784 matches
-
că odată ai dansat până la răsărit, iar fetița din vecini te-a văzut pe fereastră și ți-a sărit în ajutor, când a văzut că n-ai parteneră. Acum, te-a pufnit râsul, căci după acel episod ați răcit amândoi strașnic, dar, de fiecare dată când ploua, o urmăreați împreună pe geam. Și după multe altele, acum, după spectacol, stând singur pe scenă, în lumina singuratică a unui reflector, parcă o auzi pe bunica ta fredonând cântece din tinerețea ei. O
O ZI ÎN ROMÂNIA PERFECTĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370795_a_372124]
-
aduci prietene aminte de noaptea ceea din octombrie 1956? Eu abia începusei a înțelege pe care lume mă aflu... Și mie mi-i de mirare, cum de mi-a rămas în memoria de la acea vârstă fragedă plânsul mamei și vuietul strașnic al tancurilor și altei tehnici militare sovietice, care trecea pe valea sărăturilor, iar căsuța noastră se cutremura, scârțâind toată din încheieturi. Tata a astupat ambele ferestre de la dormitorul cu «lejancă»* și cuptor cu horn, în care mama ne cocea pâine
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
nr. 1919 din 02 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dinspre miazănoapte și dinspre răsărit nu ne-au venit aici - nici Hristosul și nici răsăritul de Soare - ci numai cazacii și dracii - zbierând - toți deolaltă - a duhnindă pustie „...Ìo - Ștefan-Voievod - poruncă strașnică dat-am - să se ridice - dintre vii - toți răzășii din ținuturilor Bugeacului și mai cu seamă - vitejii din Cetatea Albă-Asprokastron - din ținuturile Sorocei - Orheiului și Lăpușnei - toți armați precum arhanghelii...” - scrie la cronica furtunilor moarte... - ...și s-au ridicat toți
SCURTĂ EPOPEE BASARABĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369300_a_370629]
-
să le intre un șarpe în gură, așa auzisem și eu că au mai pățit alții, am primit o replică plină de haz: - Lasă, domne, că nu ne intră în gură, că noi băurăm rachiu și nu lapte, ce Dracu! Strașnici pescari! Încă mai aveau tăria de a face haz de necaz! Ilie Firtat Referință Bibliografică: Pescărească / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1698, Anul V, 25 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
privește primul volum, mă așteptam - la primirea lui, dimpreună cu un impresionant autograf - să fie antologia de versuri Sentimentul spiralei apărută la TipoMoldova în 2012, dar pe care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri
CATINCA AGACHE [Corola-blog/BlogPost/368193_a_369522]
-
privește primul volum, mă așteptam - la primirea lui, dimpreună cu un impresionant autograf - să fie antologia de versuri Sentimentul spiralei apărută la TipoMoldova în 2012, dar pe care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri
CATINCA AGACHE [Corola-blog/BlogPost/368193_a_369522]
-
privește primul volum, mă așteptam - la primirea lui, dimpreună cu un impresionant autograf - să fie antologia de versuri Sentimentul spiralei apărută la TipoMoldova în 2012, dar pe care din varii motive nu o văzusem decât pe internet (cum tot pe strașnica rețea on line descoperisem și Academia Nordului, editat în același an). Asta pentru că știam că L.O.N, distinsă personalitate culturală implicată total în viața cetății obârșiei eminesciene, cu o neodihnă creatoare de admirat, manifestată în varii sfere literare (scrieri
„PARABOLA VULTURULUI” DE LUCIA OLARU NENATI SAU VIAŢA NOASTRĂ DE ZI CU ZI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368192_a_369521]
-
pe împrejurări care-i împiedică să se deplaseze prin locuri prin care ... bradul vecinului li se pare-a fi mai verde, scandinavii tânjesc după clima blândă de pe țărmul Mediteranei, în timp ce salvamarii litoralului pustiu îi invidiază pe nordici pentru eventualitatea unei strașnice bătăi cu zăpadă. Orășenii se-ntreabă nostalgici ”oú sont les neiges d´antant” , blestemând atotprezenta zloată citadină. Cei de pe sate, în schimb, se satură de ruralism și întreprind călătorii cu dare de mână pe la târgurile de Crăciun sau pe la spectacolele
CÂND EUROPA HIBERNEAZĂ... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362588_a_363917]
-
război, între partide Se nasc noii generali, Plini de ifose perfide Dar în suflet caporali! Căprăresc cu artă țara Și poporul jecmănesc, Mărind eroic povara Celor ce cinstit muncesc. În minciuă-i strategia Ce-a pus țara pe butuci, Că e strașnică regia Vânzând vorbe și năluci! În război între partide Mulți politici, ieri soldați, Pentru merite stupide Generali au fost gradați... Ei în lupta cu ciolanul Marii victorii au sădit, Că e necinstit golanul Prin averea-i de bandit! Și cu
APĂRARE STRATEGICĂ de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352828_a_354157]
-
interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter ajunge la o stare de surescitare nervoasă foarte mare și simte nevoia de defulare prin gesturile cu care sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa sunt eu galant, cocoană! când am chef, sparg; sparg, cocoană, când am chef, farfurii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
la el: „Iar ai venit, nebunule” țipă Țâca.”; „Ai venit iar la belete, ai? urlă bătrâna.”, i se adresează cu apelativele depreciative: nebunule, oțule, îi strigă repetat aceeași replică: „Na belete! na belete! na belete!!! și îi aplică o bătaie strașnică. Forța ilocuționară a mesajului lor este foarte eficientă. În calitate de receptor, d-l Lefter devine incapabil de a mai spune un cuvânt și de a se apăra, spre deosebire de țigănci care au știut să-și apere și să-și dovedească nevinovăția tot
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de salcie ai cărei mugurași sunt gata să plesnească a viață, poate ar trebui să vedem puțin în perspectivă; deci, tinere/tineri îndrăgostiți, atenție, e bine să citiți „Lada de zestre” și să luați aminte! Eu de-abia aștept o-ndrăgosteală strașnică a tinerei mele prietene și colege pe tărâmul cuvântului, și-apoi să vezi poezie! Vom vedea atunci ce se întâmplă „Când trandafirii înfloresc”, pentru că poeta ne avertizează: „Când trandafirii înfloresc/ Din taina lor vise-mi croiesc/ Cu-a ta iubire
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
doar o problemă de timp... Răbdare, amice! Răbdare și tutun, precum zice vorba românească! Și știi ceva? Tu te poți ajuta singur, crede-mă! Ai o familie frumoasă, Tinule! Ei, vezi? Știu și cum îți spune doamna Luiza în intimitate. Strașnică femeie!! Am fost încântat să te cunosc astfel, chiar dacă numai din povestiri s-a întâmplat... Știi, nu cunosc toate amănuntele, dar te voi ruga pe tine să te concentrezi ca să mi le comunici de îndată ce vei putea vorbi. Te vei trezi
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
este un motiv: odată cu venirea Domnului am trecut de la copilărie la maturitate. Ni se poate spune adevărul. Ni se poate vorbi pe șleau. Ni se poate da ca hrană carnea, nu laptele. (6) Lumea crede că Vechiul Testament este nemilos și strașnic, iar Noul Testament blând. Este o eroare: Noul Tstament se încheie cu un act de ferocitate și barbarie, săvârșitor de deznădejde și absurd. De ce? Pentru că numai așa este suferința adevărată și autentică dacă este deznădăjduită și inexplicabilă, absolut de neînțeles. Era
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
ca violina, Mă ucizi plăcut cu kharma-ți, Ludică Evanghelina... Cristică Evanghelina, Magdalenică veneră, Mlădioasă ca felina, Candidă ca o panteră, Mistică Evanghelina... Mantrică Evanghlina, Sănii tăi sunt vii vestigii, Mergi dansând ca balerina, Nu ai jenă și religii, Tantrică Evanghelina... Strașnică Evanghelina, Rezervată și distinsă Ești zeița, melusina De rivali cea mai pretinsă, Pașnică Evanghelina... Harnică Evanghelina, Când gestionezi iubirea Nu-ți asumi păcatul, vina Că îți este slabă firea, Darnică Evanghelina... Falnică Evanghelina, La picioare-ți stă armata, Aviația, marina
EVANGHELINA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347097_a_348426]
-
care ne-au produs adesea fiori în copilărie, apetisantul ”basm” al Uniunii Europene are un chip mult mai prietenos. Seamănă un pic cu aventurile celor trei purceluși, care-și construiesc case din materiale cu rezistență diferită și, calamitați de o strașnică furtună, sfârșesc fericiți, refugiindu-se în coliba celui care a avut istețimea de a clădi cu pietre. Chiar dacă nu are lupi răi, vrăjitoare otrăvitoare sau mame vitrege geloase, Uniunea Europeană își arată colții printre rânduri, prin semnele de întrebare pe care
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
suferință ca să o împărțim cinstit la doi! Dă-mi șansa să trăiesc bucuria adevărată. În frica adevărată nu mai este drum înapoi, ci ajung până la porțile morții. Sunt la capătul inimii și privesc viața ca și cum nu aș fi plecat niciodată. Strașnică imagine. Nu mai înmulțesc vorbele. Arunc toate cuvintele. Și pe cele ce nu s-au spus încă... Eu știu și simt că ești aici, acum! Doamne, când săruți cerul, el plânge pentru mine. Când săruți marea, ea îmi cântă balade
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Articolele Autorului Cojocelul alb al iernii Se așează-ncet pe dealuri Spulberând omătul moale Care vine valuri, valuri. Peste câmpuri se ridică Largi fuioare de zăpadă Crivățul aleargă-n voie Troienind ca altă dată. Prin păduri vedenii ard Frigul brumei strașnice Turme mici aburc grăbite Spre sălașuri tainice Munții clatină ninsoarea Cețuri văile strecoară Iarna a acoperit cărarea Viscolul ne împresoară. Cojocelul alb al iernii Stă frumos pe-a țării glie Moșul vine tras de sănii Într-a nopții feerie Referință
COJOCELUL ALB AL IERNII de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358004_a_359333]
-
duce la ținta noastră frumoasă O cred pe cea a inimii, e cea mai lesnicioasă. LILIANUS Negreșit. SABINUS Ascultați! Nu vorbesc de-un mit. Aseară, ca de obicei, după cină Ieșisem pe linia casei la aer și lumină Admirând un strașnic apus de soare, Strălucitor ca cerul de împrimăvărare. PROPELIUS Parcă nu are atâta farmec soarele aici. Pe cuvânt! La Roma lumină catifelată coboară pe pământ. SABINUS Apusul, de care vorbeam, era atât de frumos Încât și sufletul îmi era luminos
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
cucerească! TEHOMIR Nu-mi spun părerea acum, Dacă vin, mă gândesc , pe care drum? DECEBAL Numai două drumuri aduc aici. Un cunoscător îi poate îndruma. Ce zici? TEHOMIR Și... e greu prin păduri pentru o mare oștire. DECEBAL Am dat strașnică poruncă , de știre Geților din dacia de jos Ca în luptă să ne fie de folos, Să înăbușe cu stânci și copaci răsturnați Înaintarea romanilor desfrânați. TEHOMIR Să vedem ce răsplată Îi aduce hotărârea-i neînduplecată. DECEBAL De asatădată câinele
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
și pe alți făuritori ai culturii domneștene. După vizita pe la muzee, eram absolut convins că am crescut în ochii liderului comunist. Da’ de unde! La sediul Comitetului de partid, în prezența primarului Gheorghe Vasile, altfel iubitor de spirit, am fost muștruluit strașnic și amenințat: „Dacă nu dai jos sfinții ăia de pe pereți, găsește-ți altceva de lucru!” Așa că a trebuit să închidem expoziția, cu toate că primarul Gheorghe Vasile, curajos cum era, mi-a spus: „Nu închidem nicio expoziție. Ele sunt bogățiile Domneștiului”. Și
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
cari au înfruntat cu atâta vânjoșie asalturile dușmanilor. (...) Meșteri din Podolia sau italieni au lucrat Hotinul cel nou, pe la 1400. Ei au făcut din piatră bine potrivită și amestecată cu linii de cărămidă, pentru podoabă, un masiv rotund de zidărie strașnică, ce se ridică drept pe malul Nistrului puternic. Turnuri se umflă pe la colțuri, tot așa de uriaș plănuite și aduse la îndeplinire. În centru se făcură încăperi de rugăciune și locuințe și, printre năruiturile de acum, printre multe schimbări cari
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
olteni atunci când a fost prezent la lucrările diferitelor faze de construcție sau restaurare a mânăstirilor Horezu sau Strehaia și mai ales când a trebuit, din porunca sultanului să fie prezent în mai multe rânduri, cum scrie cronicarul Radu Popescu, primind strașnică poruncă a venit la Cerneți(în primăvara anului 1695, n.n.) să păzească vadul Dunării prin care treceau șeicile cu zaherea și farcanele cu oști, cu iarbă și gloanțe spre Belgradu, precum și pentru concentrarea oamenilor și materialelor necesare refacerii certății Fetislam
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
Labiș din “Moartea căprioarei” (personal, mi-aș dori ca Profesorul Chivu să realizeze o înregistrare audio a acestor versuri memorabile care să poată fi ascultate de oricine, oricând, prin intermediul modern al suportului internetistic de acum; ar fi fost o lecție strașnică pentru foarte mulți dintre contemporani despre ceea ce înseamnă cu adevărat modalitatea singulară de a recita o poezie din marea noastră literatură română integrată definitiv în universalitate!...). Niște versuri zguduitoare, de mare încărcătură dramatică, ce aveau să fie rostite ATUNCI (și
NEMAIAŞTEPTÂND LA ARLECHIN... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359370_a_360699]
-
care sclipesc în zare, cerul încruntat, furios până la exasperare mă tulbură, mă înfricoșează. Ador însă fântânile arteziene care par o revanșă a pământului, țâșnind spre cer în lumina razelor de soare și oferind strălucirea desăvârșită. Privesc spre geamul ferestrei. Vijelie strașnică. De data aceasta o neliniște inexplicabilă îmi macină ființa. Mă apropii de fereastră s-o închid, mi-e teamă să nu răcească mama.” „Cine-mi va fi de-acum sprijin ?” Nu întâmplător, „Cartea mamei” se deschide cu imaginea icoanei Sfintei
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]