802 matches
-
Mureșan, Liviu Ioan Stoiciu ș.a. În studiul Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate (2002), D. subscrie opiniei lui Nicolae Manolescu că despre autorul Amintirilor din copilărie „lucruri absolut noi nu mai sunt cu putință”. SCRIERI: Poezia de la „Gândirea”, București, 1997; Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Const. Ciopraga, Rădăuți, 1998; Instantanee critice. Din timpul iluziei, Iași, 1998; Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999; Fețele poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
poeziei, Iași, 1999; Cezar Baltag, Brașov, 2000; Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existențe, Suceava, 2001; Poezia postmodernă, Brașov, 2002; Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Mihail Iordache, Singurătatea și tristețea oglinzilor, pref. edit., Iași, 2001; Mircea Streinul, Drama Casei Timoteu, pref. edit., Iași, 2001; Iulian Vesper, Glasul, pref. edit., Iași, 2001; Simion Mehedinți, Corespondență, pref. edit., Iași, 2001; Lucian Valea, Viața lui George Coșbuc, Iași, 2001; Traian Chelariu, Strada Lebedei nr. 8. Pagini de jurnal, pref. edit
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
O altă perspectivă asupra „Gândirii”, APF, 1997, 10; Doina Curticăpeanu, Labirintul gândirii gândiriste, F, 1998, 3; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Ion Simuț, Cel mai tânăr istoric literar, „Cuvântul”, 1998, 6; Nae Antonescu, O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 107-115; Roxana Răcaru, „Textualism” sau ontologie
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
O monografie Mircea Streinul, „Discobolul”, 1998, 5; Dumitru Micu, Studii bucovinene, CC, 1998, 5-8; Nicolae Cârlan, Mircea A. Diaconu, „Mircea Streinul. Viața și opera”, CRC, 1998, 3; Nicoleta Cliveț, Iluziile și deziluziile criticului literar, VTRA, 1998, 12; Cornel Munteanu, Mircea Streinul într-o monografie critică, ST, 1999, 2; Emil Iordache, Cărțile de pe masă, Iași, 2000, 107-115; Roxana Răcaru, „Textualism” sau ontologie, RL, 2000, 16; Dan Mănucă, Literatură și politică, CL, 2000, 7; Petraș, Panorama, 256-260; Cătălin Constantin, Postmodernism didactic, RL, 2003
DIACONU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286753_a_288082]
-
al lui Ion Neculce la Boian (1994), inaugurarea unor clase și școli românești, trimiterea tinerilor la studii în România și în Republica Moldova, marcarea datelor legate de viața și activitatea lui Vasile Alecsandri, Aron Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
Pumnul, I. G. Sbiera, Traian Chelariu, Mircea Streinul ș.a. Din 1990 până în 1995 editează ziarul „Plai românesc” (redactori: Vasile Tărâțeanu, Ilie T. Zegrea, Ștefan Broască), la care colaborează scriitori bucovineni. În cadrul filialei de la Universitatea din Cernăuți funcționează cenaclul literar „Mircea Streinul” (condus de Lora Bostan), care organizează anual festivaluri și concursuri literare, cu participarea scriitorilor din România și Republica Moldova. Repere bibliografice: Grigore C. Bostan, Aspecte din activitatea Societății „Mihai Eminescu”, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Ion Beldeanu, Bucovina care ne doare, Iași
SOCIETATEA PENTRU CULTURA ROMANEASCA „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289763_a_291092]
-
în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Dicționarul esențial al scriitorilor români (2000) ș.a. Prefațează volume din scrierile lui Ion Agârbiceanu, George Bacovia, I. Peltz, Liviu Rebreanu și îngrijește ediții din operele lui Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea Streinul ș.a. De asemenea, coordonează colecția „Biografia unei capodopere” de la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Pe lângă mai multe premii ale unor reviste („Ateneu” în 1994, „UNU” în 1995, „Convorbiri literare” în 1998 ș.a.), i s-a decernat Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Incursiuni
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara de dincolo de negură. Valea Frumoasei. Poveștile de la Bradu-Strâmb, pref. edit., Cluj-Napoca, 1987; Tudor Arghezi, Între două nopți, pref. edit., București, 1994; Mircea Streinul, Ion Aluion, pref. edit., Oradea, 1995; Paul Georgescu, Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999; Dinu Nicodin, Revoluția, pref. edit., București, 2000; E. Lovinescu, Revizuiri, introd. edit., pref. Mircea Martin
SIMUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
necurmat spre trădare ale boierilor, emitenți - prin gura lui Ioan Golăi, „bărbat cu gânduri bune și sfetnic bineînchipuit”: „Deci, dintre amândouă alege-ți pe cea mai bună: sau pleacă-ți capul în fața împăratului sau pleacă și du-te în țări streine, dar cu turcii nu te apuca de luptă”), pedeapsa - mai întâi mazilirea (dorită de marele vizir Mehmed Sökölu123 obținută, mai ales, în urma insistentelor intervenții la înalta Poartă ale lui Alexandru al II-lea Mircea, care retezase și el destul capete
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Safta nu se mai afla demult la Stettin. Plecase (să fi fost vorba, cum auzise Neculce [O samă de cuvinte, Legenda XXXV], de o repudiere: „Iară pre Doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă, pe Safta [...] o vrâsă Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări streine, și au trimis-o în țară aice, până a nu muri el. Și el ș-au luat o slujnică țiitoare dintru aceli țări streine...”?), promițând că se va întoarce, dar neținându-și făgăduiala. Cealaltă „văduvă”, Ștefana Mihailovna (rusoaică sau caucaziană
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
repudiere: „Iară pre Doamna lui Gheorghii Ștefan-vodă, pe Safta [...] o vrâsă Gheorghii Ștefan-vodă, umblând prin țări streine, și au trimis-o în țară aice, până a nu muri el. Și el ș-au luat o slujnică țiitoare dintru aceli țări streine...”?), promițând că se va întoarce, dar neținându-și făgăduiala. Cealaltă „văduvă”, Ștefana Mihailovna (rusoaică sau caucaziană?), „titulară” a patului voievodal de mai multă vreme, va emite pretenții de succesoare (își zicea „Celsissimi Mold. Principis relicta vidua ac principissa”, deși recunoaște
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
N. Drăganu) sau, poate, circaziană (Constantin Gane), credincioasă țiitoare a Domnului. Munteanul aflase că Voievodul „nu o iubiia [pe Doamna Safta], că avea țiitori”. La fel și Ion Neculce: „Și el ș-au luat o slujnică țiitoare dintru aceli țări streine. Iar Doamna Safta au trăit aice în țară cu multă vreme și după moartea lui Gheorghii Ștefan-vodă”. Plecând, Ilisafta a făgăduit că se întoarce, dar nu și-a ținut promisiunea; Vodă era de părere că soția sa „l-a făcut
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care, câteodată, nu uitau să-i răsplătească după reîntoarcerea acasă (așa au făcut Neacșa logofeteasa din Drăgoești și fiii ei, care i-au dăruit prin 1675 ocini lui Manea și fiilor lui pentru „slujba ce a slujit prin țări streine și a hrănit-o cu cheltuiala lui prin cele țări”). Ca să-și salveze viața, Vlădaia, fiica lui Pârvu Craiovescu măritată cu marele logofăt Vâslan Furcovici (omorât din porunca lui Vlad Vintilă pentru hiclenie, înainte de 11 ianuarie 1525), s-a refugiat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sunt globale (cum globală este și prima pe care o edifică), făcând de prisos disocierile. Bunătatea, de pildă, suporta o definire creștin-umanitară: „că să pornește spre fapte bune, făcând multe milostenii întâi pre la mănăstiri, pre la săraci și pre streini îi primiia și-i căuta”. Generozitatea, funciară, este ultragiată de ingratitudinea adversarilor. între cei mai activi uneltitori împotriva lui Cantacuzino îl aflăm pe Dumitrașcu țarigrădeanul, beneficiar al magnanimității postelnicului, iar Grigore Ghica Vodă, domnul ucigaș, se numără și el printre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
446. Singurătatea mamei văduve, după ce și-a pregătit fiul pentru o inevitabilă plecare (interpretată uneori drept părăsire): Spală, mamă, rufele, Și la soare-ntinde-le, Legătură pune-le, Și-apoi, mamă, dă-mi-le, Căci eu plec, mamă, departe, Cu streinul eu m-oi bate. Nu știu, mamă, de trăiesc, Zile de mai viețuiesc...447 este totală (ea este posibil să fie și definitivă, căci fiul se duce, uneori la luptă). De aici, poate, și accentele de gelozie maternă (criminală câteodată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
profitând de ocazie și dăscălindu-i pe cei vii în întâia și A doua învățătură a cazaniei) și nici văduvele (în ipostaza de „țintă” în viață) cu o „stare” agravată în plus de pribegie („XII. Când rămâne muiarea în țară streină, săracă, fără bărbat și fără de prunci, singură”, predică în care „lemma” este asigurată de un pasaj din Ruth 1, 20-21: „Nu mă chemareți pre mine Naomiia, ce mai vârtos Mara, că foarte tare m-au amărât Cel de tot Putérnic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
, asociație constituită la Cernăuți la 12 noiembrie 1938, sub egida Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina. Președinte: Constantin Loghin, vicepreședinte: Mircea Streinul, membri: N. Tcaciuc-Albu, Leca Morariu, Traian Chelariu, Traian Cantemir, Dragoș Vitencu, E. Ar. Zaharia, Radu Bâcu, Emil Zegreanu, Augustin Z. N. Pop. Pe parcursul a cinci ani, până în 1944, cu excepția perioadei de ocupație sovietică din 1940-1941, S.S.B. a ținut ședințe aproape
SOCIETATEA SCRIITORILOR BUCOVINENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289770_a_291099]
-
Cum se va înscena, monta și juca...”, „De vorbă cu...”, „Însemnări”. Colaborează cu versuri Radu Boureanu, Dragoș Vitencu, George Voevidca, Vasile Gherasim, Theodor D. Păunescu, At. Mitric, Traian Chelariu, Gina Sandri, A. Pop-Marțian, Mihail Celarianu, Eugen Liteanu, Cristofor Vitencu, Mircea Streinul (care folosește și pseudonimul V. Lunaru), Neculai Roșca, Nello Bucevschi, Teodor Ulmanu, V. D. Cudla. Proza este reprezentată de Traian Chelariu. Semnatarii articolelor de critică literară și dramatică sunt Constantin Loghin, Vasile Gherasim, Zaharie Crițan, Grigore Nandriș, Ernest Kallós, Valeriu
SPECTATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289818_a_291147]
-
de ani, abia ajuns În preajma piramidelor, Bolintineanu atacă mâhnit (și destul de ciudat pentru un romantic) relevanța arheologiei: „Aici ne preîmblarăm două oare prin sânul mormintelor subterane. Oriunde se lasă ochii, se lasă pe multe săpături, unde locuitorii țării și călătorii streini au săpat, ca să afle lucruri interesante. Când vedem șacalul scobind mormintele cele proaspete (...) un simțiment de dezgust și de groază ne Încongioară. Cu toate acestea, mult mai nesuferită trebuie să ni să apară lăcomia omului ce turbură pacea mormintelor, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ta, București, 1972; Nopțile din underground, București, 1972. Antologii: Antologie de imagini din poezia nouă, București, 1934. Traduceri: Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940 (în colaborare cu Mihail Straje). Repere bibliografice: N. Coman, „Artificii”, „Luceafărul literar”, 1931, 3; Mircea Streinul, Vitrina cărții, „Junimea literară”, 1933, 10-12, 1934, 1-6; Matei Alexandrescu, „Antologie de imagini din poezia nouă”, „Litere”, 1934, 8; George Demetru Pan, „Claviaturi”, „Gazeta”, 1935, 324; Iulian Vesper, „Claviaturi”, „Epoca”, 1935, 1 870; N. Crevedia, Pâine și poezie: Teodor Scarlat
SCARLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289538_a_290867]
-
începând cu prezentarea grafică și până la valorile literare promovate. Se dau pagini întregi cu versuri originale și traduceri, eseuri pe teme de filosofie și sociologie, informații despre viața literară și artistică (cronica aparițiilor editoriale și revuistice). Colaborează cu versuri Mircea Streinul, Virgil Carianopol, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Frunzetti, Simion Stolnicu, Radu Stanca, Ovid Caledoniu, Ilie Radu (sub pseudonimul Radu Miriade), Lucian Marinescu. Proza e semnată de Dan Petrașincu (Adolescenta) și de Al. Leontescu. Foarte bine reprezentat este sectorul eseistic, susținut de
SEMNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289618_a_290947]
-
a evreilor, proclamații ale lui Hitler, discursuri ale lui Ion Antonescu. În același timp, se tipăresc Elogiul satului românesc, discurs de recepție la Academia Română rostit de Lucian Blaga, articolul Evreii noștri al lui N. Iorga și Despre evreii români și streini de Mihai Eminescu, poetul fiind elogiat de Vintilă Horia și de Nichifor Crainic pentru „naționalismul” și „rasismul” său și într-un număr festiv (25/1936). Sunt, de asemenea, apreciați în articole omagiale domnitorul Constantin Brâncoveanu, Vasile Conta, Ion Pillat, I.
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
sport și, sporadic, cronică plastică, dramatică, muzicală, cinematografică, științifică și judiciară, caricaturi. Alți colaboratori: Radu Gyr, Dumitru Stăniloae, Pan M. Vizirescu, Nicolae Roșu, Gabriel Bălănescu, Vasile Militaru, V. Oprescu-Spineni, Al. Cazaban, Mihu Dragomir, Ion Potopin, Grigore Popa, Horia Stanca, Mircea Streinul, Dinu Stegărescu. M. W.
SFARMA-PIATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289657_a_290986]
-
6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon II”, TIL, 1941, 1 592; Mircea Streinul, „Timon II”, VAA, 1941, 195; Ion Gherghel, „Spiritul german în literatura română”, „Tribuna literară”, 1941, 3-7; Călinescu, Ist. lit. (1941), 923, Ist. lit. (1982), 1 025; Zaharia Stancu, Ion Sân-Giorgiu, „Ultima oră”, 1945, 249; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., 27-32, 42-45
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]