354 matches
-
barcă pe Radu, prea cîrpă să poată face ceva. Poate n-a gîndit bine și-ar fi trebuit și el să sară în căutare. Dar atunci credea că-i cumva o glumă și Radu o să apară ceva mai încolo, din stufăriș, rîzînd de ei. Cornel intra și ieșea din apă, mereu cu răspuns negativ. O dată parcă a stat foarte mult, mai mult decît trebuie, dar Marcu nu putea spune c-avea o măsură precisă a timpului, în momentele alea, așa că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la urmă, l-a tras pe Cornel în barcă și au pornit-o spre mal. Sperau că joacă într-o glumă și Radu o să-i întîmpine pe mal, tăvălindu-se pe jos de rîs. Sau se uită la ei din stufăriș. 14 Ce caut eu aici? se întreba Alin, întins pe iarbă. S-a întrebat de mai multe ori în gînd, apoi cu voce tare, poate-i răspunde cineva. I-a sunat pe dragoni și le-a povestit toată treaba, plîngîndu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
am adus la mal vreo 8 știuci de un kilogram bucata, pe care le băgam într-un juvelnic de sârmă de la picioarele mele, în apă. Era o splendoare. Liniștea ireală care mă înconjura, întreruptă uneori de măcăitul unei rațe din stufăriș sau volta făcută prin aer a vreunei știuci plecată la vânat, care cădea în apă cu o plescăitură formidabilă, la vreo doi metri de mine, încât tresăream; tânguitul vreunui nagâț, care, de fapt, nu era tânguit ci vorba lui, așa
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Apoi a dezlegat lotca și a plecat, nu înainte de a-i debarca acestuia bagajul și de a-i spune amicul meu să vină în seara următoare ca să-l ia. Și atunci, când ultimul plescăit de ramă s-a stins în stufăriș, ne-am lăsat la hodină în cort. Completasem masa cu supă de la pachet făcută în ceaun și cu șalău și bibani fripți pe tablă. Cele câteva bucățele de zahăr au încheiat meniul de seară. M-a întrebat cum naiba de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
se lăsase pe vârful unei lansete și-și etala în soare nuanțele sidefii în ape de argint, aur și rubin și i-am răspuns. - Vezi tu priveliștea asta? Vezi pelicanii de colo? Vezi egreta aceea mare care se înalță deasupra stufărișului? Dar ia uite ce frumos sare știuca aceea, o fi flămândă, ce zici? Vezi roiul de țânțari care zumzăie deasupra noastră și face eforturi disperate să străbată prin fumul care ne înconjoară ca să se înfrupte din sângele nostru? Dar sălciile
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
noastră nemulțumire, să o apucăm pe uscat. La ieșirea din Brăila, parcurgem o parte din platoul pe care e construit orașul; peste o oră, dăm brusc peste valea mlăștinoasă a Siretului. Orice urmă de drum dispare; trebuie să urmăm prin stufăriș cărările tăiate de vitele ce își imprimă adânc urma pașilor într-un sol mișcător. Diligență iese cu greu din aceste terenuri mocirloase, chiar și vara; ar fi o nebunie să te expui la așa ceva pe timp ploios. Solul se întărește
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
toată curtea. Livada cu pomi fructiferi, grădina cu legume, via. Câțiva pruni și corcoduși Încă mai aveau fructe pe crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă. În anii trecuți erau numai buruieni și era amenajată o alee spre pârâiaș, acum totul este ca un zid. Mă Întristez fiindcă an de an găsesc totul
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
provizoratului a fost prima și marea descoperire filosofica a omului. Uitarea - acest uriaș serviciu de salubritate a vieții și a lumii. Plânsul și râsul trebuie distribuite simultan. Nu pe generații. La bătrânețe, incisivii minții nu prea se mai descurcă prin stufărișurile bibliotecilor. Bătrânețea - o anticameră a veșniciei. Marele demolator de statui rămâne timpul. Sclerozata decența de astăzi este extravaganța de ieri. Există vremuri când ne închinăm la statuile pigmeilor. Bătrânețea - o perpetuă negociere cu moartea. Longevitatea ține de ereditate, mișcare, alimentație
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
din împrejurimi. El, vroia să-i ofere pește... un pește deosebit să întărească legătura lor neîntreruptă cu supușenia, neîngrădită de perspectiva imprevizibilului. Au lăsat papucul alb pe un drum pierdut în nisip, bătut de căruțele braconierilor, împotmolit în bălți și stufăriș. Peisajul se schimbase... au zărit doi copii alergând dezlânați pe lângă bălți cu bețe în mâini iar ei... au luat-o încetișor dezlegați de jurăminte, îmbrățișați, împletind aripi eclectice, pândind și aspirând la prinderea reginei peștilor... rândunica de mare; noi, muritorii
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
iar porumbul verde își ridica falnic spre cer măreția. Vreme frumoasă, cer senin, fără pic de nor. Balta era înconjurată de maluri pe care iarba crescuse verde și înaltă. Sălcii bătrâne străjuiau și se aplecau peste luciul apei, iar prin stufăriș zburau păsări viu colorate. Iazul aparținea C.A.P. Coroiești și era folosit pentru a iriga o imensă gradină de zarzavat. Apropiindu-ne am început să vedem ardei și gogoșari mari și grași, țelină și morcov și, nu în ultimul rând
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
după altul, pacea. Oamenii vor veni aici din toate părțile, fiindcă pentru un vis nou, mai ales dacă este greu de împlinit, oamenii merg până la capătul pământului. Manlius interveni, cu spiritul lui concret: — Malurile lacului sunt acoperite de mărăcini și stufăriș... Pe când vorbea astfel, Împăratul privea apa nemișcată, și din străfundul minții sale se ivea, suprapunându-i-se, imaginea provei aurite care putrezea în portul Alexandria. — Manlius, îl strigă pentru a treia oară, tu îmi vei construi o stradă largă de jur-împrejurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
acei conjurați îi erau mai apropiați decât s-ar fi crezut. Înainte de ivirea zorilor, toți fuseseră decapitați; leșurile lor sfârșiseră în apele fluviului, unde un vârtej înghițea imediat orice lucru. Apa curgea, câte unul se oprea pentru scurtă vreme în stufăriș, apoi apele umflate duceau cu ele totul, departe, spre gura tulbure și nisipoasă de la marea Tyrrhenum. Astfel dispăru riscul ca vreunul să vorbească. Un soldat i-l aduse Împăratului pe Incitatus, nervos din cauza întunericului - dar el se liniști când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
că trebuie să-l găsim, chiar dacă ne va lua o zi întreagă. Nu l-am ucis din prima și acum este de două ori mai periculos pentru oricine va mai trece pe aici. Privind în jur, la miile de tufișuri, stufărișuri și păpurișuri, întinzându-se pe câțiva kilometri, tânărul Roland spuse: - Dar, tată, ar putea să fie oriunde. Tatăl lui începu să râdă. - O, nu-ți face griji că nu îl vom găsi. Ne va găsi el pe noi. Stai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
des ne doriserăm, Armin și cu mine, o barcă, atunci când stam cu cizmele în apa până la genunchi și nu puteam niciodată să înaintăm mai mult de doi, trei pași; presimțeam că tocmai acolo, la marginea țărmului, unde era indicatorul, între stufăriș și țăruși, trebuiau să se afle cele mai frumoase obiecte arheologice, pentru noi de neatins. Totuși, barca cu motor înainta și înainta, chila tăia valurile și trasa o urmă dinspre pupă, care încremenea și se stingea, iar lacul rămânea ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
obiceiul să se adauge și un nomen la prenomen, mă întreb dacă nu cumva ceilalți aborigeni îl strigă așa: Albert! Albert! Albert!... Trepidă, încântat de presupusa coincidență. Tresări ca o trestie trezită de zefirul zorilor care adie ușor printre tremurătoarele stufărișuri, dezmeticindu-se treptat la chemările repetate ale doamnei: Albert! Albert! Albert!... Albert, de câte ori să te anunț că micul dejun se răcește de tot? Peste șapte zile se trezi meditând astfel pe axa aceluiași gând: Atunci, în poiana străjuită de arborele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Grădina Botanică Iași. Amenajarea în stil peisager, oferă privirii peisaje spre viile de pe dealurile vecine, spre biserica monument istoric, spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere a lacului din apropiere ori spre oglinda odihnitoare a lacului din apropiere ori spre stufărișul și sălciile de pe firul văii. II. Fauna Grădina Botanică reprezintă un ecosistem favorabil desfășurării vieții animalelor prin diversitate și multitudinea speciilor de plante care atrag prin prezența lor numeroase specii de animale. Dintre nevertebrate amintim specii ale genului Lumbricus care
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
deja construite, conflicte care se dau între vrabia de câmp (Passer montanus) și vrabia de casă (Passer domesticus) sau între vrabia de câmp și grauri (Sturnus vulgaris). Unele specii își depun ouăle pe sol, cuibul fiind construit din trestie sau stufăriș. Lacul Bădărău situat în interiorul Grădinii Botanice din Iași este un ecotop favorabil pentru specii precum: Gallinula chloropus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, ultimile două specii construindu-și cuiburile între stuf, deasupra apei, Anas platyrhynchos (cuibul construit în sol căptușit cu vegetație
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
preferă ca locuri de cuibărit copacii si tufișurile (peste 85% din speciile care cuibăresc folosesc scorburi, tufișuri si vârful coroanei). În zona lacului cuibăresc două perechi de Gallinula choropus si cateva passeriformes, prin ierburi si sălciile de pe mal, precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
precum și în stufăriș (Motacilla flava, Motacilla alba, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobeanus, Remiz pendulinus si Emberiza schoeniclus). În vara anului 2005 o prezență neașteptată în Grădina Botanică Iași a fost specia Acrocephalus arundinaceus in zona mlăștinoasă, cu tufișuri (în stufărișul de pe malul estic la o distantă destul de mare de lac). În anul 2001, conf. dr. Carmen Gache a observat prezența speciei Anas plaryrhynchos (o femela cu 7 boboci pe 17.05.2001) specii normale de pasaj in această arie, iar
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
îl aveam în cătare pe inamic tot timpul, am rămas dezorientat cînd drumul "peceștoriului" se cam abătea spre casa noastră. Inima îmi bătea în gît cu putere și piuitul îmi cam pierise de tot. Tata fugise în Hîrtop, într-un stufăriș impenetrabil, iar mama se dusese la Viorica lui Haldan. De acolo se vedeau casa și ograda noastră ca-n palmă. Eu țineam aproape de balaur și așteptam să văd cum va slobozi flăcări cu pucioasă pe nări. Îmi era o frică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre cei trei și nu se mai oprește. Fata o apucă spre vest, nevasta spre est și Dumitru spre sud, adică spre bulhacul cu stuf. Fugeau cît îi țineau picioarele! Ținta nebunului era însă Dumitru. Acesta intră în bulhac, în stufăriș și se afundă tot mai mult în mîlul gros, urît mirositor. La spatele lui se auzea "oac, oac", dar ce înspăimîn tător rezona în urechile sale! Speriat de moarte, nu a înțeles nici cînd vorbele nebunului au devenit clare: Bădie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
auzea "oac, oac", dar ce înspăimîn tător rezona în urechile sale! Speriat de moarte, nu a înțeles nici cînd vorbele nebunului au devenit clare: Bădie, Dumitru, eu sînt, Victor, nepotul matale. Așa viteaz ești?! Dumitru însă n-a ieșit din stufăriș decît atunci cînd l-au rugat și muierea și fătuca să iasă de acolo. Dacă aș fi avut o pușcă..., spunea moale Dumitru. Eroi și capcane meșteșugite Eram acoperit în întregime de zăpadă, trecusem în lumea drepților și nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pacifică în momente de aticism, își declară întreaga complexitate barocă; apar limpede substilurile care într-o alternanță liberă, distinctă, dar și combinată, își acopăr prototipul de derivații și forme secundare. Până la redistribuirea lor în clase generice, impresia provizorie este de stufăriș stilistic. Contemplarea liniștită, ca să se așeze în conștiința privitorului, e mai întâi împiedicată de alarma percepției artistice. Un fel de spaimă intelectuală încearcă pe admiratorii acestei mari personalități creatoare, putându-se zice că spaima nu lipsește nici ca realitate și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să ne sfătuim cu semenii, cu cerul, cu noi înșine în această plasă cu ochiuri de gândire. Chiar dacă nu dormim! Stăteam în plină zi pe o căldură dogorâtoare în poiana unei păduri. În râpa ce urma marginii ei, bălți și stufăriș. Frigul se simțea la câțiva metri, de acolo de unde frunzele uscate îngroașă pătura de humă ce oprea iarba. Păsările au început să cânte. La fiecare mișcare a mea, în ecou se transmitea în toate pădurea o altă melodie. Și nu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Industriei Alimentare are sarcina că, prin ansamblul de lucrări de îndiguire, regularizare a cursurilor de apă, desecare și drenaj, să asigure creșterea suprafeței agricole și în special a celei arabile, prin punerea în valoare a terenurilor ocupate de bălti, mlaștini, stufărișuri și a altor terenuri neproductive, precum și prin trecerea la o categorie de folosință superioară a terenurilor exploatate în mod neeficient. D) Alte lucrări de îmbunătățiri funciare Articolul 17 În scopul extinderii suprafețelor cultivate și ridicării continue a potențialului de productie
LEGE nr. 7 din 29 martie 1974 (*republicată*) cu privire la realizarea, exploatarea, întreţinerea şi finanţarea amenajărilor de irigaţii şi a celorlalte lucrări de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129569_a_130898]