438 matches
-
rezultatele și funcțiile povestirii. Există o mișcare spre interdisciplinaritate care amplifică importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive. Există concepții cognitiviste, constructiviste, istorice, sociologice, antropologice despre narațiune, dar și speculații feministe sau politice. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psychonaratologie. Există posibilități de studiu în relație cu un context referențial în mod simultan lingvistic, literar, istoric, biografic, social și politic. Granițele sunt dificil de trasat și consensul nu poate fi atins, pentru că fără încetare, într-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o știință aplicată, vizează ce-ul narațiunii și valențele ei semiotice, dar se lovește de limitele
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative. Se caută soluții pentru felul în care se poate construi un aparat formal capabil să genereze
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
și pentru valorificarea evoluțiilor recente din câmpul cercetării care consideră că formularea acestor întrebări ale naratologiei post-clasice și naratologiilor ei, anunță o altă gramatică a poveștilor/grammar of stories permisivă, dinamică și conectată încă, în sens constructiv, la vechea ascensiune structuralistă. Naratologia transmedială În Narratology or Narratologies? Taking Stock of Recent Developements, Critique and Modest Proposals for Future Usagers of the Term Ansgar Nünning nuanțează această relație de continuitate dintre naratologia clasică și naratologia post clasică pe care o prezintă ca
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
rezultatele și funcțiile povestirii. Există o mișcare spre interdisciplinaritate care amplifică importanța conceptelor și intereselor de cercetare comune naratologiei și altor arii. Există considerații formaliste, dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructiviste asupra narațiunii. Există, prin adoptarea recentă a pluralului, naratologii: structuralistă, postclasică, socionaratologie sau psihonaratologie Se observă că naratologia post-clasică este permisivă în relația cu indecidabilitățile postmoderne și heterogenitatea metodelor de cercetare, dar păstrează naratologia clasică, dincolo de adaptarea la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia postclasică
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ideologic și lingvistic pentru o logică polivalenta centripeta a inserției în social. Ea se dezvoltă prioritar că semiotica aplicată, vizând discipline precum marketingul și publicitatea, comunicarea instituțională și politică, analiza media, dar și soluții praxiologice (fragmentare sau integratoare) Conceptele semioticii structuraliste (opoziție binara, secvență narativa, careu semiotic etc.) sunt încorporate în câmpuri multiple, se asociază cercetării calitative și generează ceea ce s-a numit semiotica operațională sau semiotica socială. Metodele structurale, lexicale, actanțiale ale semioticii pure și dure anilor 60-70 se îmbogățesc
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
în loc să o urmeze, cum ar fi firesc, de multe ori cuvântul determină realitatea sufletească"231. Pornind de la asemenea premiză, Ligia Tudurachi se delimitează atât de perspectiva psihologistă prin care au fost interpretate romanele criticului în interbelic, cât și de teoriile structuraliste de mai târziu, ce explică fenomenul indeterminării generice ca "ilustrare a unui mecanism intertextual", pentru a demonstra în schimb, foarte convingător, valoarea pragmatică a limbajului în poetica romanului lovinescian, edificat la început pe tiparele genului dramatic (mai exact, ale tragediei
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cerință. Atunci, În ce măsură pretinde abordarea mea să depășească posibilitățile și intențiile structuralismului? După cum se străduiește să arate Introducerea, obiectele ideale interacționează În timp pentru a forma istoria. Cu alte cuvinte, simpla „morfologie” a unui sistem, care constituie ținta oricărei descrieri structuraliste, se află integrată Într-un proces dinamic de proporții extraordinare, respectiv În interacțiunea temporală a tuturor sistemelor similare. Acest proces cu un număr infinit de dimensiuni este numit de noi istorie. Dat fiind caracterul lui dimensional infinit, putem noi oare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
rațional-umane), care vizează în primul rând aspectele și motivațiile noneconomice: o poziție mai înaltă în cadrul organizației, o poziție socială înaltă sau privilegiată, obținerea de titluri onorifice etc., adică elemente motivaționale care contribuie la o creștere a încrederii în sine; • teorii structuraliste sau care sugerează existența unor conflicte între șefi și subordonați; din punct de vedere motivațional, această poziție presupune coexistența factorilor motivaționali economico-pecuniari și noneconomici (Kinard, 1988). Privind problematica motivației personalului din cadrul unei organizații, desfășurarea activității într-o organizație permite satisfacerea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
86 și caută s-o depășească în sensul unei obiectivării, ajungând astfel de la descriptiv la prescriptiv. Cu alte cuvinte, am avea de-a face cu o trecere de la Erlebnis la Gestalt, la Sinn, Zweck și Wert, de la Lebensphilosophie la psihologia structuralistă, la filozofia formelor simbolice, teleologie și axiologie. Drept urmare, se consideră că în Der Aufbau... (1910), autorul și-ar fi revizuit punctul de vedere epistemologic din Einleitung... (1883) și din Ideen über eine beschreibende und vergleichende Psychologie (Idei privitoare la o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
pentru sociologia comprehensivă (Weber), pentru antropologia culturală (Scheler), pentru filozofia formelor simbolice (Cassirer), pentru universalismul lui Othmar Spann în privința raportului dintre parte și întreg (vezi III, 4), ori pentru ontologia critică (Nicolai Hartmann), dar și pentru intuiționism (Bergson), pentru psihologia structuralistă promovată de Christian von Ehrenfels (vezi III, 1B) sau pentru ceea ce s-a mai numit geștaltism, și pentru structuralismul lui Lévi-Strauss (în privința celui din urmă cf. Hans-Ulrich Lessing, Zu Ilse N. Bulholfs Dilthey-Einführung în Dilthey-Jahrbuch für Philosophie und Geschichte der
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
metodologici a amândurora. A) Sensurile termenului de Zusammenhang Ca și alți termeni-cheie ai filozofiei lui Dilthey (de exemplu, Gestalt, Erlebnis, Lebensphilosophie, Weltanschauungslehre sau Naturund Geisteswissenschaften, adică tocmai conceptele datorită cărora autorul a făcut carieră, deschizând drumuri noi în domeniul psihologiei structuraliste, al filozofiei vieții, al hermeneuticii și epistemologiei vezi I, nota 96), termenul de Zusammenhang ridică în primul rând probleme de traducere. El trebuie înțeles și interpretat contextual, întrucât în opera lui Dilthey conotațiile lui variază uneori de la un paragraf la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
atunci când își formulează anumite întrebări, atunci când cercetează și scrie, atunci când se adresează auditoriului său, în sfârșit, atunci când poartă un dialog pe o problematică aleasă. Din aceste considerente, de ordin "tactic", istoricul francez a respins, ori de câte ori a avut ocazia, ipostază funcționalistă, structuralistă și politică de... autor. În ciuda cursurilor și a cărților sale, Foucault își spunea: Nu sunt un autor! Ceea ce respingea profesorul de la Collège de France era funcția social-politică de autor, și nu dreptul asupra spuselor sale! Pe de altă parte, proliferarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de afinitatea sa ideologică. Folosirea conceptului "structură" în mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-un e-mail, Hayden White argumenta că dacă Cuvintele și lucrurile (1966) și Arheologia cunoașterii (1969) nu sunt structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-un e-mail, Hayden White argumenta că dacă Cuvintele și lucrurile (1966) și Arheologia cunoașterii (1969) nu sunt structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar și de procese ale civilizării europene (nebunie, sexualitate, crimă și penitență, puterea-cunoaștere). Prezența
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sunt livrate societății de "autorități". Aceste simboluri mediatice... Foucault este singurul gânditor ce a reușit pe baza unui discurs subiectiv, ideosincratic despre științe și practici să deschidă posibilitatea unor discursuri obiective și/sau obiectivizante, în sfera socio-umanelor. Deconstrucția sa, clar-obscură, "structuralistă", "funcționalistă", realizată printr-o analitică a reprezentărilor și a funcțiilor acestora în diferite discursuri moderne, este cu totul aparte, atipică și inclasabilă. Între Foucault și cunoașterea sa, se stabilește o relație multiplă de apreciere, de combatere, de valorizare, ceea ce deschide
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
metaistoria, tropologia, emplotment-ul, "poziția ideologică", teoria și filosofia istoriei, literatura comparată și critica literară). Prin ceea ce a gândit și a scris, Foucault este un "împotriva" politicii anglo-saxone, centrată pe logică pozitivistă, pe retorica modernă anglo-americană, pe elaborările abstracte de filosofie-lingvistică structuralistă, pe o critică "elitistă și științifică" (întotdeauna politic interesată) asupra istoriilor scrise și asupra elaborărilor filosofice ad-hoc de dincolo de sisteme. Pentru acel Hayden White din anii '60 și '70, nimic nu putea fi mai rău decât "politica" personală a lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
țări din Europa apar școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei. Datorită acestui fapt, ele poartă numele de școli structuraliste. Prima manifestare a structuralismului s-a produs odată cu crearea „Cercului lingvistic de la Praga”, în 1926. Aici s-au reunit o serie de lingviști, care militau pentru cercetarea funcțională și structurală a limbii printre care îi amintim pe V.Mathesius, B.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în lucrările reprezentantului francez al acestei școlii A.Martinet, care, în studiile sale, a introdus explicit și ideea dependenței istoriei limbii de istoria societății. Tot sub influența „Cursului” lui Saussure, s-a creat în 1935 o a doua mare școală structuralista din Europa, Cercul lingvistic din Copenhaga ai cărui întemeietori sunt V.Brondal, L. Hjelmslev și H.J. Uldall. Un rol important în dezvoltarea lingvisticii îl au, în ultima perioadă, școlile și cercetătorii din S.U.A. În ultimul sfert al secolului al XIX
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
țări din Europa apar școli lingvistice, care, în cercetările lor, 61 Idem, op.citată, p.32. 62 Ibidem, op.citată, p.178. 41 acordă locul principal analizei limbii sub aspectul structurii ei. Datorită acestui fapt, ele poartă numele de școli structuraliste. Prima manifestare a structuralismului s-a produs odată cu crearea „Cercului lingvistic de la Praga”, în 1926. Aici s-au reunit o serie de lingviști, care militau pentru cercetarea funcțională și structurală a limbii printre care îi amintim pe V.Mathesius, B.
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
în lucrările reprezentantului francez al acestei școlii A.Martinet, care, în studiile sale, a introdus explicit și ideea dependenței istoriei limbii de istoria societății. Tot sub influența „Cursului” lui Saussure, s-a creat în 1935 o a doua mare școală structuralista din Europa, Cercul lingvistic din Copenhaga ai cărui întemeietori sunt V.Brondal, L. Hjelmslev și H.J. Uldall. Un rol important în dezvoltarea lingvisticii îl au, în ultima perioadă, școlile și cercetătorii din S.U.A. În ultimul sfert al secolului al XIX
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
diferite: dacă viitorul analist de teme deșucheate ale epocii scria aplicat despre Limita extremă a genului epidictic (convocând autori ca Joseph de Maistre, Salvador Dali și făcând o ocheadă la E. M. Cioran), defragmen(ta)torul nostru glosa consecvent pe teme structuraliste, folosind referințe la logică și istoria ei pentru a vehicula obsesiile ne(o)marxiste ale textualismului militant (printre care teama de elita textocraților, castratori ai imaginarului social). Iar când, în 1988 (crel, nr. 4), Luca Pițu continuă povestea alterității invocându
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Martin Buber, Deleuze, Nietzsche (autori de orientare diversă și cu toții străini spiritului și literei materialismului dialectic), formatorul de combatanți pe frontul marelui război al oțelului (re-călit prin examene ideologice trecute de altfel cu brio) se menținea în can(t)oanele structuraliste cu iz marxizant analizând ilustrația de carte (anticipând, fără să știe, ceea ce urma să facă mult mai târziu ca formatator de "relaționiști"). Omisiune gravă pentru 1973 (septembrie) -1974 (martie) Master X a călcat pe urmele "elevului TR" LP în pregătirea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]