238 matches
-
Olivier (atricapillus Steph.) Capul negru cu câte o pată oculară gălbuie. Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Pronotul și elitrele roșcate sau galben-roșcate. Partea ventrală și picioarele brune sau de nuanță întunecată. Este întâlnită îndeosebi în zona montană și subalpină. l=4,2-4,8 mm. 2 Enochrus testaceus Fabricius Corpul ușor lățit, roșcat-maroniu, mai rar galben-maroniu. Jumătatea posterioară a capului întunecată. Uneori pronotul prezintă 4 pete discale de culoare închisă. Umerii elitrelor, partea ventrală a capului și baza femurelor negre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o tivitură îngustă roșcată. Suprafața capului și a elitrelor reticulată și punctată. Discul pronotului cu o punctuație accentuată, iar marginile lui laterale prezintă granulații reticulate. Palpii, funiculul antenei și picioarele roșcat-maronii. Femurele posterioare întunecate. În apele din zona montană și subalpină. ♂ l=2,5 mm. Vârful pigidiului denticulat (fig.87a, pag.101). Treimea bazală a femurelor posterioare îngustată (fig.87b, pag.101). ♀ l=1,8 mm. 2 Limnebius stagnalis Guillebeau Partea dorsală prezintă o punctuație ± accentuată. Specie sud-est europeană întâlnită la
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pubescens); treapta altitudinală medie (1500-2500 m.) aparține etajului coniferelor, ce cuprinde pinete mediteraneene alcătuite din pin negru (Pinus nigra), pin de Alep (Pinus halepensis), pin mediteraneean (Pinus pinaster); altitudinile de peste 2500-3000 m. reprezintă nișa etajului superior compus din elemente floristice subalpine și alpine cu specii de Juniperus și Tetraclinis. Solurile respectă legitățile dispunerii latitudinale și altitudinale. Zonele forestiere mai înalte sunt domeniul luvisolurilor albice, rendzinelor și podzolurilor. În regiunile litorale atlantice și est-mediteraneene, procesele pedogenetice de argilizare in situ au dat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
care suntem siguri că Îi va asigura o nouă și trainică strălucire. Amplasată la cumpăna apei Prahovei și Timișului, la altitudinea de 1060 m, cu o frumoasă coroană de munți Înconjurători (Bucegi, Baiului și BÎrsei) ce-i imprimă un climat subalpin (caracterizat de o nebulozitate moderată, luminozitate mare și vînturi slabe) cu importanți factori naturali de cură (bioclimat tonic stimulator, cu un aer pur, bogat În radiații ultraviolete și cu o pronunțată ionizare atmosferică), beneficiind de interesante instalații (telescaune, teleschiuri, piscină
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nr. 7, p. 27. Alexandru Marcu, Romanticii italieni și românii, București, 1924, pp. 93-97. Contribuții pe această temă la Mario Ruffini, „Le battaglie di Solferino e Custozza 1866 nei Canti popolari romeni, comunicazione fatta al XXVI Congresso della Società Storica Subalpina”, Milano, f.a.; Luminița Beiu-Paladi, Romantismul italian și literatura română a secolului al XIX-lea, Editura Minerva, București, 1982, pp. 142-145. Ibidem (textul respectiv la B.A.R., ms. rom. nr. 4760, f. 3r). George Em. Marica, op. cit., I, „Tabloul sinoptic
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în comparație cu locuitorii altor regiuni. Aceasta se explică prin condițiile particulare montane, sub raportul fizicii atmosferei - reducerea presiunii barometrice și a presiunii parțiale a atmosferei. Aceste elemente solicită în special respirația și circulația. Sunt studii convingătoare asupra influenței climatului alpin și subalpin, dar mai ales asupra particularităților regimului de mișcare pe care viața de munte o impune locuitorilor, sedentarismul fiind o raritate. Cercetările privind efectele efortului fizic impus activităților în zonele montane relevă că mișcarea reprezintă un autentic arhitect al organismului, contribuie
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
altitudine. ÎNGHEȚ transformarea apei din stare lichidă sau de vapori, în stare solidă, în preajma lui 0°C. JUPITERcea mai mare planetă a Sistemului Solar. JAD piatră semiprețioasă alb-verzuie, cu luciu strălucitor; este folosită la executarea obiectelor de artă. JNEPENI tufișuri subalpine alcătuite din specii din familia pinaceelor; se dezvoltă pe spodosoluri. JUDEȚ unitate administrativ - teritorială din România, alcătuită din mai multe orașe și comune; în prezent, România este împărțită în 41 de județe, la care se adaugă municipiul București. JUNGLĂ pădure
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și activitatea antropică să nu provoace modificări vizibile în peisaj sunt extrem de restrânse, existând opinii numeroase, potrivit cărora, în țara noastră peisaj natural nu mai există (!). Construcția drumurilor, exploatările forestiere, extinderea suprafețelor agricole sau degradate prin defrișări sau distrugerea arbuștilor subalpini, desecările, exploatările miniere în carieră, acumulările masive de steril, pășunatul excesiv, modul de utilizare a terenurilor agricole însoțită de acțiuni în favoarea sporirii producției (chimizarea, irigarea, desecările, îndiguirile etc.), dezvoltarea pe orizontală a așezărilor etc.; toate acestea determină schimbări în relațiile
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
climate aspre. În unele, cum sunt depresiunea Brașov ori Hațeg, inversiunile termice nu durează mult, iar verile sunt călduroase, uneori cu zile caniculare... cu condiții favorabile unei agriculturi cu randamente care egalează pe cele din câmpie. Dicționar Jepi=jnepeni= vegetație subalpină și alpină, de stâncărie, formată din arbuști din familia pinilor (pinaceae), cu tulpini ramificate, adesea paralele cu solul din cauza vânturilor puternice și care formează tufișuri (jnepenișuri) pe platourile munților înalți, la peste 1500-1600 m altitudine. Numit și Pinus mugo, are
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
ÎN SINDROMUL DE SUPRAANTRENAMENT Farmacologia efortului sportiv cuprinde următoarele tipuri de medicații: susținătoare de efort, de refacere, de concurs (neurotropă), hematotropă, musculară, metabolică, cardio-respiratorie. Terapia sindromului de supraantrenament constă în trimiterea sportivului pentru o lună de zile într-o stațiune subalpină, unde se va pune accent pe odihnă activă, alimentație anabolizantă, fizioterapie, eventual psihoterapie; se pot administra complexe vitaminice și minerale, neurotrope, sedative (chiar hipnotice în caz de insomnie), antioxidante, aspartat de arginină [2]. Asocierea Piracetam - Piritinol are rezultate bune în
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Întoarse la partea din spate și văzu o hartă pe regiuni a locurilor unde fuseseră Înregistrate deversări ilegale. Provinciile Vicenza și Verona erau punctate din abundență, mai ales regiunea de la nord de ambele orașe, care ducea În sus către Înălțimile subalpine. Închise cartea, Împăturind cu grijă lista Înăuntrul ei. Nu mai putea face nimic altceva până ce avea să discute cu tatăl băiatului, Însă tot ardea de dorința de-a merge acolo acum, oricât de zadarnică știa că este această dorință. Interfonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
teritoriul cercetat Rară Spor. sporadică Frecv. - frecventă Comună Zonele și etajele de vegetație z.step. - zona stepei z.silvost. - zona silvostepei z.st. - zona stejarului se.go. subetajul gorunului se.fa. - subetajul fagului e.bo. - etajul boreal e.sa. - etajul subalpin e.a. - etajul alpin Indicii ecologici (după Ellemberg, 1974) L1-9 - lumina 1 plante de umbră plină 3 plante de umbră 5 - plante de semiumbră (cresc în lumină, dar suportă o umbrire moderată) 7 - plante de lumină, care suportă slab umbrirea 9
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
cresc în lumină, dar suportă o umbrire moderată) 7 - plante de lumină, care suportă slab umbrirea 9 - plante de lumină plină T1-9 - temperatura 1 - plante răspândite în zone reci (boreale, arctice sau alpine) 3 - plante răspândite în zone răcoroase ( montane, subalpine) 5 plante răspândite în zone temperate ( deluroase, submontane) 7 plante răspândite mai ales în zone calde ( câmpii) 9 plante răspândite în zone calde (mediterana) C 1-9 - continentalitatea 1 euoceanic 2 - oceanic 3 - între 2 și 4 4 - suboceanic, cu aria
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
VIII Păduri -de luncă și zăvoaie estival VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor de stejar, care are o răspândire mai redusă în Câmpia Moldovei și Podișul Sucevei, la o altitudine 180 - 300 m. Substratul geologic este reprezentat prin marno - calcare, marne, gresii, luturi
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Narcissus-Narcise, gen originar din nordul Africii și din regiunile mediteraneene (peste 32 de specii); se întâlnesc începând din Marea Britanie și până în Grecia nordică, Italia, Spania, Franța etc., pretutindeni fiind flori ocrotite de lege. În România, narcisele cresc în toate zonele subalpine, țara noastră deținând cea mai mare rezervație de narcise din Europa - 395 de hectare - situată în județul Brașov, la Dumbrava Vadului din comuna Șercaia. De la sfârșitul lui aprilie, în luna mai și uneori și în iunie, aici, la poalele Făgărașului
Agenda2004-17-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282353_a_283682]
-
Borsec, Praid, Izvorul Mureșului. Stațiunea Băile Tușnad, cunoscută în trecut după numele „Mica Elveție“, se află pe malul râului Olt, la o distanță de 32 km de orașul Miercurea Ciuc, și este flancată de masivele Harghita și Bodoc. Clima, de tip subalpin, stimulativă și tonifiantă, precum și factorii naturali fac ca această stațiune să fie vizitată și pentru tratarea afecțiunilor sistemului nervos central, cardiovasculare, ale aparatului digestiv, endocrine, nutriționale, nevroze, stres etc. Apele minerale de la Băile Tușnad sunt folosite atât pentru cura externă
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
omologată internațional. Cu telescaunul (1 920 m lungime) se poate urca în 17 minute la Complexul turistic de la Poiana Stiol și de-acolo, cu schiliftul (12 minute) pe vârful Stiol, la 1 611 m înălțime. Stațiunea beneficiază de un climat subalpin, cu aer puternic ozonat. În zonă există izvoare minerale, carbogazoase, bicarbonate, feruginoase, care sunt recomandate în boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe, în afecțiuni ale aparatului locomotor etc. Borșa face parte dintre stațiunile incluse în programul „Investiții în
Agenda2005-08-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283419_a_284748]
-
centre de recreere pentru tineret din țară, dispunând și de o pârtie de schi. O altă stațiune importantă aflată în județul Covasna este Balvanyos, situată la poalele Munților Bodoc, la o altitudine de cca 900 m. Beneficiind de o climă subalpină, stimulativă, cu veri răcoroase și ierni reci, aici pot fi tratate l bolile cardiovasculare cronice l nevroza astenică l stresul l disturbări ale funcției sexuale masculine etc. Instalațiile pentru băi reci și calde cu apă minerală, amenajări pentru mofetă, aeroterapie
Agenda2003-41-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281583_a_282912]
-
piața românească prin produse farmaceutice pe bază de plante medicinale și aromatice: suplimente nutriționale, produse farmaceutice și cosmetice, tincturi, uleiuri, extracte hidroalcoolice. Complexul de la Breaza valorifică potențialul natural al localității renumită printr-o concentrație mare de ioni negativi, prin climatul subalpin benefic pentru sănătate. În domeniul cultural există o Casă de Cultură, Cinematograf (în ultimii ani nefunctionabil ca urmare a întârzierii privatizăriiă, o bibliotecă orășenească și Muzeul de artă populară din valea superioară a Prahovei. Acesta din urmă a fost înființat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la partea superioară din zâmbru(Pinus cembra). Pe abruptul prahovean apar pâlcuri de zadă și tisă, cu exemplare remarcabile ca dimensiune. Etajul subalpin este alcătuit din jneapăn de unde și oronimele Jepii Mici și Jepii Mari, alături de care vegetează ienupărul, afinul și bujorul de munte. Pe pajiști și pe stâncării cresc numeroase plante cu flori viu colorate, cum sunt ghințura, floarea reginei, clopoței, dar
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
aceste unități de cazare să fie construite în majoritatea masivelor montane cu peisaje pitorești (Munții Bârsei, Făgăraș, Retezat, Apuseni ș.a.). Ele au devenit destinații de mare atractivitate pentru iubitorii muntelui. Cele mai apreciate sunt cabanele aflate în zona alpină sau subalpină, precum Bâlea-Lac și Bâlea-Cascadă (Munții Făgăraș), Dochia (Munții Ceahlău), Postăvarul și Cristianul Mare (Munții Postăvarul), Vârful cu Dor, Babele și Omu (Bucegi), Rânca (Munții Parâng), Straja (Munții Vâlcan), Padiș (Apuseni). Cazarea în zona montană este posibilă și în unități cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
impun Cetatea de Scaun (secolul al XIV-lea), Cetatea Șcheia, Curtea Domnească și numeroase biserici (Sfântul Gheorghe, Sfântul Ioan cel Nou ș.a.); unitățile montane din jur, cele mai vizitate fiind Masivul Giumalău, cu versanți abrupți, grohotișuri și o bogată vegetație subalpină (afin, ienupăr) și Masivul Rarău, cu relief ruiniform (Pietrele Doamnei), versanți abrupți (Popchii Rarăului, Piatra Șoimului, Piatra Zimbrului), peșteri (Peștera Lilieci) și văi in chei (Cheile Zugreni). Zona Neamțului ocupă un areal montan și unul subcarpatic, suprapuse în cea mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la altitudini mai mici. Regiunea Banatului se desfășoară în sud-vestul țării, în aria montană și în depresiunile limitrofe, în Dealurile de Vest și în Câmpia Timișului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si alpin], zona padurilor care este bine reprezentată și diferențiat etajată. Astfel întâlnim etajul quercineelor și etajul fagului. Etajul quercineelor este alcătuit din cer, gârniță, tei, stejar pufos, răspândite în Dealurile Vestice, la Moldova Nouă, Bocșa, Reșița. Etajul fagului- Fagul
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]