802 matches
-
favorabil spre a se exploata munții noștri, din care vor eși comori pentru acei ce vor îmbrățișa cu seriozitate exploatarea minelor, lăsând cariera slujbelor și a chiverniselelor acelora ce voesc să atârne numai de la buna voință acelor înalți funcționari. Câți streini au venit cu geamantanul pe spate în țara noastră și dacă au știut să se folosească de nenumăratele ei izvoare, peste puțini ani au agiuns milionari, ca și în California acea îndepărtată. De dorit ar fi ca spiritul de spiculație
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
am furat-o și am dat-o unor turiști din Franța. Când am fost învinuit, nici nu știam că icoana lipsește de la locul ei. Am jurat în biserică, în fața credincioșilor că n-am pus mâna pe icoană și că sunt strein de acuzația ce mi se aduce, dar am cerut să jure și câțiva dintre cei pe care-i bă nuiam că au ascuns-o. Au refuzat să jure, iar Ion Badale, (pălimarul pus de organizația de partidă, nervos, m-a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mea cu alternativa soartei copiilor mei, sunt liberi și puși în demnități, chiar dacă au lucrat „oficial” plătiți pentru torturarea celor mai cinstiți români; sunt parlamentari sau mari demnitari în mascarada „tranziției”, în care se îmbogățesc și se distrează în țări streine, amenințând cu dosariada. Am scris toată această dramă, nu pentru a mă dezvinovăți, ci pentru a aduce în actualitate o crimă împotriva umanității, care se face uitată, care nu se judecă și nu se pedepsește. Cel ce, constrâns de foame
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Universității din Cernăuți, iar în 1929 se transferă la București. După ce în 1931-1932, ca să evite încorporarea, făcuse la Bacău Școala de Ofițeri de Rezervă la infanterie, își ia licența în litere în 1933. Întemeiază la Cernăuți, în 1933, împreună cu Mircea Streinul, colecția Iconar, devenită editura cu același nume. Remarcat în timpul studenției de profesorul Ion I. Nistor, acesta îi oferă postul de secretar de redacție la „Glasul Bucovinei” (1933-1937) și tot el îl va numi în 1934 șef de cabinet în Ministerul Muncii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
candide, nu lipsite de farmec în simplitatea lor elementară. ION CRISTOIU SCRIERI: Echinox în odăjdii, Cernăuți, 1933; Constelații, București, 1935; Poeme de Nord, București, 1937; Primăvara în țara fagilor, București, 1938; [Poezii], în Poeți tineri bucovineni, îngr. și pref. Mircea Streinul, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938, 140-155; Viața lui Mihai Viteazul, București, 1939; Izvoare, București, 1942; Chipuri domnești, București, 1944; Glasul, București, 1957; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Poezii, pref. I. Negoițescu, București, 1968; Ascultând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
1995, 92-94; M.N. Rusu, Iulian Vesper, LCF, 1996, 13; Rachieru, Poeți Bucovina, 495-504; Pavel Țugui, Iulian Vesper și „Memoriile” sale, „Analele Bucovinei”, 1997, 1; Cosma, Romanul, II, 124-125; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998, 32-39; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ‘30, Iași, 1999, 137-148, passim; Dicț. analitic, II, 108-110; Micu, Ist. lit., 470-471; Pavel Țugui, Proiecte literare ale lui Iulian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290504_a_291833]
-
că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de ani, abia ajuns În preajma piramidelor, Bolintineanu atacă mâhnit (și destul de ciudat pentru un romantic) relevanța arheologiei: „Aici ne preîmblarăm două oare prin sânul mormintelor subterane. Oriunde se lasă ochii, se lasă pe multe săpături, unde locuitorii țării și călătorii streini au săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem șacalul scobind mormintele cele proaspete (...) un simțiment de dezgust și de groază ne Încongioară. Cu toate acestea, mult mai nesuferită trebuie să ni să apară lăcomia omului ce turbură pacea mormintelor, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
1927, pp. 1-2, în Nae Ionescu. Teologia. Integrala publicisticii religioase, p. 131. Canonul 3 al Sinodului al IV-lea Ecumenic spune: "Au venit la Sfântul Sinod (înștiințare) că oarecari din cei numărați în cler, pentru mârșav câștig, se fac năimiți streinelor averi și lucrează lucruri lumești, lenevindu-se despre liturghia lui Dumnezeu și alergând prin casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain, Primauté du spirituel, Paris, Plon, 1927, cap. II "La
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Este fiul Alexandrei (n. Baltă) și a lui Ion Plop, ceferist. Urmează cursurile școlii primare din satul natal și își continuă studiile la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuți, pe care îl va absolvi în 1929. Ca elev, încearcă, împreună cu Mircea Streinul și alți colegi, să scoată o revistă șapirografiată, „Caietul celor patru” (1928), la care colaborează cu proză, dar conducerea școlii interzice apariția publicației. Debutul propriu-zis se produce în timpul studenției la Facultatea de Drept din Cernăuți, când publică versuri în gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
existența unei plachete, Doamnei... Scrisoare poste-restante (1942), despre asidua preocupare de a elabora studii referitoare la familia Hasdeu, în special la Iulia, din ale cărei scrieri a tradus. Tot aici se află numeroase pagini de corespondență, cuprinzând scrisori de la Mircea Streinul, Artur Gorovei, G. Călinescu, Perpessicius ș.a., precum și versuri netipărite. SCRIERI: Frunză elegiacă, Cernăuți, 1933; ed. Cernăuți 1937; ed. Cernăuți, 1943; Traian Valter. Scrisoare unui erou în eternitate, Hotin, 1942; Versuri despre mine cel adevărat, Hotin, 1942; Desene naive, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
întâi RESURSELE 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române Barbu Paris Mumuleanu a folosit cuvântul geniu în volumul din 1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani. Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis romanițe, pre limba lătinească. Stă dară numele cel vechiu ca un temei neclătit [s.n.], deși adaog ori vremile Îndelungate ori streinii adaog și alte numere, dar cel ce-i rădăcină nu să mută. Și așa este și acestor țări, și țării noastre, Moldovei, și Țării Muntenești: numele cel drept, de moșie iaste român, cum să răspund și acmu cei din țările
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Noutăți editoriale”. Un nou suflu va primi J.l. după 1925, când debutează seria a doua și când cercul de colaboratori se îmbogățește cu nume noi de scriitori, printre care George Voevidca, Virgil Tempeanu, George Tutoveanu, D. Vitencu, Teofil Lianu, Mircea Streinul, George Murnu, Dragoș Protopopescu, Vasile Bogrea, Vasile Gherasim, Traian Chelariu, E.Ar. Zaharia, Gh. Antonovici, Iulian Vesper, Ghedeon Coca, George Drumur, Vasile Posteucă, T. Ulmanu, Ion Roșca, Sandu Teleajen - în poezie, Tiberiu Crudu, Leca Morariu (cu un fragment de roman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
Vincenzo Monti ș.a.m.d. În general, se remarcă o mai bună priză la fenomenul literar european, dar și amorsarea unor polemici cu „Gândirea” și cu alte reviste pe tema tradiționalismului. Prezența „iconarilor” se face remarcată prin colaborările lui Mircea Streinul și Iulian Vesper, dar și ale lui Traian Chelariu, care traduce din literatura germană. Bogate informații oferă periodicul despre romanitatea sud-dunăreană (Th. Capidan, Traian Cantemir). Alți colaboratori: Constantin Loghin, Gr. Nandriș, I.U. Soricu, Eugen Pohonțu, Carol Drimer, I.E. Torouțiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în plină tinerețe, de nostalgia celui care a plecat din sat și a cărui reîntoarcere, chiar în planul comunicării, este imposibilă: „Am rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
Ar. Zaharia (Betelgeuse) și Vasile Dorneanu (Primăvară). Proza este reprezentată de N. Cantonieru, prin Școala primăvară nr. 2 (fragment din romanul în manuscris Amintirile unui copil de familie proastă). În ordine critică, de reținut comentariul dialogat imaginat de poetul Mircea Streinul pe tema inefabilului poeziei în context național sau notele lui Ignat Bușilă pe marginea poemului Țară de Aron Cotruș. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285419_a_286748]
-
ca dimensiuni, între cronicile românești (Gabriel Ștrempel). Istorie „paralelă” în Letopisețul Țărâi Românești și a Țărâi Moldovei. De viața a prealuminaților domni ce-au stăpânit întru aceste 2 țări și ce s-au lucrat în dzilele lor, și a părților streine, care să megieșesc cu aceste țări, pre largu adunate den multe letopisețe și cu bună îndreptare alcătuit. Precum să vede înseamnă alternarea, la început, a unor secvențe, mai lungi sau mai scurte (mai întâi referitoare la Țara Românească, beneficiară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Antichitate, nici cu cele caracteristice unui fond popular. Precepte de felul celor ce proclamă, indiferent de circumstanțe, necesitatea unei conduite bazate pe justiție, precum: „Domnul carele va judeca pre dreptate, acela-i domn adevărat [...]. Judecați pe direptate și priatenilor și streinilor și celor mari și celor mici, de nimenea să nu-ți fie rușine [...]. Iar de vei face judecată fățarnică, tu cugetă când să va lua judecata de la tine și se va da altuia”, au ca sursă și tradiția politică bizantină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
suntem niște târgoveți de treabă. Sa minunat numai că în loc să învârtim alt negoț, umblăm după cântece și ne ținem de basme și vrăji. — Dealde astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi spulberăm toate bănuielile și îndoiala
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și să vază de noi. Vorbeam urcând și gâfâind. Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cuvinte (șase - zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Gheața se spărsese și omul sta deschis în fața noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre utilitatea studierii literaturii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]