969 matches
-
iar despre mama ta nu știm ceva de rău. - Ei or fi fost, bunicule, dar mai știi cu cine poate semăna din neam? mai spuse fata râzând. După cum am mai auzit câte ceva, era cineva în familie care mai călca în străchini câteodată, după cum spunea bunica . - Tu te iei după vorbele lui bunică-ta? Așa sunt femeile. Știi cum este proverbul cu vulpea și cu strugurii. Dacă nu se poate înfrupta ea din struguri, i se pare că altul o face mai
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394722236.html [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
a fost sclifosita la mâncare . Nu mănâncă orice, oricum,oriunde și oricând, cum facem eu și taticu.’’ Unde bagi,fata, atâta mâncare, o sa crapi... ‘’ obișnuia să mă tachineze când vedea că eu, atunci când găteam, ‘’gustam’’ mâncarea punandu-mi câte o strachina de lut plină și foloseam nelipsita lingură de lemn. Iar de la masa mă ridicăm ultima, ca ,pe deasupra, mănânc și foarte incet.Dar când merg, chiar dacă îmi impun să merg încet,uit, și merg foarte repede, că cei care mă însoțesc
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397461969.html [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
picătură de viață din trupul vlăguit și terciuit. Când pui astfel de oameni alături de unii dintre creștinii noștri de azi, care-și leapădă nepăsători credința și se duc la diferite secte pentru simplul motiv că acolo li se oferă o strachină de linte sau câțiva biscuiți, poți să realizezi cât de departe suntem de : sfințenia celor de atunci! Întâlnim în acest volum creștini învățați, care-și dedică viața studiului Sfintei Scripturi și adâncirii învățăturilor ei. Luptă cu vorba și cu condeiul
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
-m’ trebe mie săpun de taoletă, nu dau ieu pă mine cu porcării d-elea di la coperativă! Pentru el, săpunul de „taoletă” era un moft, ca și mâncatul din farfurii de „porțolan” și cu tacâmuri din inox. El folosea numai străchini de pământ și linguri de lemn; gătea în oale de pământ, nu bea apă decât din ulcior, când n-avea săpun de casă, se spăla cu cenușă ... Mama moașa era fata lui, născută de bunica Floarea, pe care eu n-
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
țopăieli, țipete și râsete. Omul, nevoit de adunătura strânsă de zmei, scăpă târând cu greu piciorul beteag și lăsând o dâră șerpuită în urmă. Își află salvarea în Lina, care-l ogoi în ograda ei săracă, omenindu-l cu o strachină de lapte și-un colț de turtoi. Milogul sorbi cu plăcere printre plescăituri picul de lapte, pitind, însă, boțul uscat și galben în sânu-i trențăros. La căderea serii, Muica Lina îl îndeamnă la adăpost în grajdul dărăpănat unde-și găsea
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
griji. S-o fi dus pe linie să-și dezmorțească ăle picioare, gândi ea. Din pragul grajdului se ridică abia când se întunecase. Pesemne ațipise ostenită de munca spăimoasă a minții. Îl caută pe cerșetor, îl strigă să vină la strachina de lapte, dar... nu se arată. În acea noapte dormi fără vise, pesemne sătulă de cele trăite peste zi. Deși dăruită cu soare de Domnul, ziua următoare începu rău pentru Lina. Aciuitul de milog parcă intrase-n pământ. Nu știa
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1414918968.html [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și i-a promis că va dansa numai cu el la balul de sâmbătă seara. Așa a scăpat ne ciufulită de tatăl său, dar nu și de înjurăturile de bisaltir[5] și de crucioi[6] ale acestuia. Jeni îi aduse strachina cu ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram cu vecina
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și de spălat strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei ouă lui Victor, să le ia cu el de dimineață la câmp. Având fântâna în curte, puteau să mai cultive câte ceva
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Seceratorul_stan_virgil_1388132266.html [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
și aromă de iarbă coaptă, rostea cu o nostalgică emoție; „Eu vin din viața Dunării - decembrie și ianuarie, înseamnă acolo dragoste, cântece, vin, speranță si jurământ cu mâna arsă de credință pe micul potop verde al grâului semănat într-o strachină. De-atâtea ori, de-atâtea ori cînd vine primăvara și întunericul nenoptatic al serilor ei, mă simt că sunt stuf, că sunt albastru, că sunt de salcie și de plop și de flacără besmetică din rodul Chiralinei „. Nici nu a
VOIEVODUL BRAILEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Voievodul_brailei_constanta_abalasei_donosa_1333522829.html [Corola-blog/BlogPost/358870_a_360199]
-
pentru a se duce după altă mâncare. Seara când a ajuns acasă aflase că se sărbătorise botezul fratelui său mai mic și că oaspeții nu mai lăsaseră mai nimic de mâncare. S-a găsit până la urmă si pentru Beldie o strachină de borș fără carne cu care a trebuit să se mulțumească. Luni dimineața când a plecat la școala din Bunești a mâncat doar niște magiun cu mămăligă și atât! Ceilalți colegi de internat veneau de acasă cu fel de fel
BELDIE ÎNCEPE SĂ AIBĂ NECAZURI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/_beldie_incepe_sa_aiba_necazuri_mihai_leonte_1358061154.html [Corola-blog/BlogPost/345185_a_346514]
-
țipi eliberată-ntr-un stil mai vechiMutând spre noapte stâlpii dup-amiezii06.01 .14... XXX. CÂNTEC DE PETRECERE, de Stelian Platon, publicat în Ediția nr. 1102 din 06 ianuarie 2014. Foaie verde beau licoare Și cosesc raze de soare. Beau din strachină rachiu De la sticlă mă abțiu. Un inspector de la U.E. Răstignește viața-n cuie; Se-apropie duhnind parfum, Eu îl respect că orișicum... Foaie verde Eminescu, Astăzi plâng cu Păunescu, Rătăcind pe drum tresalt Că nu-i piatră nici asfalt. Iar
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
lichid. Invită parcă trist la dans, Pe țigle e un fals balans; Dar din sticlă beau răcoare Și cosesc raze de soare. 05.01.14 ... Citește mai mult Cântec de petrecereFoaie verde beau licoareși cosesc raze de soare.Beau din strachină rachiuDe la sticlă mă abțiu.Un inspector de la U.E.Răstignește viața-n cuie;Se-apropie duhnind parfum,Eu îl respect că orișicum...Foaie verde Eminescu,Astăzi plâng cu Păunescu,Rătăcind pe drum tresaltCă nu-i piatră nici asfalt.Iar din
STELIAN PLATON by http://confluente.ro/articole/stelian_platon/canal [Corola-blog/BlogPost/368446_a_369775]
-
un cadavru de-aruncat Și plânge Marea Neagră-n asfințit Și Dunărea își tulbură din ape Că-n Țara Românească au murit Atâtea amintiri. Ne sunt aproape Doar lacrima și cântecul de jale Și nopțile părinților pribegi Printre atâtea griji și strachini goale Dar, patria nu poți să o renegi Referință Bibliografică: Țara mea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ŢARA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Tara_mea_0.html [Corola-blog/BlogPost/361246_a_362575]
-
anafiștii. Manechinul Senatului a avut inițiativa de a-l chema la ordine pe primul ministru. A fost o adevărată ședința de partid cu muștruluieli tovărășește și înfierări cu mânie senatorială. Cristina-fomista, soție de colonel MAI, a călcat până și prin străchini prezidențiale. Nici alți toar’și-colegi, unii ușor penali, nu au fost mai prejos. Alții au dorit pur și simplu să apară la televizor, neavând nimic a spune. Clienții frecvenți ai Antenei 3 ar fi putut să se abțină de la
TABLETA DE WEEKEND (142): ŞI DĂ-I ŞI LUPTĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1456141606.html [Corola-blog/BlogPost/370678_a_372007]
-
de șoapte în care dulci-amare, femei de noapte vin să-și vândă la tejgheaua morții câte un strop de lapte, își poartă în straiță uscăciunea goală și beau cu moartea câte un pocal de vin, se mulg din țâță în strachină și oală și pun deasupra stratul de venin, se spovedesc din nou la cruci decapitate, se pocăiesc la preoți cu mânăreala vieții, apoi se spală în lună de păcate trezindu-se în clisma dimineții. Referință Bibliografică: femei din nou / Stejărel
FEMEI DIN NOU de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1479538259.html [Corola-blog/BlogPost/377335_a_378664]
-
pentru că vasele să poată fi folosite la mijloace modernizate de încălzire precum: plite, sobe electrice, aragaz. În prezent ceramică se lucrează la Noapteșa, ceramică utilitara,dar și cu caracter decorativ ce se valorifica local sau în târgurile săptămânale, oale, ulcele, străchini, castroane, oale de sarmale, ulcioare, căni de apă, ulciortuțe. Ca motive decorative se folosește, soarele, punctul, cercul concentric, spirală, brăduțul, bradul, șerpișorii, valul. Decorul este realizat cu pensula specială numite boielnic cu o vopsea de culoare maron preparată dintr-un
OMAGIU ADUS MEŞTEŞUGULUI PRELUCRĂRII LUTULUI ÎN MEHEDINŢI. CENTRUL ŞIŞEŞTI-NOAPTEŞA. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 by http://confluente.ro/Omagiu_adus_mestesugului_pre_varvara_magdalena_maneanu_1369043928.html [Corola-blog/BlogPost/354915_a_356244]
-
când eram copii. Ne luai cu tine...la sapă, la cules Cu ceva bucate în traistă,... în plasă, Îți urmaream al tău țanțoș, grăbit mers, În simplitatea ei viață era frumoasă. In podul casei păstrai pentru noi Printre oale noi, străchini de la moși Prune uscate, mere, struguri de soi Pe furiș urcam scara ...eram curioși. Câțiva bănuți, aveai ascunși în batistă Să ne dai ,, un pol,, când plecăm la liceu, Nu aveai pensie în epoca comunistă Doar munca cinstită și pe
BUNICA MEA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1449504006.html [Corola-blog/BlogPost/342677_a_344006]
-
pentru arderea vaselor. Astăzi arderea se face în cuptoare închise, iar culoarea cenușie sau neagră este dată de arderea fără oxigen. De altfel, din vremuri străvechi se moștenește și forma vaselor lucrate aici: oala înaltă, oala mare cu două toarte, străchini , așa cum se moștenește și tehnica de decorare: vasele se lustruiesc, după ardere, cu o piatră specială, astfel ca toate acele urme cenușii rămase pe pereții vasului să se amestece cu negrul. Da, Marginea este o localitate din județul Suceava care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
fiecare după posibilități, fiecăruia după necesități! Iar necesități erau, frate! Posibilitățile însă nu prea se înghesuiau dată fiind scârba de muncă specifică speciei. Însă acum, dacă, spre exemplu, îți era foame, apăsai pe taste și din imprimantă îți ieșea o strachină de fasole cu ciolan exact așa cum se vedea în imaginea de pe ecran. Aceea postată de maeștrii bucătari chinezi sau mexicani. Exclus, englezi! Voiai caviar? Îl puteai avea în câteva secunde, de mărimea oului de porumbel... Te ardea gâtlejul după o
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1494585027.html [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 24 - SFÂRȘIT DE AUGUST Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului Trecuse timpul cireșelor, pepenii se răsfățau în strachini largi, ca un desfrâu al ultimelor zile de vară... Soare calm, nori liniștiți, o zi plăcută de duminică. Se aud doar acordurile unor melodii de demult, iar camera de zi miroase a lămâi, parfum dulceag, pe care Mira îl folosește
SFÂRȘIT DE AUGUST de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1472399089.html [Corola-blog/BlogPost/382343_a_383672]
-
pe care erau chemați să-l mănânce toți copiii din vecini. Pe o masă de lemn joasă cu trei picioare, în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul de copii, se puneau linguri de lemn, noi, nemaifolosite până atunci, și două străchini smălțuite. Din tuciul cald se turna colastra umplând mereu stăchinele până se săturau copiii sau se termina conținutul din căldare. Laptele din care se făcea era adunat din primele trei zile după fătare, timp în care natura îl îmbogățește cum
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492327239.html [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
o să ne prăpădim de-atâta durere. După pomana de trei zâle, până la a de șasă săptămâni, în fiecare dimineață mergeam la copiii Zmerendoaichii, avea doi, o vecină a noastră de peste drum, să le dau de pomană colaci și câte o strachină cu demâncare. Da’ uite că mă luă vorba și n-apucai să-ți spun năcazul meu care m-a chinuit o viață. ...Cu o zî înainte de Sâmpetru, care cădea duminica, când era Bâlciul ăl mare unde veneau oamenii din toate
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1492675477.html [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
-Taman la țanc, Nicole! Hai să punem colea ce ne-aduse Măriuța! Vecina Măriuța privise printre blănile gardului cât privise, apoi îndrăznise să prezinte merindea pentru cină, văzând că vorba se domolise la Doamna Nicole. Așternu dinaintea fiecăreia câte o strachină de Hurezu, linguri și furculițe pentru câte eram, iar în mijoc așeză un castron cu saramură de pui garnisită cu ardei roșii copți. Deoparte și de alta felului puse în așteptare pe câte un cârpător o pâine azimă cât roata
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469337107.html [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]