429 matches
-
aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
turturică ("Streptopelia turtur"), mărăcinar negru (Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
Saxicola torquata), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvie mică ("Sylvia curruca"), lăcustar ("Sturnus roseus"), mierlă ("Turdus merula"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus") și sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: cer ("Quercus ceris"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor vegetează mai
Dumbrăveni (sit SPA) () [Corola-website/Science/334156_a_335485]
-
("Luscinia svecica") este o specie de pasăre care face parte din famila Muscicapidae, subfamilia Saxicolinae, genul "Luscinia", în trecut fiind încadrată în familia sturzilor (Turdidae). Gușa albastră face parte din neamul privighetorilor, în România fiind o pasăre rară. Masculul are spatele cafeniu, pieptul albicios; pe bărbie și gușă are o pată albastră. Pasărea duce o viață foarte ascunsă de vederea omului. Gușa albastră trăiește
Gușă albastră () [Corola-website/Science/316921_a_318250]
-
cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), mistreț ("Sus scrofa"), râs carpatin ("Lynx lynx") sau veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), uliu ("Accipiter"), acvila ("Aquila"), pajura, vultur, mierla ("Turdus merula"), sturzul ("Turdus pilaris"), codobatura ("Motacilla albă L."), ciocănitoare (gen din familia "Picoides"); precum și mai multe specii de insecte, reptile și pești. În vecinătatea ariei protejate se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Golul Alpin al Munților Făgăraș între Podragu - Suru () [Corola-website/Science/325519_a_326848]
-
așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea. Păsări: alunarul, buha, ciocănitoare pestrița, cucul, mierla neagră, negroica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare: șoareci, șobolani. Reptile: șerpi, șopârle, brotăcei, broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumatate de veac, pe cursul superior al văilor Izvor și Lunca, existau păstrăvi și vidre
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
poienile și tufișurile din zonă. Se pot întâlni: căprioare, urși, lupi, mistreți, iepuri, vulpi, pisici sălbatice, viezuri, nevăstuici, veverițe și dihori. Condițiilor naturale favorabile le corespund o faună ornitologică variată și bogată: rândunica, cucul, pupăza, ciocănitoarea, vrabia, pițigoiul, cintezoiul, mierla, sturzul și ciocârlia sunt bine reprezentate pe teritoriul orașului. De asemenea există și o faună ihtiologică în apele localității Breaza. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Breaza se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
fi și o specie-rezervor a unor specii patogene de paraziți. Șoarecele este foarte prolific, însă are mulți dușmani naturali, fiind o pradă ușoara. Dușmanii naturali sunt mamifere carnivore precum pisica, nevăstuica, vulpea etc. dar și reptile (șarpele), sau păsări răpitoare - sturzul, barza etc. Omul îl consideră un animal dăunător care distruge recoltele și propagă diverse boli prin paraziții si dejecțiile sale, motiv pentru care omul a dezvoltat sisteme sofisticate de eradicare. Printre primele sisteme de luptă: domesticirea pisicii, cât și utilizarea
Șoarece de casă () [Corola-website/Science/332199_a_333528]
-
o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul, ursul, veverița și vulpea, de păsări ca alunarul, buha, ciocănitoarea pestriță, cucul, mierla neagră, negroaica, pițigoiul mare, pițigoiul de munte, sturzul cântător, uliul păsărar, vrabia, dar și rozătoare ca șoareci și șobolani. Reptilele sunt reprezentate de șerpi, șopârle. Se găsesc și broaște. Nu lipsesc nici caprele negre, iar în urmă cu circa o jumătate de veac, pe cursul superior al văilor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere protejate semnalate în arealul zonei naturale: vulpe ("Vulpes vulpes"), jderul de copac ("Martes martes") , veveriță ("Sciurus carolinensis"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"); Păsări: șorecarul comun ("Buteo buteo"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula"), mierla gulerată ("Turdus torquatus"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), fâsă de luncă (Anthus pratensis), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), cânepar ("Carduelis cannabina"), cinteză ("Fringilla coelebs
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
1859, publică "Originea speciilor". Adunând o serie de date în călătoria sa pe nava Beagle (1833 - 1835), Darwin elaborează teoria care îi va purta numele și care va stârni controverse aprinse. Observând varietatea speciilor de animale, în special în cazul sturzilor din Galapagos, ajunge la ideea că teoria creaționistă, susținută în special de religie, nu este valabilă. Pe scurt, teoria lui Darwin susținea următoarele: speciile evolueaza nu atât datorită mutațiilor, cât datorită adaptării la mediu. Presiunea mediului duce la selecția naturală
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatura ("Motacilla albă"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușca ("Rutilus rutilus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
de conifere și mai puțin în cele de fag" viețuiesc forfecuța (Roxoia curvirostra), pasărea de jir (Melancorypha leucoptera) și corbul - ocrotit (Corvus corax). Mierla neagra - sau sură (Turdus merula) și ce de padure - sau gulerată (Turdus torquatus), precum și cea numită sturz popesc (Turdus viscivorus) pot fi văzute "la toate etajele silvice". "Mamiferele" care apar sunt: cerbul (Cervus elaphus) - în special în pădurile de fag, jderul (Maries martes), lupul (Canis lupus) - ocazional, pârșul cenușiu (Glis glis) - în făgete și alunișuri, pârșul de
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale Cheilor Carașului .. Dintre
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
Păsările sunt prezente cu specii de: corb ("Corvus corax"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), mierla ("Turdus merula"), codobatura ("Motacilla albă"), ciocănitoare-de-munte ("Pycoides tridactylus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), pițigoi-de-brădet ("Parus ater"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), fazan ("Phasianus colchicus"), sturz ("Turdus pilaris"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi-moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco vespertinus"), sau aușel ("Regulus regulus"). Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), vipera ("Vipera berus"), triton cu creasta ("Triturus cristatus"), salamandra ("Salamandra salamandra"), broasca-cu-burta-galbenă ("Bombina
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
mare ("Strix uralensis"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"); Reptile
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
mărăcinar ("Saxicola rubetra"), mărăcinar negru ("Saxicola torquata"), silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c."), silvie-cu-cap-negru ("Sylvia atricapilla a."), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus"), porcușorul de văd ("Gobio uranoscopus"), zvârluga ("Cobitis taenia"), fusar ("Zingel strebe"), avat ("Aspius aspius"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"); Reptile și amfibieni: șarpele
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi, prepelițe, ciocârlii, berze, rațe, lișițe, cocostârci, vulpi, lupi, iepuri, pescăruși, vrăbii, rândunici (doar vara), cuci, privighetori, sturzi, pitulici, porumbei, etc. Din cauza vânatului excesiv și necontrolat, unele populații de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc.
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Corvus corax"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), aușel ("Regulus regulus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martinus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), vânturel ("Falco vespertinus"), codobatură ("Motacilla alba"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), uliu ("Accipiter nisus"). Pești: păstrăv fântânel ("Salvelinus fontinalis"), păstrăv curcubeu ("Salmo gairderi irideus"), păstrăv brun ("Truite fario"), babușcă ("Rutilus rutilus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), scobar ("Chondrostoma nasus"), lipan ("Thymallus thymallus"), clean ("Squalius cephalus"), craiete
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Prepelița ("Coturnix coturnix") este o pasăre ca. de mărimea unui sturz, fiind cele mai mici și singura specie din ordinul „Galliformes” care sunt păsări migratoare în România. Ele sunt răspândite Europa Centrală, fiind păsări sperioase care se pot vedea ca potârnichile destul de rar, efectivul lor a scăzut considerabil în ultimii anii
Prepeliță () [Corola-website/Science/314458_a_315787]
-
Phoenicurus ochruros"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), corcodel-mare ("Podiceps cristatus"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), pițigoi-pungar ("Remiz pendulinus"),mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă (Turdus merula) sau nagâț (Vanellus vanellus). În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]
-
locuitorii să renunțe la școala confesională și în locul ei să înființeze școala de stat care trebuia să fie de limbă maghiară chiar dacă satul este românesc. 1871 Grigore Moroșan (Mureșan) din Vad se mută în Fundătura Vlădesei și capătă porecla de ”sturz” pentru că locuiește în pădure ca păsările. Familia și descendenții ei locuiesc în Fundul Vlădesii aproape 100 de ani până la cooperativizarea din 1959-60. 1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la care iau parte din plin locuitori ai satului. Bruma de
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați, iar spre nord și est de culmi și dealuri subcarpatice, cu rol de obstacol în calea maselor de aer subpolar
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), codobatură ("Motacilla alba"), aușel ("Regulus regulus"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pițigoi moțat ("Parus cristatus"), vânturel ("Falco verpestinus"); Reptile și amfibieni: vipera comună ("Vipera berus"), năpârcă ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), salamandră ("Salamandra salamandra"). Flora ariei naturale este constituită din arbori cu
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
gaia neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]