495 matches
-
populară din Maramureș, II, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București, 1968, 259-332; G. F. Ciaușanu, G. Fira, C. M. Popescu, Culegere de folclor din județul Vâlcea și împrejurimi, București, 1928, 109-125; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Doine și strigături, Sighișoara, 1929, 151-206; Andrei Grobei, Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului, Șomcuta Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
C. M. Popescu, Culegere de folclor din județul Vâlcea și împrejurimi, București, 1928, 109-125; Horia Teculescu, Pe Murăș și pe Târnave. Doine și strigături, Sighișoara, 1929, 151-206; Andrei Grobei, Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului, Șomcuta Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
pe Târnave. Doine și strigături, Sighișoara, 1929, 151-206; Andrei Grobei, Vladimir Diaconița-Poiana, 1070 chiuituri ale Chioarului, Șomcuta Mare, 1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
1931; Vasile Gh. Costin, Strigături și poezii originale, București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
București, 1936, 3-70; M. C. Serghi, Nunta la țară, Iași, 1937; Ion Marcu Munteanu, Strigături populare din toată țara românească, București, 1938; Const. Brăiloiu, Nuntă în Someș, București, 1941, 5-17; Gheorghe Cernea, Strigături de joc din județul Sibiu, Sibiu, 1941; Strigături, îngr. pref. C. Ciuchindel, București, 1958; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. Ion Mușlea, București, 1966, 111-147; Ion Iliescu, Petru Baciu, Chiuiți pogan, flăcăi. Chiuituri din Orăștie, București, 1967; Flori de câmp, îngr. Ion Mărgineanu, Arad, 1969
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
626-647; Ioan Meițoiu, Spectacolul nunților. Monografie folclorică, București, 1969, 454-456, 495-497, passim; Virgil Medan, 1000 chiuituri de pe Someș, Cluj, 1969; Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 197-225, 239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
239-319; I. H. Ciubotaru, Silvia Ionescu, Vânătorii. Monografie folclorică, Iași, 1971, 83-90, 235-252; Strigături din Hunedoara, îngr. Clemente Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, îngr. Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica Brătulescu, Contribuție la cercetarea creației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Constandin și Aurelian Sârbu, Deva, 1972; Vasile Oarcea, Poezii populare din Țara Zarandului, București, 1972, 212-512; Alexiu Viciu, Flori de câmp. Doine, strigături, bocete, balade, îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, îngr. Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica Brătulescu, Contribuție la cercetarea creației noi de strigături, REF, 1961, 1-2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 142-197; Gheorghe Pavelescu, Aria satirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
îngr. și introd. Romulus Todoran și Ion Taloș, Cluj-Napoca, 1976, 80-180; Proverbe, zicători, ghicitori și strigături, îngr. Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica Brătulescu, Contribuție la cercetarea creației noi de strigături, REF, 1961, 1-2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 142-197; Gheorghe Pavelescu, Aria satirică a strigăturii în folclorul din sudul Transilvaniei, LL, 1969; Ist. lit., I (1970), 155-163; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 351-352; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Mihail M. Robea, București, 2001. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poezia lirică populară, București, 1967, 271-308; Monica Brătulescu, Contribuție la cercetarea creației noi de strigături, REF, 1961, 1-2; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 142-197; Gheorghe Pavelescu, Aria satirică a strigăturii în folclorul din sudul Transilvaniei, LL, 1969; Ist. lit., I (1970), 155-163; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 351-352; Dicț. lit. 1900, 819-820. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
Minervei, București, 2000; Repere în etnologia românească, București, 2002. Ediții: Miorița. Balade populare românești, introd. edit., București, 1966; Soarele și Luna. Balade populare românești, București, 1966; Folclor din Oltenia și Muntenia, III-V, București, 1968-1970; Petru alias Dăncuș de Ieud, Strigături, glume și basme culese din popor , introd. edit., în Dumitru Pop, Folcloristica Maramureșului, București, 1970, 287-392; Dumitru Stăncescu, Sora Soarelui. Basme culese din popor, pref. I.C. Chițimia, București, 1970, Cerbul de aur. Basme culese din popor, pref. edit., București, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
1900; Zidirea lumei. Adam și Eva. Originea sfintei cruci și cele 12 Vineri după tradiții poporale și manuscrise vechi, Gherla, 1901; De la moară. Povești și snoave, I-II, Budapesta, 1903; Povestiri din viața țăranilor, I-II Sibiu, 1911-1913; 1000 doine, strigături și chiuituri ce se obișnuiesc la jocurile și petrecerile noastre poporale, ed. 4, Brașov, 1923; Din Țara Hațegului. Povestiri, Sibiu, 1930; Munți, animale și pământ, Sibiu, 1935; Legende, povestiri și obiceiuri românești, îngr. și pref. Vasile Netea, București, 1943; Crâncu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
dintr-o necesitate de a mitiza, adâncă în sufletul basarabeanului, numărul lor a crescut în progresie geometrică. A început înghesuiala pentru a nimeri în lista „martirilor” cauzei naționale. Un articolaș pirpiriu publicat într-o gazetă sau, mai simplu, câteva cuvântări (strigături) la un miting îți asigurau un loc în mult râvnitul pomelnic. Esențial era să te arăți, să fii văzut, să spui pe un ton lăcrimos cât de mult ții la oamenii acestui pământ. Dintr-o simplă vocație, care se deschise
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
provoacă râsul: "curat mișel", "curat murdar", "curat condei", "curat violare de domiciliu". Comicul de nume sugerează lipsa de personalitate a polițaiului, deoarece pristanda este un joc popular care se dansează după reguli prestabilite, într-o parte și-n alta, conform strigăturilor unui conducător de joc. În afară de sursele comicului, alte mijloace de caracterizare a personajului sunt: dialogul, monologul, vorbele, faptele, gândurile (caracterizare indirectă), caracterizarea făcută de alte personaje sau de autor, prin didascalii, indicații scenice (caracterizare directă). SURSELE COMICULUI Comicul este principala
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
sale și îndeosebi în Cercetări în Munții Apuseni și Graiul și folclorul Maramureșului, ambele apărute în 1925. Dacă rezultatele celei dintâi lucrări nu sunt pe deplin concludente, autorul susținând că în spațiul examinat nu există doine, bocete, colinde, balade, basme, strigături, ghicitori, tradiții, opinie care avea să fie infirmată de monografia lui Emil Petrovici, Folclor de la moții din Scărișoara (1935), cealaltă investigație, făcută într-un interval mai mare, în 1920-1924, în aproape toate satele maramureșene, pe care le-a străbătut numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
pe jos, reușește „să cristalizeze toate trăsăturile fundamentale ale Maramureșului”, adică graiul, folclorul în manifestarea lui artistică, etnografia, starea economică, biserica, ocupațiile, portul și tipul, caracterul locuitorilor, așezările, tradițiile, credințele. Bogatul capitol de texte folclorice (569 de piese) cuprinde doine, strigături, orații de nuntă, bocete, colinde, rugăciuni, balade (categorie poetic-muzicală cu o prezență mai slabă în zona maramureșeană), descântece, cimilituri, jocuri de copii, tradiții și legende, datini, superstiții, basme, în fine, muzica unor texte. P. este, totodată, un cercetător de seamă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
lirică populară, București, 1967; Mic dicționar folcloric. Spicuiri folclorice și etnografice comparate, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1979; Grai, folclor, etnografie, îngr. și pref. Valeriu Rusu, București, 1981. Antologii: Antologie aromânească, București, 1922; Flori din lirica populară. Doine și strigături, București, 1936. Ediții: Nuși Tulliu, Poezii, București, 1926; Poeții Z. A. Araia și T. Caciona, pref. edit., București, 1932; N. Batzaria, Anecdote, pref. edit., București, 1935. Repere bibliografice: V. Bogrea, „Din folclorul romanic și cel latin”, DR, 1923; N. Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
N. Drăganu, „Graiul și folclorul Maramureșului”, DR, 1924-1926; Vasile Bogrea, „Graiul și folclorul Maramureșului”, FF, 1927, 1; O. Fouché, „Graiul și folclorul Maramureșului”, „Revue des langues romanes” (Paris), 1927; L. Salvini, „Folclor român comparat”, „Flori din lirica populară. Doine și strigături”, „Archivi per la raccolta e lo studio delle tradizioni popolari italiane” (Roma), 1936, 1-2; Ion Diaconu, „Flori din lirica populară”, „Ethnos”, 1941, fasc. 1; N. Bănescu, „Paralele folclorice” (greco-române), RI, 1944, 1-12; G. Pavelescu, „Paralele folclorice”, T, 1945, 1-2; Bârlea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
articol al lui Liviu Rebreanu, intitulat Geneza romanului meu „Adam și Eva” (4/1942), scrisori inedite ale lui I. L. Caragiale (8-9/1942), altele ale lui D. Țichindeal (1, 4, 5/1936), amintiri, folclor (poezii populare din război, balade, doine, colinde, strigături, descântece, obiceiuri de Crăciun). Alți colaboratori: Paul I. Papadopol, Dan Smântânescu, Gh. I. Neagu, Mia Frollo, V. Lainiceanu, Gallia Tudor, C. Goran, Șerban Cioculescu, I. Șiadbei, Al. Tzigara- Samurcaș, Romulus Demetrescu, D. Iamandi, Augustin Z. N. Pop, Cicerone Theodorescu, Ioan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289009_a_290338]
-
de a fi și a se exprima precum ceilalalți colegi (rock, sex, bancuri porcoase sau politice: "Sus muncitori și-nainte / Pe drumul marii biruinți ... Inți, inți, ia-o-n dinți"). Se complace în postura de exclus, de izolat (de unde și strigătura cu rimă insinuând că ar fi onanist ce i se adresează, între glumă și ofensă), în numele pariului său pe viață și pe moarte de a deveni cel mai important scriitor, demolatorul cosmosului pentru a-l înlocui cu o carte, un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
colaborare cu Ovidiu Bârlea), unde sunt catalogate și sistematizate 17 000 de pagini. Spiritul riguros, de o mare probitate științifică (inclusiv sub aspect filologic) răzbate și din modul în care M. a alcătuit câteva ediții critice: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând (1962), Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română (II, 1966), George Pitiș, folclorist și etnograf (1968). Studiile cu caracter monografic, de folclor comparat etc., precum și articolele mai „mărunte” au ținută științifică, reprezentând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Icoanele pe sticlă și xilogravurile țăranilor români din Transilvania, București, 1995; Bibliografia folclorului românesc: 1930-1955, îngr. și pref. Iordan Datcu, București, 2003; Arhiva de Folclor a Academiei Române, îngr. Ion Cuceu și Maria Cuceu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Nicolae Pauleti, Cântări și strigături românești de cari cântă fetele și ficiorii jucând, introd. edit., București, 1962; Gheorghe Alexici, Texte din literatura poporană română, II, introd. edit., București, 1966; George Pitiș, [Studii. Texte folclorice], în Ion Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
Să se spargă toți dușmanii.” „Bulgăraș de gheață rece Iarna-mi vine, vara trece Și n-am cu cine petrece, Căci cu cine-am petrecut S-a dus și n-a mai venit, S-a făcut negru pământ.” Chiuiturile și strigăturile sunt creații mult răspândite prin satele din comuna Hudești. Ele exprimă aspecte ale vieții oamenilor precum și înțelepciunea și experiența lor. Dăm mai jos câteva chiuituri și strigături folosite în timpul jocului la Hudești: „Cine joacă și nu strigă Face-i-s-ar gura strâmbă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]