și nu numai, formulele-standard utilizate în întâmplări cotidiane fac trimitere la sănătate. Românul însă, deși mai folosește și el referirile la starea de sănătate dorită interlocutorului, pune totul sub semnul norocului. Își urează noroc când bea, când strănută, ba ajunge să îl folosească și ca formă de salut. Orizontul restrâns, absența perspectivei conduce la considerarea inconștientă a sorții ca unic element capabil să modifice ceva în bine în mod semnificativ în existența sa. Și totuși, ar trebui să
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
piept, în nas, în ochi. Tușesc. Cu aerul rece e de rău, fără el e și mai rău. Suport stoic și mă gîndesc involuntar la Strepsils Plus, la eritromicină. Da, chiar și sub dogoarea celor 35oC la umbră, tot poți strănuta, tuși și chiar face temperatură. Mă rog bunului Dumnezeu să mă aibă în pază. Pe pista de la Otopeni, uriașa gînganie Boeing 737 pare a fi indiferentă la arșiță și înghite în măruntaiele sale totul. Oameni cu bagaje cu tot. Îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bodogănim a nemulțumire. Avionul avea o mică hibă, l-au consultat, l-au controlat și l-au declarat apt de zbor spre Atena, ignorînd emoțiile noastre. În capătul pistei se oprește și-și face socoteala. Mai dă din copite, mai strănută, mai trage aer în piept și deodată, parcă l-a mușcat strechea. Noroc că o ține pe drumul cel bun. Și cînd noi credeam că nu poate, el numai ce se ridică în două picioare și-o face pe-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]