282 matches
-
acest Orașu pentru a se pute comunica la destinație”. După ce-l asigurase pe polițai de Întreaga lui considerațiune, prefectul semnase hârtia ce, nu peste mult timp, avea să poposească pe biroul acestuia. Primind recea și imperativa adresă, omul legii trimisese subalternilor din cele două „despărțiri” (numite, uneori și „comisii”) ale urbei și pe data de 13 august 1877 primise primul răspuns, cu numărul 935, din partea comisarului și șefului poliției din Despărțirea I-a: „Domnule Polițaiu, la ordinul Dvs. No.3366 am
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și tocmai la acestea se referea adresa nr.3960/22 mai 1877, trimisă de Prefectura Fălciu Poliției locale: „În consecința notei telegrafice ce am primit astă zi de la Dl. Ministru de Interne, vă invit de a da ordin de urgență subalternilor Dvs. ca să ia măsuri Îndată pentru Îngroparea viteloru ce rămân moarte În urma oștirilor”. z. Nici un soldat chemat la oaste absent! Diriguitorii armatei române Își cunoșteau foarte bine planurile de război și mai ales prioritățile atunci când se punea problema recrutărilor sau
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca paza de noapte a sediilor CDE și a sediilor În care se desfășoară activitatea CDE, IKUF sau Comunitate, să fie asigurată. Veți face un control sistematic asupra felului cum se face paza sediilor”. Cei care semnaseră circulara ce inoculase subalternilor frica de a nu fi jefuită bostănăria fuseseră: Bercu Feldman (secretar general) și Iacob Wechsler (responsabilul comisiei organizatorice). b.t. CDE Huși a murit! !1 Arhivele consemnează și intervalul exact când evreii hușeni au Înfipt bomboana pe coliva dragei lor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ca expresie a raportului dintre Centru și Periferie, interpretat după grila platoniciană a raportului dintre Idee ăeidosă și Imaginea ei ăeikônă. Reflecția se des- chide profitabil către o discuție asupra simulacrului. Perife ria ca provincie trăiește într-o permanentă condiție subalternă, de dependență față de centru. În opinia filo- zofului, Caragiale are în vedere provincia și mahalaua ca simboluri ale periferiei. „Caragiale nu a avut în vedere decât lumea de margine, fie mahalaua fie provincia, așezată sub caricatura ideologică ce este provincia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și Peri- ferie, interpretat după grila platoniciană a raportului dintre Idee ăeidosă și Imaginea ei (eikôn). Reflecția se deschide profitabil către o discuție asupra simulacrului, dar nu această direcție o urmează filozoful. Periferia ca Provincie trăiește într-o permanentă condiție subalternă, de depen- dență față de Centru. În opinia filozofului, Caragiale are în vedere provincia și mahalaua ca „simboluri” ale periferiei și în ciuda diverselor circumstanțieri frivole, există un grad de generalitate și un plan al extrapolărilor subtile. „Caragiale nu a avut în
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
alte cuvinte, condiția umană a periferei românești este una caragialescă, iar Provincia devine simbolul marginalului ca spiritualitate. Eseul lui Alexandru Dragomir pornește de la acceptarea acestei „situațiuni”. Doar că filozoful urmă- rește identificările și în ceea ce constituie un refuz al condiției subalterne al acestei identități derivate sau chiar premisele unei uri de sine românești, relevabile, spre exemplu, la un Emil Cioran. Însă lucrul cel mai important, Alexandru Dragomir nu se mai interesează de „actualitatea lui Caragiale”, ci întoarce problema analizând coordonatele unei
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
oraș există un erou caragialesc refulat.” Și în acest caz, filozoful evită o generalizare care decurge aproape automat din teoria sa, aceea că periferiile dezvoltă față de Centru, oricare ar fi el, o formă de dependență care implică și o condiție subalternă, dar și o deformare pe care o aduce indicele de refracție, o „aproximare”. În cele din urmă tocmai acest indice de refracție este cel care configurează particularismul atât al caragialismului, cât și al identității căreia el îi devine expresie. Iar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
educați cu bonomie.” Deformarea, conchide Alexandru Dragomir, este una ontologică, ea nu presupune încălcarea unor comanda- mente morale sau norme intelectuale, ci instalarea mai mult sau mai puțin lucidă în caragialism. De fapt, defor- marea constituie însăși condiția de existență subalternă a acestei lumi față de un centru ordonator definit global drept Occidentul sau ceva mai restrâns, Europa. În cele din urmă, este vorba de un tropism cultural. Deformarea intră în sfera simulacrului, în simulacru evidențiindu-se cu precădere deformarea, procesualitatea unui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
de dreptate. În ultim resort, aceasta e dreptatea. Dreptatea neputând fi decât divină, prietenia, ca și dragostea, e de fapt cale ̀ mpreună spre Dumnezeu. (1974) Elogiul memoriei Circulă printre oameni părerea că memoria individuală nu e decât o însușire subalternă, auxiliară, care, la cei mai slab dotați intelectual, ține loc de inteligență. Adică : să fim atenți, să nu ne lăsăm amăgiți, să nu luăm, cum zic francezii, des vessies pour des lanternes (niște bășici drept lanterne), să nu luăm drept
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
în jurul a ce începusem să public, complotul tăcerii. Dându-mi seama că singurul mijloc de a mă răzbuna era să nu las în urma mea nimic de care să se folosească și să se bucure alții, cum sunt lipsit de vanități subalterne, am considerat acel complot ca binevenit și am aderat la el eu însumi. «Patrie ingrată, nu vei avea oasele mele», a pus Scipio Africanul să i se scrie pe mormânt. Oasele, eu le las, rodul creierului meu însă, cugetarea, nu
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
șarjă și pe lângă umorul inoculat subtil, aceste pastișe au și o incontestabilă sarcină poetică de sine stătătoare. De aici rezultă, și țin să accentuez aceasta, că parodia, cel puțin în cazul lui Topîrceanu, e departe de a fi un gen subaltern. Ea are la el întreaga demnitate a poeziei autentice. Nu pot crede că inteligența, chiar ca însușire dominantă, poate fi inoportună în creația poetică. De altminteri, inteligența nu merge niciodată singură, ci totdeauna în aliaj mai mult sau mai puțin
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și arta, are sens ca ramură a antropologiei și poate fi ca atare de mare seducție și interes, dar o „filozofie a artei” ca disciplină specială nu se poate constitui (și nu ar avea, în tot cazul, decât un regim subaltern). Am făcut această digresiune destul de pedantă la rândul ei, de fapt foarte aproximativă, pentru a-l apăra pe Andrei Pleșu și de eventualul risc de a fi socotit „estetician” (nici nu prea știu dacă acest termen e sau nu sinonim
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
trecutul unui neam. Din păcate pentru ei, s-au rătăcit printre file, amestecînd figurile trecutului cu strigăte care cereau exterminarea țiganilor. Pe stadioanele noastre, violența vine din ignoranță. E greu de crezut că liderii galeriilor ar putea să le explice „subalternilor“ cine a fost Ion Antonescu. Pentru asta, acei lideri ar trebui să știe ei înșiși acest lucru. E la fel de greu de intuit că, dacă Mareșalul ar mai fi fost în viață, Rapidul n-ar mai fi existat. Scandările peluzei n-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
participa de bună voie este suverană. 2. Între membrii grupului nu trebuie să existe antipatii, ci dimpotrivă - dacă se poate legături de simpatie sau de prietenie. În nici un caz ostilități. 3. Din grup să nu facă parte șefi ierarhici și subalterni. Șefii au tendința de a critica, iar subalternii introduc o cenzură în emiterea soluțiilor. În plus, atmosfera degajată proprie brainstormingului este mai greu de instaurat. Din grup este bine să facă parte și câteva persoane de sex feminin. Pe lângă faptul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cărții - scenarist, regizor, secretar de platou, operator și monteur. El schimbă cu dexteritate mediile și unghiurile de înregistrare, scoțând succesiv în prim-plan grupuri eteroclite de personaje - muncitori și aristocrați decrepiți, sindicaliști apatici, vedete culturale și sportive, șefi și lingăi subalterni, gospodine acrite, invidioase pe nevestele de activiști ajunși, dar mai ales o droaie de „înregistratori”, aflați pe urmele acestora, la vedere, sub lumini de reflector. Între portretizarea epică a unui personaj și tehnicile de descriere a unei persoane în vederea urmăririi
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
viclene, cu abilități. „Nu vreau să mă laud”, zice, și se laudă. Nu e chestiune de care să nu-și dea el seama: „Am priceput imediat șmecheria!”, susține, și se bate cu două degete la tîmplă. Aflat pe o poziție subalternă în redacție, primește din cînd în cînd „ghionturi” de la G. Întrucît „ăla e încăpățînat”, cedează pe moment, dar promite: „I-o plătesc, fără îndoială...” După un timp îl auzi: „I-am făcut-o!” în ședințe, cînd ia cuvîntul, la început
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Își probează prăbușirile și extazul. Mintea care gândește, visează și, mai ales, interoghează fatalitatea fără nume. Nu sunt Înfruntări de armate și ideologii, nici ambiții sociale, nu apar privilegiații ierarhiilor, nici cei care vor să le inverseze, nici șefi, nici subalterni. Nici măcar obișnuitele conflicte Între părinți și copii, Între datorie și liberul arbitru, Între tradiție și Înnoire, mai nimic din ceea ce structurează dinamica unei cărți. Doar adierea delicată și tăioasă a unei trestii care gândește. Care simte, Înregistrează halucinant și pendulează
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
statului. Președintele: Care este părerea Dvoastră? Corneliu Zelea Codreanu: Dacă în practica vieții noastre politice, partidele de opoziție n-au protestat public în presă și Parlament împotriva ingerințelor electorale și dacă nu au prezentat copii de pe ordinele date de autorități, subalternilor în această privință? Domnul Iuliu Maniu: întradevăr, în toate alegerile, afară de cele din 1928 și 1932 pe care le-a făcut Partidul Național țărănesc, guvernul a folosit puterea executivă, Jandarmeria și Siguranța, pentru scopurile electorale ale partidului de la guvern și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și nu mi-a făcut nici o observațiune. Corneliu Zelea-Codreanu: Dacă în practica vieții noastre politice, partidele de opoziție n au protestat public în presă și Parlament împotriva ingerințelor electorale și dacă nu au prezentat copii de pe ordinele date de autorități, subalternilor în această privință? Domnul Iuliu Maniu: întradevăr, în toate alegerile, afară de cele din 1928 și 1932 pe care le-a făcut Partidul Național-Țărănesc, guvernul a folosit puterea executivă, Jandarmeria și Siguranța, pentru scopurile electorale ale partidului de la guvern și ele
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
122, p. 289 Document nr. 32 MARELE CARTIER GENERAL SECȚIA II-a SECRET Nr. 7108/B 19 Octomvrie 1941 MARELE CARTIER GENERAL Secția 2-a către Armata 4-a Am onoare a face cunoscut: S’a constatat că multe organe subalterne germane utilizează elemente evreești, în special din Bucovina, cărora le eliberează autorizații prin care sunt scutiți de munca pentru folos obștesc, de internare, li se acordă dreptul să circule pe întreg teritoriul țării, etc. Conform ordinului Domnului Mareșal ANTONESCU, toate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Folosirea evreilor se va face numai pe detașamente și în tabere de muncă, astfel ca să nu se fărâmițeze efectivele. e. - Încadrarea detașamentelor de evrei să se facă cu ofițeri activi și de rezervă socotind: - Un ofițer activ sau de rezervă subaltern la 250 oameni; - Un comandant de companie la 500 oameni; - Un comandant de batalion sau detașament la 1000 oameni; - 5% gradați și soldați români pentru încadrare și pază; - Un medic evreu la un efectiv de 500 evrei. f. - Transportul, hrănirea
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tabere de muncă și echipe speciale de evrei, astfel ca să nu se fărâmițeze efectivele; utilizarea lor se va face în jurul lucrărilor ce se execută. e). Încadrarea Detașamentelor de evrei se va face cu ofițeri activi și rezervă, socotind: - un ofițer subaltern și un subofițer (activi sau rez.) la 250 oameni; - un comandant de companie la 500 oameni; - un comandant de batalion sau detașament la 1000 oameni; - 5% din efectivul fiecărui detașament va fi format din gradați și soldați români, pentru încadrare
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Să încercăm, după modelul eroilor lui Heliade Rădulescu, să ne punem la modul serios problema recuperării unui asemenea decalaj. E evident de la început, aproape fără analiză, că orice acumulare a noii literaturi o va situa în continuare pe aceeași poziție subalternă. Să prespunem că în primii zece ani de existență va genera 500 de cărți. Cu o asemenea cifră nu numai că nu poate concura un patrimoniu deja constituit de-a lungul mai multor secole, dar, mai mult, s-ar putea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a fost nevoie de o contestare a retoricii. Motivul se înțelege ușor: retorica era "știința" literaturii, arta specializată în producția de opere, care venea în prelungirea unei tradiții latine și orice aplicare, chiar în franceză, era resimțită ca o poziționare subalternă față de o literatură majoră. Ideea de conecta literatura direct la limba franceză implica o emancipare de sub tutela retoricii, pentru a arăta că se pot face opere fără intermedierea unei științe hegemonice, transnaționale. Această critică a vizat două aspecte ale retoricii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poată explora posibilitățile de viață, să poată proiecta desfășurarea existenței pe mai multe planuri și în mai multe direcții: unei umanități limitate la condiția de subzistență, literatura i-a servit ca mijloc de îmbogățire a orizontului de viață. Acelorași culturi subalterne, invenția misiunii naționale le-a oferit posibilitatea de explorare a destinului. Sau, cu cuvintele lui Fichte, "o viață care să trăiască din ea însăși"51. De aceea "misiunea națională" a jucat un rol atât de important în spațiul public românesc
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]