682 matches
-
ajutor șef de post și a grăbit pasul cât a putut de repede. La câțiva pași de gard s‑a oprit încremenit. Porțile erau lăsate ușor peste drum și între ele și mașină un om se zbătea în ghearele morții, strivit. Cu ultimele puteri, urla de durere. Viorel a parcurs și acei câțiva pași, încet și temător, privind fix la acel om chinuit, cu maxilarele strânse. L‑a recunoscut. Într‑o clipită a fost lângă el strigând: - Gavrilă ! Bă, Gavrilă, bă
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
Spuneam vrute și nevrute, În liniștea pajiștii înstelate. O lună plină, tavă de aur, Ne însoțea în visurile noastre, Căutând pe cer zodia Taur, În stele sclipirile albastre. Ne tăvăleam în otava cosită, Cu parfumuri greu de găsit, Nu mă durea buza strivită, De sărutul tău nesfârșit. Referință Bibliografică: Nopți pierdute? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
NOPŢI PIERDUTE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355781_a_357110]
-
dinspre tine este și mai rece uneori îmi spun că stai în același oraș cu mine desenăm elipse perfecte ca niște păpuși mecanice care ies dintr-un orologiu dăm bani aceluiași orb l-aș întreba de mirosul tău de toporași striviți el ar zâmbi și mi-ar da toate monedele să-ți caut căldura cel mai mult mi-e teamă că trăiești ca și cum ai mima un orgasm mă gândesc la tine și realitatea se schimbă am învățat să te iubesc așa cum
CARTEA CU PRIETENI XIII- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355881_a_357210]
-
fiind nu arar derutante (cam în același fel ca surprizele pe care ți le rezervă, să zicem, hiperbatul) cîtă vreme proiectul lor de ansamblu rămîne, voit sau nu, obscur : „Labirinturi absurde / pînă la sacrificiul unei fugi în trecut / ochiul meu strivit melancolic / îngerul c-o singură aripă într-o zi de sabat / cînd te-apasă plictisul și găsești / scrisorile celui drag / după asfințit într-o artă perfectă,/ pămîntul / solemn viscolit de cîntecul sirenelor undeva în apropiere -/ în locul unde zburătăcesc de-a
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
Privită cu dioptriile inimii. Care nu-s de ici, de colo. Eu n-am pretenția să analizez iubirea. Cum să analizezi un sentiment? Cu ce măsură să-l măsori? Dar sufletul, ori cât a rămas din el? Măsurat, cântărit, tăiat, strivit, aruncat, căutat, pus în ramă. Adică, în pagină. Dar poți să radiografiezi Duhul? Pot fi fotografiați îngerii? Poate fi descris inefabilul? Da, acel “ceva” - poate fi “prins” în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu, fărâmele de vitraliu
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
au ieșit din gând În teatru de marionete jucând uneori. Apoi m-am întors cu dorul de iubită Uitând desaga cu întrebări pe-un ciot de idée, Îmi păstra imaginea decolorată de-o zi însorită Între coperțile zilei lângă o strivită orhidee. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Cărarea mea de pe nori / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 276, Anul I, 03 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CĂRAREA MEA DE PE NORI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356944_a_358273]
-
cuprinsă în ea însăși Viața e o sărbătoare - Floarea-si cerne în petale Setea ei de-a fi doar floare INCERTITUDINE Mă simt cîteodată sfîșiat De-o incertitudine atît de amar Că mă întreb cum de n-oi fi murit Strivit și amăgit a cîtă oară Mă simțeam cîteodată atît de fericit Încît mă întreb cum de nu am murit Inundat de fericirea aia amară Care mă va fi nemurit Și cîteodată se frînge și zborul Păsării cu aripi de foc
INTR-O ZI CU SOARE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355555_a_356884]
-
unei bătăi de aripi Privită de ochi care sfâșie și ultima fărâma de lumină M-am adăpostit la umbră unei șoapte Atinsă de suflul urletelor, zguduită de gânduri care scrijelesc pudismul trupului mut M-aș închis în zvâcnetul unui fulger Strivita de zgomotul pașilor grăbiți ai muritorilor Schingiuita de întrebările râsetelor care răsună în turle de biserici M-am ascuns în bătaia inimii unui clopot Pălmuita de vorbe ciunte, sterpe și năucitor de fățarnice M-am așezat în inima Tăcerii Acolo
VERSURI DE DUMINICĂ de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346132_a_347461]
-
DAT ZBORUL ÎNAPOI Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului În visul meu din toamnă ce-n vară s-a schimbat Mi-ai mângâiat tristețea și zâmbetul mi-ai dat Petalele-mi strivite de lacrima din zori Sunt pline de culoare și răspândesc fiori... Doar un cuvant desprins din dorurile tale Mi l-ai trimis în noapte să-mi mângâie petale Sub un sărut fierbinte de patimă și dor Mi s-au deschis
MI-AI DAT ZBORUL ÎNAPOI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356122_a_357451]
-
cititorule! Și eu fac parte ca și dumneata din acel praf stelar ce tot cade pe Terra noastră de mii de ani, din „Calea Lactee” și cum să fiu construit altfel? Nici nu am cum. Deci... cuvântul autorului vă aduce deslușiri strivite sau lămuriri în spațiu mai mic, din capitolele acestei cărți. Titlul cărții și al doilea capitol este „Scrâșnetul Universului” ce exprimă uriașa forță de naștere a Universului, care s-a născut și încă se naște sub ochii navelor spațiale, care
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
pălmuiți, biciuiți, scuipați, alungați, huiduiți și au ieșit ca niște Luceferi. Au intrat simpli, cucernici, spirituali, curați sufletește și au ieșit adevărate Genii. Au intrat suspinând, lăcrimând și au ieșit revărsând miresmele de Aur ale Poeziei creștine. Au intrat batjocoriți, striviți, nedumeriți, sfârtecați și au ieșit mari Filosofi creștini. Au intrat firești, naturali, dâre de țărână, de glie străbună și au ieșit ilustri Artiști. Au intrat elite, personalități, oameni de cultură și au ieșit faimoși Dascăli și Pedagogi. Au intrat timorați
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
5 Dar nu-s toate trecute, măi respirăm o dată Cu ultima sforțare de-a fi în veci eroi De care se îmbată de-a pururi orice față Ce și-a pierdut condurii în cel mai pur noroi 6 Și urma, bunăoară, strivita e că stema În care se scufundă natură cea stîrnita În marșul spre niciunde ea este anatema Psalmodiată-n spațiul cu iz de stalactita & Visages (Un article moins connu păru en 1939 sous le titre Visage ) Dans leș societes d
VOLUM POEZII 5 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370854_a_372183]
-
Prin greaua noapte răzbate regina cerului: Luna Adonis vrăjit se zbate, cu chip fericit întruna Seară cum se lasă rece și prin gând Zeița-i trece, că pe- Adonis îl doboară Și pe plajă stau tivite lacrimile nefiresc... Trosnesc scoicile strivite ea vrea chip dumnezeiesc... Din visare, Muritorul s-a trezit la țărm de mare: a fost Îngerul cu dorul, ori Zeița ursitoare? Iar în marea-nvolburată, se pierd gânduri și răstimp peste noi cortina cade se ridică în Olymp! autor
ENIGMĂ de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370627_a_371956]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Cumpărați, cumpărați! Cumpărați, cumpărați amintiri pierdute, Flori de adevăr sub bocanc strivite, Umbre de mioare la răscruci ivite, Lacrimi de luceferi peste câmp căzute! Cumpărați, cumpărați! Viața asta trece - Strigă un bătrân la un colț de stradă Îmbiind drumeții în cuvânt să-i creadă Fluturând din mână : timpul vă petrece... Cumpărați, cumpărați
CUMPĂRAȚI, CUMPĂRAȚI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370630_a_371959]
-
a putut nici preoția de jos să-ți ia a ta făptură În prafu vremii te-nvârtești sub mii de răni ce sângerează privind spre sferele cerești spre Cel ce toate le tronează Din lacrimi ți-ai făcut o casă strivit de valuri și furtună căci rana ta nu te mai lasă ca să răsufli și tu-n urmă Căci nimeni nu s-a îndurat să-ți lege rana -să o ungă căci solii morții te-au prădat viața însăsi să-ți
SAMARITEANUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370643_a_371972]
-
călăuzind spre acel univers al copilăriei și al armoniei , care nu mai este asemănător satului coșbucian, ostentativ idealizat, ci un spațiu marcat, pe cale de dispariție. De aici apare obsesiv ideea răzbunării amintind de Octavian Goga:”Atâtea veacuri umilite/ Își gem strivita răzbunare (”În codru”) și motivată istoric precum Arghezi, în poezie acumulându-se neîmplinirile : ”Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte/ Și izbăvește-ncet pedepsitor”(Testament). Pentru Sorin Șirineasa ea vine ca ”Noaptea judecății” : ”o să pieriți ca orice ticăloși,/ flăcări demonice vă
CRONICĂ LA VOLUMUL ”ÎNTRE IUBIRE ȘI URĂ” DE SORIN ȘIRINEASA de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370671_a_372000]
-
mâinile ude și trupul tremurând, Costel își trase mama de umăr. Corpul i se întoarse încet. Avea gura larg deschisă. Din colțul buzelor i se prelingea un fir de sânge gros, întunecat. Ochii sticloși îi înțepeniseră pentru totdeauna iar fruntea strivită părea să-și fi adunat o adâncă și tristă mirare. Copilul amorțit începu mai întâi să scâncească, apoi să izbucnească în hohote prelungi de plâns întretăiat de vorbe fără sens. - Am vrut să te miști. Iartă-mă. Am vrut să
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
Cerul și cu stelele, viața cu iubirile.... El nu mă lasă să mă prind în dune În nisipuri triste, de lume purtate Prin gânduri incerte și nedemne De Dumnezeu prescurtate. Am aruncat pe poteci cu Urim La prag de clipă strivita L-am azvârlit cu nesaț pe Tumim Într-un vârf sec de copita. Și m-am ales dintre toate Cu moartea și durerile Râul cu tăcerile Relele cu bolile și, poate Inima cu greșelile. Dar azi totul s-a sfârșit
CU URIM SI TUMIM PE DRUMUL LEVANTULUI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352913_a_354242]
-
un azi care trece în ieri. Și devine parte de veșnicie. Eu n-am pretenția să analizez iubirea. Cum să analizezi un sentiment? Cu ce măsură să-l măsori? Dar sufletul, ori cât a rămas din el? Măsurat, cântărit, tăiat, strivit, aruncat, căutat, pus în ramă. Adică, în pagină. Dar poți să radiografiezi Duhul? Pot fi fotografiați îngerii? Poate fi descris inefabilul? Da, acel ceva - poate fi prins în cuvinte simple, scrise pe azurul privirii. Montate sau nu, fărâmele de vitraliu
JURNALUL NEFERICIRII DE ELENA M. CÂMPAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354445_a_355774]
-
-i în sat, La ceasul când plugu-i oprit din arat. Cad picurii parcă grăbiți să pătrunză Pământu-nverzit de potopul de frunză. În bălți se așează aproape cu frică, Tot colbul ce vântul în aer ridică. Par uliți sub neguri aproape strivite Când fulgere cerul spre ele trimite. Cu ochii-n icoane, genunchii-n podele, Creștinii se roagă să scape de ele. Săgeata din ceruri mai rea-i decât boala, Că-n locul lovit, toată agoniseala Devine averii în grabă mormânt, Iar
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
lui este ”...un număr / nu mai exiști ca ființă: / între tine și inima ta / ceva s-a destrămat și a dispărut” (Un număr, 2008:67). Dispărându-i identitatea, umbra lui s-a disipat și s-a amestecat cu non-eul celorlalți, strivit și lipsit de identitate. Poezia ” Exclus” vine să întregească noul statut în societatea-celulă: ”Ești singur cu tine însuți. / Exclus, / alături de alții / la fel de singuri ca tine, / de lumea întreagă...” (Exclus, 2008:71) sugerând și ideea că fiecare mișcare a omului din
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
frumusețile din natură, anotimpurile colorate, plecări și reveniri, rătăciri și regăsiri. Totul, cu o infinită dragoste, așa cum ne-a obișnuit în toate scrierile sale. „Revino și-ți / voi mai naște / mângâieri de cuvânt / pe care să le porți / între palme, / strivite. (Revino!, pag. 41). Este chemarea acestei poete, care se închină în Sfintele mânăstiri zidind în muzeul acestora picătura de nemurire a picturilor sale, mulțumind Tatălui pentru rodirea și ocrotirea gândului bun. „Te caut în Sfânta Liturghie / Începută în sunet de
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
unul în altul. N-am fost copac ,nu am fost liana sau cine știe ce plantă agățătoare și parazita . Am fost doar o frunză care pentru o vreme a plutit dusă de vânt ,neavând curajul să se "stabilească" ,să fie păstrată sau strivita.Neincredere,teama...? Poate.Cata vreme am fost singura nu am reușit niciodată să trec peste condiția de om singur.M-am simțit întotdeauna neintreaga:) Am avut întotdeauna doar un cap ,două picioare și două maini.Atat:) Apoi într-o zi
PE COPACI II DOARE FRUNZA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357275_a_358604]
-
uman în cădere sub greutatea și zbaterea animalului suplu. Încleștarea fatală! Pe piept, pe umeri, pe coapse și pe față culori proaspete, mânjite, amestecul lor ancestral... Lăsa să îi picure sânge din ciotul degetelor deschise pe botul fiarei, pe craniul strivit. Soarele își țipa înălțarea deasupra și în față, incendiind peretele stâncos. Se rostogolea pe muchia de sus vărsând văpăi cromatice, spectrale: roșu, oranj, galben, verde... A tresărit zvâcnind, cu un salt s-a întors brusc: felina, flămândă și mânată de
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
necuprinsă! Te-am ținut departe, hâdo Cu tot râsul tău isteric! Te-auzeam și te sfidam. Tu, lumină de-ntuneric! N-am crezut că poți să vii, (când eram mai fericită) Cu-n buldozer de iubire De mă simt acum, strivită! Referință Bibliografică: Un buldozer de iubire / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 305, Anul I, 01 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
UN BULDOZER DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357325_a_358654]