571 matches
-
5) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 320 din 16 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Se scrie mult în România, A spus poetul ofuscat Făcându-și publică mânia, Ieșind la rampă pe-nserat, Redefinindu-și iar prostia! Greu e cuvântul de strunit. E dificil metafore să faci! O altă cale a găsit: Război cu cel nevinovat, Găsindu-l rău că e dibaci. E rău că scrie și-i citit... A fost cândva un prieten bun. Mă aștepta și mă citea, Iar de
ACROSTIH (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357069_a_358398]
-
nimeni. Când ne-am așezat în genunhi mi-am dat seama că e bine că nu-i am zdreliți. La sfârșit, ne-a chemat preotul și, când m-am apropiat de el, am văzut că nu era prea blând, îi strunea pe cei care făceau parte din joc. Mi-au plăcut ușile frumoase de la camera lui, icoanele lucitoare, luminate de flacăra pâlpîitoare a lumânărilor, în sfeșnice ca niște pari lucioși, ca luna, și ștergarele cusute cu izvoade frumoase. Cu cât mă
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]
-
în inima sălășluiesc și răul și binele. În inima noastră. Unde or fi încăpând atâtea? Se mai zice că, puterea gândului este uimitoare. Și are viteza fulgerului. E adevărat că omul nu-și poate stăpâni întotdeauna gândurile. Dar, le poate struni, trimite înapoi, sau aruncă pe pustie, astfel ca să nu lovească, precum vârful de săgeată, trupul cuiva care se află, fie în apropiere, fie la mare distanță. A gandi de rău pe cineva este mai cumplit decât a-i face chiar
60.000 DE GÂNDURI, 60.000 DE ENERGII ZILNICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357167_a_358496]
-
se gândește rău pe șine și-și produce mari neajunsuri. Devine anxios, nervos, dușmănos, invidios și, în cele din urmă, toate acestea se întorc împotriva lui și se îmbolnăvește grav. Efectul bumerangului este foarte adevărat. Să ne deprindem a ne struni gândurile rele împotriva aproapelui, pentru ca astfel, să ne însănătoșim și noi sufletește. Și atunci, aură de iubire de pe chipul nostru va străluci neasemuit de frumos și nu se va mai stinge niciodată. În ea se va întrezări CHIPUL LUI DUMNEZEU
60.000 DE GÂNDURI, 60.000 DE ENERGII ZILNICE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357167_a_358496]
-
a nevăzutelor, ce scapă percepției comune. Semnele puse de Dumnezeu în cer și pe pământ, urmele lăsate în ape sau pe zăpadă nu sunt accesibile oricui, ci doar Inițiatului, Hermeneutului, Maestrului. În această construcție a discursului poetic erudit și bine strunit de logica dispunerii în vers, metafora are o multiplă funcționalitate. Întregul imaginar se concentrează în jurul acestei figuri de stil pe care autorul pare să o privilegieze. Pe lângă funcția estetică, metafora îndeplinește rolul unui nod poetic ce adună la un loc
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
pe masă, cărțile...chintă royală. Jucătorii rămân participanți neputincioși, privind de pe margine ca niște marionete dezarticulate, cu sforile rupte. Existând, ești saltimbancul vieții tale. Evoluezi periculos, în multe cazuri fără plasă de protecție. Te strecori printre sălbăticiuni, încerci să le strunești. Uneori, jonglezi cu șanse minime de reușită, te joci cu focul. Viața...o arenă de circ, o ruletă care învârte nepăsătoare drumul imprevizibil al norocului ... Triplu salt ... Moartea ..o hologramă a vieții, proiectată nicăieri ..adică pretutindeni. Camelia Constantin Iunie 2012
ÎN ARENĂ ... de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 521 din 04 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358182_a_359511]
-
eu aș zice s-o aduc pe maicuța Predușinca. - ...Eu te sfătuiesc să mergi la baba Bșica, drăguțo, că în ea am încredere. Ah!... mă ia cu călduri. Aleargă cât poți de repede. Ia cărioara mea, cred că știi să strunești roibii? - Cum să nu știu, mare boier!... - Te rog să te grăbești, Didina. Otrava este foarte periculoasă,mai ales locul unde m-a înțepat..., cred că-nțelegi, Naie? Didina n-a mai auzit și ultimile cuvinte ale boierului și a
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DE VEGHE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 747 din 16 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului DE VEGHE De veghe stau sufletului meu, Să nu plece hai hui prin lume, Îl voi struni în frâu mereu, Să nu-și piardă al său nume! Îi păstrez libertatea pentru veșnicie, Să aibă gândirea mereu trează, Nu-l las pierdut în pribegie, Înțelepciunea îl ține sub pază! Referință Bibliografică: DE VEGHE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN
DE VEGHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359386_a_360715]
-
stomacuri. Ar capitula în fața incursiunilor în oraș, inconfundabil sufocate de răul de mașină exacerbat de mirosul autobuzelor de stat, în care un loc adjudecat cu succes, fie și în picioare, cu o sacoșă în mână și cu fratele cel mic strunit în cealaltă echivala cu o vacanță la mare, ba chiar cu una all inclusive, dacă ritualul târguielilor se finaliza cu un rest îndestulător pentru două sucuri la sifonarie ori la cofetăria de la gară. Ar suspina după raiul casei bunicilor orășeni
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
destul de promițătoare, dacă știa să conducă în așa fel lucrurile, ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
izvoare vin, Iar de bucuria ierbii Își schimbă coarnele cerbii. La căldură-ncetinel Floricele fel de fel Se ivesc tremurătoare, Proaspete și zâmbitoare. De pe coastă până-n vale Zboară roiuri de petale. Doamne, câtă frumusețe, Ce miresme pe fânețe! Ștefan calul își strunește Și pe-un munte se oprește: - Iată, iată Giumalăul! Strigă Vodă, iar ecoul Lunecă-n păduri bătrâne Și-i răspunde: „Da, stăpâne!” Hăt departe, colo-n vale, Unde vântul dă târcoale, Apa Bistriței străluce, Pe sub ferigi doru-și duce, Pe sub sălcii
ȘTEFAN ȘI CĂLINA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360413_a_361742]
-
Acasa > Strofe > Creatie > ALB STINS Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 483 din 27 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache pe piatră aștern pâinea. în fața mea e apa. strunesc gânduri mărunte. sunt aurii iluzii... inel de timp se coace, prins între ramuri vechi. copacii se îneacă, dacă în ape line, imaginea lor doare? semințe sau petale plutesc... rămân tot albe. las în inel o creangă. pleoapele-s prea grele
ALB STINS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359151_a_360480]
-
se ocupă în cenaclu, poeta Teodora Jurma, care a prefațat cartea și doamna profesoară Cecilia Chinde, atente la acuratețea exprimării autorilor în mirabila limbă română. Întâlnirea de suflet, deosebit de emoționantă, cu copii talentați se încheie admirabil în acordurile de chitară strunită cu talent de domnul profesor Dan Leonard și glasurile angelice ale fetelor din grupul vocal al școlii. Cântul lor mângâie inimile ascultătorilor, cărțile se însuflețesc și vibrează împreună cu ei. Le-am dedicat celor care au creat delicatele clipe, câteva gânduri
ÎN JOCUL PRIMELOR IUBIRI de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345247_a_346576]
-
pe calea de întoarcere! - le porunci Ștefan. Baba își strânse lucrurile într-o legăturică, încălecă pe armăsar și însoțită de doi călăreți se afundă în adâncurile pădurii. Când roata de foc a soarelui se apropia de orizontul dinspre apus, baba struni calul și descălecă. - Băieți, soarele este la amiază, iar drumul la întoarcere este la fel de lung. N-aș vrea ca odată cu căderea nopții să vă găsească duhurile necurate prin codru. Întoarceți-vă! Dar mânați repede animalele ca să nu vă prindă orele
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
avea oameni de încredere în politică, pe care să te poți baza că servesc interesele României, ale statului de drept și ale siguranței și securității naționale reale, lumea va ieși la vot. Statul ar deveni puternic și și-ar putea struni politicienii să aleagă între brățara de aur a meseriei sau perechea de brățări de oțel. PS. Mama mi-a confirmat că „noua orânduire” i-a mărit pensia, prin urmare, în mod simbolic, creșterea cu pricina a trimis-o direct la
Ne aflăm în plin război declarat României funcționale de către alianța tâlharilor din afacerile cu statul, a securiștilor și a incompetenților din politică () [Corola-blog/BlogPost/338825_a_340154]
-
obstacol de netrecut, aruncându-și, eventual, călărețul peste cap, domnule regizor... N-are rost. Pentru că întrebarea principală sună așa: cine e, de fapt, Alejandro González Iñárritu? Cineastul de mare finețe, debordând de idei cinematografice memorabile, de umor și metafizică bine strunită din „Birdman”-ul de acum un an? Sau confecționerul acestui gablonț hemoragic-hivernal, hollywoodian în cel mai de jos sens al cuvântului? Să nu fie cumva o coincidență de nume. P.S. Dacă ați fost la „The Revenant”, vă rog să vedeți
„Reveneala” – o telenovelă Animal Planet () [Corola-blog/BlogPost/339016_a_340345]
-
Încet bătrâne, fiindcă iară Ciolanele or să ne doară, Intrăm îndată la arat! Cât mai poți tu, cât mai pot eu, O știe numai Dumnezeu!” E primăvară, iar e primăvară Și ,,bate vântul” în cămară . Ce semănăm. . .vom strânge iară! Struni din hățuri mai vârtos, Porni spre casă bucuros, Rugându-se în felul lui: ,, Dă Doamne minte omului Pe cât ai dat țăranului, Împrăștie în a Ta turmă, Măcar și mintea-i de pe urmă . Fă-i buni și iubitori să fie, Legați
ŢĂRANUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340865_a_342194]
-
destul de promițătoare, dacă știa să conducă în așa fel lucrurile, ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și
NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340927_a_342256]
-
într-un balaur fioros și aruncă asupra lor o flacără care-i răsturnă de pe cai. Câțiva însoțitori își pierdură viața în chinurile sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
c-aș fi misogin, dar ... - Merge și cu piramidon. Misoginu-i scump. - Taci bre, ‘nea Papuc! Habar n-ai de femei. Mai bine te făceai babă că tot aia era. - După mineee, le-aș închide într-un țarc și le-aș struni cu biciul. - Rău ai pățit-o tinere, de-ai ajuns aici. - Păi, da! Tot de la o nenorocită de aprobare. Am zis “Da!” ca prostu' și nu mi-a spus idioata că e bolnavă. Și mi-a dat-o și mie
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
tălmăcirile noastre copilărești, privitoare la osatura toponimică a întinsului teritoriu din pustietăți, care să mai stea în capul oaselor. Mitul westernian al “goanei după aur” croit mai târziu - al febrei și foamei căutătorilor asmuțiți de metalul “necuratului”, cu călăreți singuratici strunind anevoios bidivii nărăvași după un obositor galop prin preerii, văi înrâpate și nisipuri măturate înșirate în dune cu o simetrie aparte de vântoasele regiunii, precum crestele spumegânde ale oceanului din apropiere - peste care s-au abătut urgiile unei naturi deloc
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341733_a_343062]
-
negre bălți Răscolesc suflet-bucăți cu priviri ascuțite de întuneric Adulmecându-ți cicatrici ... din teritoriu marcat veșnic. Să prind inima între tic-tacul orelor lipsă la inventar Ascunse în vizuina timpului dintr-un plutitor ghețar Învârt minute încordând arcul capcanei întinse Să strunesc fir din plasa țesută din artificii aprinse. Vârtej invizibil strânge trupul-șurub apropiind palme Aștept cu ochi bulbucați pregătindu-mi buzele-lame Să prind adierea ducându-mă pe urmele lăsate în mine Când apusul își depune bruma peste visuri-ciorchine. Lovesc în cercuri
LA VÂNĂTOARE ... PRIN MINE de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342319_a_343648]
-
nașul cuiva - a ști să potolească, să facă inofensiv pe cineva; a-i veni cuiva de hac, a învăța pe cineva minte. A-și găsi nașul - A da de o persoană care știe să pună la punct pe cineva, să strunească pe cineva. 2) Nun (ă), (Din nun și suf. -aș) El dezvoltă sensul nou „Șeful unui clan mafiot” după substantivul italian „Il Padrino”, numele unui film al cărui personaj principal este o persoană de tip mafiot. „Nașii asiatici controlează traficul
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]
-
ca scrierile din volumul „Flori în clepsidră” să nu fie simple aduceri aminte, ci aduceri la... minte, pentru reflecție și poate învățătură. Ar putea fi din cauza carierei didactice a autoarei, la fel de bine cum oricine este deschis către oameni își poate struni experiențele fie plăcute, fie mai puțin fericite, în mici pilde de umanitate care nu costă nimic de obicei, în afara unei atenții deosebite. O intuiție tipic feminină, această atenție, mai cu seamă asupra detaliilor, dăruind mult farmec povestirilor, este cuprinsă în
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
-se numai să bombăne, iar baba a ajuns pe dată “mama Leana”. Când i-a zărit prima dată degetele de la picioare, Albert a fost convins că “mama Leana” este vrăjitoare. Erau lungi, răsucite, părând a fi folosite dintodeauna spre a struni mătura în noaptea de sabat ori în alte cazuri în care nu avea alt mijloc de transport. Cu timpul și-a format convingerea că nu putea fi decât o vrăjitoare bună. La ea veneau femei frumoase, îmbrăcate și mai frumos
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]