24,789 matches
-
Acasa > Poezie > Imagini > PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1866 din 09 februarie 2016 Toate Articolele Autorului S-așternea iarna...Pacea creștea violetă. Ne târam pașii în țârâitul flămândului frig Pe pârtia rece în straturi de cretă. De bucurie îmi venea să strig! Fluturii ne-nsoțeau ca-ntr-un joc, Când mă priveai inima mea bătea-ntr-un ceas grăbit, Era ger, iar noi simțeam că stăm lângă foc, Ardea, în ochii tăi, un licărit... În
PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1454971526.html [Corola-blog/BlogPost/362421_a_363750]
-
mele și nu după cele ale celor de la UE. Are două camere, una este considerată sală de așteptare, are șase metri pe șase metri, acolo se depozitează sicriul și hainele mortului, a doua, tot șase pe șase metri, are un strat de un metru de sare pe toată suprafața și în acest volum de sare se păstrează mortul dezbrăcat. Mașina primăriei părăsește curtea ca să ducă mortul la capelă. Pe vremuri, acest ultim drum se facea la pas, conform unui vechi obicei
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1481234859.html [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
Acasă > Poeme > Meditație > STRATURI DE VÂNT Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Straturi de vânt M-am trezit între două orizonturi Pășind timidă pe nisipul fierbinte , Să-mi caut privirea dusă de vânturi Și gândul
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479934065.html [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
Acasă > Poeme > Meditație > STRATURI DE VÂNT Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Straturi de vânt M-am trezit între două orizonturi Pășind timidă pe nisipul fierbinte , Să-mi caut privirea dusă de vânturi Și gândul înăbușit între cuvinte ... Tăcerea îmi ascunde sub pelerina ei Trupul inert legănat de valuri , Pierdut în galaxiile privirei
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479934065.html [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
al depărtării... Mi-am împletit privirea-n respirația clipei Coborând genele prin albia unei iubiri, Atingând necunoscutul cu vârful aripei Pe unde pașii s-au rătăcit prin amintiri... Ma-ntorc privind doar malurile Pe unde pașii au bătătorit suspine , Unde straturi de vânt agită valurile Și stăncile , ce-au devenit ruine ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Straturi de vânt / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479934065.html [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
iubiri, Atingând necunoscutul cu vârful aripei Pe unde pașii s-au rătăcit prin amintiri... Ma-ntorc privind doar malurile Pe unde pașii au bătătorit suspine , Unde straturi de vânt agită valurile Și stăncile , ce-au devenit ruine ... gabrielaenerusu Referință Bibliografica: Straturi de vânt / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2154, Anul VI, 23 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Rusu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
STRATURI DE VANT de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1479934065.html [Corola-blog/BlogPost/375560_a_376889]
-
roz. Era aprilie și în grădina din spatele casei, am descoperit o adevărată oază a frumuseții florale. În dreapta era o peluză cu gazonul tuns ca pe un stadion bine îngrijit de o mână de gospodar, iar în stânga, după ce săreai un pârleaz, straturile cu flori ale lui domnul Zaharia, mândria sa, un adevărat spectacol de frumusețe. Narcisele se înșiruiau dea lungul grădinii pe trei rânduri late cam de șaizeci de centimetri, în vreo trei - patru sortimente ca formă, albe sau galbene, bătute, simple
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
mândria sa, un adevărat spectacol de frumusețe. Narcisele se înșiruiau dea lungul grădinii pe trei rânduri late cam de șaizeci de centimetri, în vreo trei - patru sortimente ca formă, albe sau galbene, bătute, simple sau cu petalele crețe, iar printre straturile de narcise înflorite ca într-o simfonie de culori și forme, se înșiruiau lalelele cu tot felul de culori, roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
o simfonie de culori și forme, se înșiruiau lalelele cu tot felul de culori, roșii simple, grena, albe, pestrițe, roze, inclusiv negre, pitice și cu petalele franjurate, precum salata de Bruxelles, sau cu o corolă mare ca un clopot. Printre straturile cu flori avea un rând de dale din beton, străjuite cu tulpini de crini, zambile roz, brândușe, și alte minunății florale ale căror nume nu l-am mai identificat. Se lăuda gazda mea că are vreo patruzeci de soiuri numai
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
lucru și-ți dă satisfacția împlinirii muncii tale prin frumusețea și măreția ce-o etalează în grădinița ta florală. Când coboram din camera mea de la etaj, pe domnul Zaharia îl găseam cu aparatul de fotografiat legat de gât trebăluind printre straturile sale cu frumuseți, sau pur și simplu admirându-le și fotografiindu-le. Era un adevărat ritual. Le vorbea, le uda și cunoștea orice mișcare din grădinița care nu avea mai mult de două sute de metri pătrați. Prevedea când își va
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1479838899.html [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
sufletul nostru. E un decembrie mohorât, bate vântul ușor, cu frunze încă aurii de salcie, pașii mei se îndreaptă spre niciunde, sau spre acel tărâm fermecat, pe care l-am pierdut odată cu ridurile din colțul ochilor, peste care am depus straturi de celule descuamate, buze de geruri, fulgi inghețați si zboruri risipite. Miroase a iarnă în sufletul meu. Miroase a fulgi, a trecut. Îmi amintește iarna de o altă ființă și-mi trezește suferințe și emoții pe care le credeam ninse
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dacina_dan_1451478033.html [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
Abecedarul basarabean prin următoarea frază a înțeleptului savant: Șarpele este primejdios nu pentru că mușcă, ci pentru că se ascunde să muște”. Autoarea studiului menționează faptul că izvorul inspirației lui Grigore Vieru se află în vechimea și bogăția limbii, „dar și în straturile folclorice ale culturii românești.” Întreaga creație a poetului se înscrie - după părerea autoarei studiului, - în sfera ars poetica, „fiind o poezie a identității de limbă și de credință”, ca întreaga creație a Poetului Grigore Vieru. Pentru cine a ostenit Grigore
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
pare a fi libertatea, inspirația de moment. Conștiința artistică se pretinde dominată, chiar eliminată, de impuls, deși, în realitate, ea este aceea care inițiază și dirijează (cu sau fără știință) totul. De aici, aerul ușor parodic, polemic chiar, de aici stratul meta-artistic (inocent, desigur) al mesajului. Referentul, în fiecare caz în parte, este, simultan, pretextul, faptul concret, obiectul vizat, și pictura însăși. O tensiune foarte productivă sub raport estetic. Tema ultimă (arhi-tema, cum o numesc adesea) este Paradisul pierdut, ori, mai
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
ungea pe corp cu o soluție antisolară, apoi se machia cu tot felul de culori la ochii ei albaștri, ca cerul senin de vară. Folosea în continuare un pămătuf cu mâner de abanos, cu care începea să se fardeze, depunând straturi fine de fard pe obraji. Urma operațiunea de parfumare. Camera mea se încărca, de fiecare dată, cu un miros suav și dulceag, iar uneori, în glumă, mă împresura cu pulberea parfumului său din pompița de sticlă albastră de Bohemia, de
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Acasa > Poezie > Amprente > CĂRBUNE Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului simbol al focului ascuns și-al energiilor oculte la sânul său de nepătruns și îngropat sub straturi multe pământu-l ține împietrit ca prizonier pe veci din soare sclipește dur în răsărit, vădind a iadului culoare în jar străluce când dogori în roșu negru-l siderează, scântei aruncă ars de sori sau flăcări care-l devorează apoi se
CĂRBUNE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1449552956.html [Corola-blog/BlogPost/342671_a_344000]
-
de masa). Am sădit pomi fructiferi, câte doi din fiecare: meri, peri, cireși, vișini, caiși, pruni și vreau să spun, că au ieșit niște soiuri minunate. Partea din fața casei am umplut-o cu trandafiri și flori de sezon, așezate-n straturi geometrice, frumos trasate, așa încît până la căderea zăpezii, curtea era mereu în straie de sărbăroare având culoarea florilor de sezon. Intrarea în curte era o alee din cărămidă roșie umbrită de o frumoasă boltă cu struguri de masă. Acolo am
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Domnul Marcel Courthiade este profesor ne-rom de limba romani la Sorbona, INALCO. El a dezvoltat o teorie a straturilor privind dialectele țigănești. În opinia sa (care acum este o dogmă internațională), dialectele țigănești de tip Arli sunt pe primul loc, în timp ce dialectele Kalderash sunt pe ultimul loc. A decis că este așa pe baza analizei a doar 9 cuvinte
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
Phirdiom"-"am umblat" Domnia sa nu a ales bine verbul. Orice lingvist serios alege conjugarea verbului "a face". Dacă se alegea acest verb, atunci s-ar fi văzut că în India se folosește pronunția KĂR (imperativ, "tu fă!"), așa cum vorbesc căldărarii (strat iii), țiganii Arli folosind KER, pronunție mai puțin folosită în India. În acest caz teoria domnului Courthiade ar fi avut de suferit. Pronunția - diom versus -dem, nu este concluzivă, pentru că în India, conjugarea verbului "a face" este VO KĂRDIYA- "el
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
preluat din Grecia. Așa că a pus dialectele de tip Arli în capul listei pentru că sufixul -ipen este indian. Deși nici în cartea domnului Gheorghe Sarău (1) nu este dată originea sufixului -ipen. Carte în care se discută pe larg teoria straturilor dezvoltată de Marcel Courthiade. Dar, pentru că doar cei ce caută găsesc, eu am descoperit că de fapt, sufixul -imos este și de origine sanskrito-prakrită. Dacă țiganologii ar fi practicat Yoga, ar fi aflat că la formarea numelui unora dintre puterile
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
forma comparativul. Nici acest aspect nu a fost amintit de domnul Courthiade. Articolele hotărâte Domnul Courthaide a omis să amintească și faptul că TOATE dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești "O" și "I". Deci, și dialectele declarate de dumnealui de strat I sunt asemănătoare cu cele de strat II sau II. Ca urmare, toate dialectele sunt egale, căci folosesc aceleași articole hotărâte grecești, ca și sufixul -imos. Dar, așa cum tocmai am demonstrat, sufixul -imo(s) este și indian. Articolul (6) despre
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
fost amintit de domnul Courthiade. Articolele hotărâte Domnul Courthaide a omis să amintească și faptul că TOATE dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești "O" și "I". Deci, și dialectele declarate de dumnealui de strat I sunt asemănătoare cu cele de strat II sau II. Ca urmare, toate dialectele sunt egale, căci folosesc aceleași articole hotărâte grecești, ca și sufixul -imos. Dar, așa cum tocmai am demonstrat, sufixul -imo(s) este și indian. Articolul (6) despre arheologia lingvistică a sufixului -imo ca fiind
SUFIXUL –IMOS ESTE MOȘTENIT ÎN LIMBA ROMANI DIN INDIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1484933306.html [Corola-blog/BlogPost/343950_a_345279]
-
s-a făcut jar suficient în sobă... - Să-ți arăt o scamatorie! - și drăcușorul se aruncă cu fundul pe plită și începe să strige: Mi-e frig! Îngheț de frig! Aduceți-mi o plapumă! Pe plita încinsă se formă un strat de gheață. - Hei! Nu-mi stinge jarul că am nevoie de el! Demonul coborî de pe plită, suflă în gura sobei și metalul se înroși gata să se topească. - Nici chiar așa că-mi ia foc casa! Scoate un făraș plin de
X. FRATE CU DRACUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415390293.html [Corola-blog/BlogPost/369120_a_370449]
-
etimon germanic. Domnia sa reconstituie un latin *mergo, compară¬bil cu sanscritul marga „drum, cale“ cu o întrebuințare mai ales in graiurile rustice și păstrat în ariile laterale ale lați¬nei. S-a sugerat și influența unui termen paronim din sub¬strat apropiat de albanezul mergoni (I. Fischer, în TILR, ÎI, 1969, p. 158). Este probabil ca in graiul daco-geților să fi existat un verb asemănător cu cel românesc de azi cf. sanscr. margayami care avea chiar sensul „a merge“, înrudit desigur
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404122093.html [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
se căra apa de la Buzău, lemne din pădure sau recolta din câmp. Caii, erau mai protejați, folosindu-i pentru a merge în satele vecine unde ținea slujbe. Grădina curții sale, avea un farmec aparte. Pe lângă zarzavaturile și pomii fructiferi, vedeam straturi cu flori atât de frumoase, iarăși de o parte și de alta a lor se găseau peste 30 de stupi de albine. Și când nu ne așteptam, părintele Orzan umplea câte o sacoșă cu merinde pentru noi fiindcă-i eram
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 by http://confluente.ro/Constanta_abalasei_donosa_1403613887.html [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
să camufleze sub o decență evanghelică o călătorie de evadare de sub convențiile unei societăți mult prea formalizate. Cipru, situat pe coasta cea mai de nord-est a Mediteranei a fost o țintă a tuturor acestor călători, care au fost fascinați de straturile de civilizații (acheeni, micenieni, romani, bizantini, lusigneni, otomani, britanici) care s-au suprapus pe insula, și care au lăsat în urma lor un tezaur de vestigii. Nenumărate jurnale de călătorie sau cărti s-au născut din aceste experiențe. Menționez, în primul
LANSARE DE CARTE LA AMBASADA ROMÂNIEI DIN CIPRU de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Veronica_ivanov_lansare_de_carte_la_am_veornica_ivanov_1359286195.html [Corola-blog/BlogPost/364866_a_366195]