881 matches
-
era și hramul bisericii. Se așezau apoi fiecare cam în același loc întotdeauna, încât, dacă se întâmpla ca cineva să nu vină la biserică, acest fapt era imediat remarcat de toți cei prezenți. Toată lumea stătea în picioare, cu excepția bătrânilor din strane, dar și aceștia nu luau loc decât atunci când nu mai rezistau stând în picioare. În duminica aceea a apărut și Îngerașu la biserică. Venise de la Râmnic, vânduse cartofii. Tocmai aprinsese lumânarea în sfeșnicul din fața icoanei cu Maica Domnului și acum
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu noi la slujbele pe care le făceam la Biserica Radu Vodă, unde patriarhul Justinian a instituit regim de mănăstire. Ne-a trimis ca preoți slujitori oameni deosebiți. Acolo a fost părintele Paulin Leca, care a tradus mai multe cărți
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353012_a_354341]
-
de ani, Anton Pann este numit de mitropolitul Dionisie Lupu în comisia pentru traducerea cântărilor bisericești din grecește în românește, folosindu-se de noua semiologie hrisantică. În anul 1821 fiind refugiat la biserica Sf. Nicolae din Șchei, unde cântă la strană, îl cunoaște pe Ion Barac, celălalt traducător și tipograf de cărți populare cu care leagă o frumoasă prietenie de creație. La revenirea de la Brașov o cunoaște pe Zamfira Agurezean, de care se îndrăgostește și cu care intemeiază prima căsnicie, fără
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
Rontău și-a construit o casă mare de toată frumusețea, a mărit casa parohială, iar biserica care era la venirea sa într-o stare jalnică a fost mărită și ea, s-a refăcut în întregime pictura interioară iar mobilierul, scaunele, strana și suporții icoanelor au fost confecționate și sculptate de meșteri din Moldova cu finanțare exclusivă din partea unor oameni aflați în acea vreme la tratament în Băile 1 Mai care au apreciat calitatea rugăciunilor ce se fac în Biserica din Rontău
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
care voi vorbi puțin, în cele ce urmează, este un locaș de închinare, meditație și rugăciune, foarte drag sufletului meu!... De ce? Din foarte multe motive, cum ar fi: frumusețea sfintelor slujbe și a cântărilor bisericești - promovate și susținute de către o strană impecabilă; bogăția faptelor și acțiunilor pastoral - misionare ale Sfințiților Slujitori - în frunte cu Părintele Paroh Daniel Goga - Păstorul cel plin de vocație, harismă, naturalețe, dragoste, disponibiltate, compasiune și milă creștină, propovăduire și mărturisire cucernică, evlavioasă și autentică; apoi mulțimea densă
BISERICA „SF. IER. NICOLAE ŞI SF. ANTONIE CEL MARE” DIN CARTIERUL BUCUREŞTEAN TITAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353555_a_354884]
-
Poesìa. TRĂIM IUBIREA Trăim dragostea în imagini de linii verticale ciudate care deformează lipsa ta ... sunt ca și ratele însetate un miracol între cerul prea departe și moartea care usca iazului. TI VIVO, AMORE Ti vivo, amore, per immagini per strane linee verticali che deformano la tua assenza... Sono come le anatre assetate sul miraggio: tra îl cielo troppo lontano e lo stagno asciutto della morte. ------------------------------------------ Simona PUȘCAȘ Romă, Italia 21 martie 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - BUNĂ DIMINEAȚĂ / BUONGIORNO (POEME
BUNĂ DIMINEAŢA / BUONGIORNO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353580_a_354909]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Din văi senine, Zvâcnesc tăceri ce-adună zâne Cu tainic grai Ivit din fagure de ornic. Agilă ca un ibex, clipa Se-nțepenește pe picioare
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
Încremenește-n alb. Doar blajinii bujori de munte Cu arome seducătoare Mai freamătă-n ținutul alpin, În acea magică risipă de culoare, Când, de veghe ispitirilor mele, Pe pisc, Muguri de lumină Tot răsfoiesc petale de cer, În ecouri de strană. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dezmărginire în ecouri de strană / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
arome seducătoare Mai freamătă-n ținutul alpin, În acea magică risipă de culoare, Când, de veghe ispitirilor mele, Pe pisc, Muguri de lumină Tot răsfoiesc petale de cer, În ecouri de strană. Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Dezmărginire în ecouri de strană / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Oancea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DEZMĂRGINIRE ÎN ECOURI DE STRANĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353765_a_355094]
-
un gol mi-ai lăsat... OCCHIONI Sarai stată un errore mă non me te levo dal cuore ricordo quell occhioni erano del colore del mare e naufragato în quel colore stavo quasi per affogare e îl pensiero mi da uno strano calore con i tuoi sguardi mi hai provocato e io ce șo căscato... bene non sò se mi sono salvato mă nel cuore che buco hai lasciato. --------------------------------------------------------------- Simona PUȘCAȘ Romă, Italia 7 aprilie 2014 Referință Bibliografica: Simona PUȘCAȘ - DESTINUL / DESTINO
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
vraj(b)a nopții se-ntrupează iele Ce-i murmură prin tâmple-ncărunțite O simfonie-a dragostei rebele Pe note calpe, doruri nenuntite. Dar dintre toate-o măndră hindustană Pe umeri cu-n sari împurpurat Așează-n palma clipelor din strană Un psalm al vieții fără de păcat. Trăiește-n visul de poet Tagore Minunea dragostei ce-ar vrea s-atingă Aripa timpului pierdută-n ore Și teama de iubire să-i învingă. Când încurcate căi cu spini și frici Cu dragoste
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
luat prescura și a plecat. CAPITOLUL 126 RĂSPUNSUL MINUNAT AL LUI AVVA ORENT DIN MUNTELE SINAI Părinții aceluiași loc ne spunea despre avva Orent că într-o duminică a intrat în biserică cu cojocul în afara și s-a așezat în strana cântareților. Părinții care erau acolo i-au spus: - Calugare, pentru ce ai intrat așa în biserică spre a ne face de râs față de străinii care au venit la biserică? Și le-a răspuns lor avva Orent: Voi ați întors Sinaiul
LIVADA DUHOVNICEASCA (41) de ION UNTARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347127_a_348456]
-
De acum încolo vremea să lucreze a lui Dumnezeu este. Poate în celelalte rugăciuni, în rugăciunile noastre particulare și în Laudele Bisericii este mai mult acțiunea noastră. Să explic altfel. Vedeți, la Utrenie, partea principală a slujbei se săvârșește la strană. Și asta cumva sugerează lucrarea noastră, mersul nostru către Dumnezeu. Dar în Sfânta Liturghie partea principală, esențială a slujbei se desfășoară în Sfântul Altar. De aceea se începe dialogul așa: „Vremea de acum este să lucreze Dumnezeu“. În Sfânta Liturghie
MATERIAL CU ŞI DESPRE PĂRINTELE ARSENIE MUSCALU DE LA MĂNĂSTIREA CORNU, JUDEŢUL PRAHOVA... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357703_a_359032]
-
licențiate, și unele la doctorat, la masterate, și nu-s în stare să facă o vecernie sau o utrenie, care sunt baza unui călugăr, că nici n-ai voie să fii călugăr dacă nu știi glasurile și rânduiala tipiconală la strană. Și suntem călugări, cu doctorate, și nu știm să facem ceea ce trebuie să facă un călugăr de strană. - Dar au fost și sfinți care nu știau să citească, analfabeți, Părinte Veniamin... - Au fost! Categoric! Dar aceștia erau sfinți care trăiau
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
utrenie, care sunt baza unui călugăr, că nici n-ai voie să fii călugăr dacă nu știi glasurile și rânduiala tipiconală la strană. Și suntem călugări, cu doctorate, și nu știm să facem ceea ce trebuie să facă un călugăr de strană. - Dar au fost și sfinți care nu știau să citească, analfabeți, Părinte Veniamin... - Au fost! Categoric! Dar aceștia erau sfinți care trăiau mai mult prin pustie, și erau analfabeți în ceea ce înseamnă citirea literelor, dar știau citi în cartea naturii
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
căruia sălășluiește, spre veșnică veghere, făclia unei candele”,își încheie povestirea maica Eleodora, pentru a ne lăsa o clipă de spovedanie, în fața altarului. Împodobită cu pictură murală de către Andrei Răileanu și Emil Ivănescu, în 1955, cu iconostas din lemn și strane sculptate de către ieromonahul Antonie Ciobanu și monahul Varlaam Surugiu, biserica este păstrătoarea unor mărturii ale artei și culturii bisericești din secolele anterioare. Chiliile celor 21 de călugărițe reprezintă un model autentic al arhitecturii tradiționale țărănești. Măicuțele îngrijesc fiecare petec de
FEREASTRĂ CATRE SUFLETELE NOASTRE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357838_a_359167]
-
503 din 17 mai 2012 Toate Articolele Autorului Pe toamnă în timp târzie, dup-o lungă amnezie, la gura sobei poposesc, încet, încep să scormonesc al vremii bătrân jăratic, sfera omului tomnatic. Cu a mea umilă pană, adun gândurile-n strană, ele-n murmur de idilă curg pe-o-ngălbenită filă. Referință Bibliografică: Pe o toamnă-n timp târzie / Elena Păduraru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 503, Anul II, 17 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elena Păduraru : Toate Drepturile Rezervate
PE O TOAMNĂ-N TIMP TÂRZIE de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358413_a_359742]
-
casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă ugerul oii între degete, să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în viața lui? Le învață pe toate de nevoie. Ajuns lângă strana sa, se alătură corului bărbătesc al bisericii. Avea o voce frumoasă moșul, de aceea nu-i plăcea bătrânului preot ca el să lipsească de la slujbă. De partea cealaltă erau femeile care cântau în cor. Era o muzică divină în biserică
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
evidențiază deseori, printr-o boltire cu arce frânte sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată numită soliu. Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților în timpul predicii) fiind o caracteristică a catolicismului, a apărut la bisericile moldovenești, mult mai târziu decât la cele din Transilvania. Foarte frecvent, în perimetrul dintre naos și pronaos se poate
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
În livadă vișini au crengi aplecate, Mâinile bătrâne, rar sunt mângâiate Graurii mănâncă fără pic de teamă, Cei mai importanți nu îi iau în seamă. În biserici albe sunt icoane vii, Care țin Canonul și chiar Liturghii De veghe în strană șade busuiocul Să coboare Sfinții să trecem și hopul. Ne-a rămas credința! N-aveți cum s-o luați! Nu e de vânzare, nu impozitați! Taxa pe metanii încă nu e pusă Stă la râd se pare lângă o mănușă
DE VEGHE... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357738_a_359067]
-
o finețe deosebite. Filosoful Ioan G. Savin, alt om impecabil, pe care studenții îl aplaudau la curs. Mai era stâlpul Ortodoxiei, cum ziceam noi, Tudor M. Popescu, marele istoric, care era un om atât de modest ... venea și cânta la strană cu noi la slujbele pe care le făceam la Biserica Radu Vodă, unde patriarhul Justinian a instituit regim de mănăstire. Ne-a trimis ca preoți slujitori oameni deosebiți. Acolo a fost părintele Paulin Leca, care a tradus mai multe cărți
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
Tu durerea o încerci Pentru a omului salvare, Din gheara dușmanului Tău Să scoți a lui biată suflare. Adu-ți aminte și de noi, În slava Ta fără prihană Și voia Ta a noastră fie, Un cânt de sărbătoare-n strană! Și viața noastră o primește La poale de Golgotă sfântă, Lumină dăruiește-ne în toate Și fii Cuvântul ce cuvântă! BUCURĂ-TE! Bucură-te, Iisuse, Blândule păstor Ce turma Ta cu dragoste o porți Către vârful de munte veșnic verde
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
prescură, / Cu milă să ne-mpartă lumina lor de crai - // Ia-mi, Doamne, tot cuvântul, litania, și versul, / Și fă-mă zugrăveala ce numai Tu, o știi, / Icoană ce așteapta din cer, să-i vină mersul, / Să stea-n aceeași strană, plângând pentru cei vii -/ 30 ianuarie 2008”. Un adevăr copleșitor reiese din poemul “Calea Adevărului vieții” - și anume acela că omul nu este recunoscător pentru toate bunurile primite din Mâinile lui Dumnezeu, decât atunci când le-a pierdut pe toate, ori
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
se află-n adâncurile sale. Poetul ne învață, de asemenea, cum să facem daruri pentru că, făcând daruri, ne facem nouă înșine un bine. Poezia “Darul” este edificatoare în acest sens: “Am dat un dar unei femei bătrâne, / Care cânta în strană de demult. / Și am privit o clipă, să ascult / Lumina bucuriei ei, de pâne. În mâna stângă, așeză ea darul, / Cu mâna dreaptă, I s-a închinat. / Și fața toată i s-a luminat / Când, sărutându-L, i-a cântat
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
paralel cu cel al mitropolitului Nestor în proza: “O lumânare de Paști”. Descrierea unei liturghii într-o biserică este remarcabilă: “Privesc în stânga și nu am nici-o îndoială. Oștenii aceștia ai Domnului, măicuțele tinere, în negru, luptă bine. Numai piele și strană. Și fața albă. În dreapta, puțina lume bătrână, femei cu basmale, și bătrâni în sărăcie, cu paftale de înțelepciune. Nu au strălucire. Nu au formă. Nu au imagine. Au doar închinare și rugăciune. Și să nu credeți că nu urcă în
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]