279 matches
-
A fost un unicat, un om irepetabil, mort bătrân, dar lovit, cumva, în plină tinerețe intelectuală. Personalitatea studentului medicinist* Spuneam în tableta anterioară că pentru a-l descrie pe medicinist, student care, datorită specificului studiului, se particularizează oarecum de masa studențimii universității ieșene, voi reproduce câteva din însemnările lui Gheorghe Năstase, unul dintre cei mai reprezentativi profesori ai medicinii universitare din România, el însuși trăind și formându-se la Iași, la Facultatea de Medicină de aici. Nu avem o sursă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
față de acest centru și față de clinica de la Socola, de Spitalul "Socola", pe care l-a condus în calitate de director aproape trei decenii. Organizator al activității de cercetare neuro-psihiatrice pe plan național, întemeietor al unui renumit "Buletin" de reputație universală. JULES NIȚULESCU Studențimea medicinistă a deținut un rol important în conturarea profilului școlii ieșene de medicină, asigurând ulterior un important număr de medici de elită, absolvenți ai Facultății de Medicină din Iași. Încă de la înființare, au fost atrași către profesiunea medicală tineri de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prezentaseră lamentabil, absolut lamentabil, pe noi acest din urmă lucru nemirându-ne totuși prea mult. Într-adevăr, fetele care-l scoseseră din pepeni pe Tudor Vianu, bietele de ele, erau produsul politicii din acei ani de însă nătoșire a efectivelor studențimii, recrutate, ca și alții, direct din „producție“ și trecute repede, în loc de liceu, printr-o așa-zisă facultate muncitorească de doi ani, și apoi aduse la Filologie fără a mai fi dat, ca noi, ceilalți, examen de admitere. Aveam câțiva astfel
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
era cuplată cu difuzoarele din dormitoare. Au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare și desigur cu exmatricularea din facultate. În aceeași perioadă de puternic avânt revoluționar, se organizau la Institutul Politehnic ședințe-monstru de analiză și purificare în rândurile studențimii. Aceste ședințe extraordinare, dacă nu durau 6-8 ore, se anulau ca insuficient pregătite și se reprogramau. Îmi amintesc cum într una din aceste ședințe revoluționare, s-a cerut exmatricularea unui student cu numele Munteanu, pentru că a fost văzut jucând Poker
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
studenții noștri, "Solidaritatea" aceasta se afirma cu oarecare turbulență (deși, față de "centrele" și "subcentrele" de azi, vechea asociație de la Iași ar putea fi socotită, azi, ca o reuniune de îngeri). Felul de a fi al Solidarității nu convenea totuși întregei studențimi din seria noastră. Și astfel din dezaprobarea unora și din desolidarizarea lor de cei de la "Solidaritatea", s-a născut, ca o reacțiune, pentru o altă profesiune de credință, societatea "Carmen Sylva" care n-a purtat numai numele Suveranei poete, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
lovitură comunistă de la Praga (unde, de altfel, își avea și sediul), în ciuda faptului că membrii secției sale cehoslovace erau arestați. Nici o contradicție: UIS reprezenta Moscova, secția să cehoslovaca căzuse însă în marea eroare de a crede că reprezintă altceva, anume studențimea pragheza. O eroare corectata rapid, prin reorganizarea secției cehoslovace. În cursul războiului din Coreea, UIS organizează nu numai intense manifestații studențești împotriva agresiunii americane dar colectează fonduri, alimente și medicamente pentru ajutorare a poporului coreean, restrâns geografic de UIS doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
de la serviciul militar. Evreii au protestat, zicând că prin supunerea lor la serviciul militar, doresc să-și câștige dreptul la Încetățenire. La 16 noiembrie 1897, În timpul unei Întruniri organizată de evrei pentru a protesta contra proiectului Berindei o parte a studențimii a pătruns În sală și a declanșat un scandal, urmat de bătăi și de distrugerea unor prăvălii evreiești din zona cartierelor Lipscani, Văcărești și chiar de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de pe Calea Victoriei. În duminica următoare au avut loc alte tulburări Îndreptate Împotriva redacției ziarului „Lumea Nouă” a socialistului Vasile Morțun, care ceruse intervenția poliției. Dar poliția a fost atât de ineficientă, Încât evreii erau maltratați În fața autorităților care nu interveneau. Studențimea avusese sprijinul unor liberalilor și a unor conservatorilor, reprezentați de Mihail Pherekyde (liberal) și Nicolae Filipescu (conservator), iar aceștia aveau un aliat și mai puternic, Franța, care se confrunta cu așa numita „afacere Dreyfus”. Politicienii Își spuneau că dacă În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
făcând sute de kilometri în căruțe și strecurându-se printre trupele austro-ungare intrate în Rusia. În toamna anului 1918, când războiul din Balcani și din Apus se apropia de sfârșit, umblam și noi neobosiți pe toate străzile Iașului, manifestând împreună cu studențimea, ba pe la Legația Germaniei, împotriva „boșilor”, ba pe la Legația Franței. Aici am avut prima [23] întâlnire cu generalul Nicoleanu, prefectul Poliției: pe când strigam de zor, în rând cu ceilalți manifestanți, „Vive la France! Vive la France!”, am simțit o mână
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
chip firesc încadrată în acest partid, cei mai mulți intelectuali din partidul liberal au fost prin definiție ariviști. Dar, digresiunea e prea mare, și de aceea mă opresc, întorcândumă la anul 1922. Încă din vara anului 1921 - înainte de intrarea mea la Universitate - studențimea română dezbătuse problema evreiască în Congresul de la Cluj. Părerile fuseseră împărțite: delegații Iașilor și Cernăuților ceruseră „numerus clausus”, pe când delegații veniți de la București și de la Cluj erau mai puțin categorici. S-a luat atunci hotărârea ca fiecare Centru studențesc să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
nu mai e un secret pentru nimeni că nu există administrație mai haotică decât aceea a unităților militare, în care toate „situațiile”, combinate de „majori” și de „furieri” sunt false. [40] Așa au început anii aceia de luptă neșovăielnică a studențimii române împotriva nepăsării burgheziei liberale și național-țărăniste, cu greve, manifestații, bătăi și schingiuiri polițiste, cu „ocuparea” Universității din București pentru câteva ceasuri (printre cei mai bine de o sută de studenți arestați cu acest prilej eram și colegul Gh. Ștefan
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
despre care se vorbea înainte în ziarul fostului „apostol” antisemit. Schimbarea aceasta de atitudine, negarea unei doctrine susținută cu atâtea argumente ani și ani de zile, și numai din invidie față de popularitatea mereu crescândă a lui A. C. Cuza în rândurile studențimii, a fost așa de uluitoare prin neașteptatul ei și prin lipsa de temeinicie a bietelor „argumente” împrumutate din tabăra (și de la taraba) evreiască, fără nicio legătură cu problema în sine, aceea a acaparării economiei românești de către [41] evrei și aceea
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât Nae Gheorghiu sau Ion Turcuș. Spre deosebire de aceștia, în toate întâmplările al căror erou era, conu Fănică punea un inegalabil
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prima Emi a trecut cu brio. La filozofie însă s-a întâmplat ceva. Ce se cerea pe-atunci filozofiei era de fapt un soi de materialism combinat cu „socialismul științific”, o disciplină care, indiferent de facultate, chinuia de decenii întregi studențimea românească cu doctrine artificiale, ambalate într-un limbaj imposibil. Tocmi aici Emi a capotat. Nu o dată, ci de două ori și se pregătea pentru altă bușeală. De doi ani terminase liceul. Cei mai mulți dintre colegii săi reușiseră la facultate, pe el
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sală de lectură a unui cămin, semifinala europeană dintre URSS și Italia. Alături de suta de ochi erau și cele o sută de urechi corespunzătoare, dintre care unele cu certitudine aveau deformații profesionale. Toată lumea ținea cu Italia, însă sovieticii, neiubiți de studențimea română, făceau legea pe teren. Odată cu fluierul final, care consfințea 2-0 pentru URSS, o voce din norul de fum de Carpați de Tîrgu Jiu a emis o sentință miștocărească, dar plăcută urechilor de partid și de stat: „Ceea ce demonstrează o dată
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în crime și mușamalizarea lor, transformând victimile în făptași și pe făptași în victime, însușindu-și holocaustul pătimirii victimelor. Pitești-ul a fost cazanul cu smoală al studențimii române. Floarea studențimii trebuia nimicită aici, între zidurile bine păzite și izolate de restul lumii. Aici s-au petrecut cele mai îngrozitoare crime pe care le-a trăit vreodată ființa umană, urgie, osândă și moarte. Dar nici un murmur! Aici a fost strivit orice
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
urmat cu curaj îndemnurile inimii mele și m-a cutremurat mucenicia camarazilor mei. Comunismul, această hidră cu șapte capete, a mutilat și sufocat timp de aproape o jumătate de veac sufletul copiilor noștri, a însângerat drumul spre mai bine al studențimii române cu cele mai diavolești torturi. În școli a introdus ateismul, metoda cea mai sigură de a-l înrobi și stăpâni pe om luptând împotriva Bisericii cu înverșunare; preoți, profesori și alți slujitori care nu și-au compromis misiunea au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
-i omorî pe legionari, scornind minciuni care îndurerează inimile noastre și derută pe cei mai șubrezi cu hăuliturile lor lascive. Din 1919, pădurea Dobrina Huși, neîntrerupt, când hoardele roșii ne amenințau cu invazia, iar alte hoarde din interior, evreii și studențimea evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără întrerupere, suntem puși în afara legii, schingiuiți, întemnițați, suprimați fizic și pe plan social
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pieirea, negând adevărul, inclusiv memoria morților noștri și istoria Neamului nostru creștin. El a îndurat „pelerinajul” multor închisori, una mai crâncenă decât alta: Deva, Alba Iulia, Târgușor, Gherla, apoi închisoarea Aiud, temnița marilor pătimiri românești ca și temnița Pitești, decimarea studențimii legionare. La Aiud a fost decimată Căpetenia Oștirii Române, care a purtat drapelul gloriei românești peste depărtări de margine răsăriteană până la râul Volga, apoi în apus, până la Budapesta și Praga. De la temnița Aiud, Zarca, Gheorghe Mântulescu a fost coborât în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să se smulgă din sufletele lor credința și au subscris „fatalității” destinul lor. Ei au uitat de înfricoșătoarele mineriade când acei inconștienți barbari, valuri, valuri, s-au năpustit asupra bucureștenilor; băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au îngrozit pe tot omul pământean și au adus atâta nefericire și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dus la Securitatea Bacău de unde, după grele anchete, a ieșit cu trupul șubrezit și cu timpanul spart. Transferat la închisoarea Suceava, stă aici până în luna ianuarie 1950, când este transferat la închisoarea Pitești. Dorința conducerii comuniste de atunci era distrugerea studențimii române creștine care, cu mici excepții, era legionară. Pentru acest scop criminal au pregătit închisoarea Pitești. Metodele folosite acolo erau date personalului de temniță de către criminalul iudeu rusificat NIKOLSKI, iar principalul lui asociat în crime a fost colonelul ZELLER. O
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sunt transparente, iar aluziile de natură livrescă. Valențele autentice ale scrisului literar al lui Ț. vor ieși însă la iveală când dă tiparului mai multe cărți cu caracter memorialistic. În Amintiri și evocări (1994) creionează atmosfera cercului „Gavriliada”, frecventat de studențimea boemă din jurul poetului Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Da, erau Ghiță Gorbatei, Costăchescu, Octavian Voinea, săracu’... Acuma e altă chestiune, că pot să alcătuiesc lucrurile altfel de cum am văzut atuncea... Dar Îmi amintesc de Voinea Octavian că era foarte zdruncinat... A scris și o carte dup-aia, Masacrarea studențimii românești. Bine, a fost legionar..., treaba lui. A venit la mine și mi-a spus: „Eu știu că ție nu-ți plac armele. Eu am fost ofițer și am ascuns un armament Întreg”... Și a vrut ca să afle dacă și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au fost arestați. Bulevardul gemea de lume. Bătăi, țipete, jandarmi călări în cap cu cele brul căpitan Tulea, șarjează mulțimea, prefectul poliției, colonelul Blaremberg, socrul lui Nicolae Filipescu apare în trăsură și dă ordine, procurorul general, Ion Lahovary intră în mijlocul studențimii surescitate și se silește să o liniștească. În tot timpul acesta nu s-a arătat nici un fruntaș liberal pe stradă. Numai după potolirea scandalului, doi ziariști de la ziarele liberale, Ghedem Teodo 228 bucureștii de altădată 13. Spațiul la care se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]