552 matches
-
prilejul reîntoarcerii în împărăția ungară. Politica naționalităților din teritoriile re-anexate după 1938 a fost decisă în mare parte de concepția lui Teleki - chiar multă vreme după moartea acestuia. Deși unele din ideile sale au eșuat (ca, de pildă, autonomia regiunii subcarpatice, din cauza controversei cu marele stat major al armatei și cu administrația locală), în ceea ce priveau problemele naționalităților la nivel guvernamental (nu neapărat la nivelul administrației locale) relativa toleranță manifestată s-a împăcat destul de bine cu tendințele cât se poate de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
era departe de a aduce rezultate importante, deși, odată cu introducerea înrolării obligatorii, armata devenise din nou o armată națională, realizând, în ciuda greutăților, anumite performanțe (de pildă, în martie 1939, cu recruți mobilizați abia cu șase săptămâni înainte, a ocupat regiunea subcarpatică), deși lipsa echipamentelor de bună calitate era stringentă. În țară deseori nu se atingea producția de serie; echipamentul și armamentul german ajungea cu țârâita, iar armata trebuia să se mulțumească cu importul italian, cu bunăvoință de rangul doi sau trei
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
german ajungea cu țârâita, iar armata trebuia să se mulțumească cu importul italian, cu bunăvoință de rangul doi sau trei. În schimb, putem spune că formarea elitelor minoritare a repurtat succes. După primul Dictat de la Viena, respectiv după anexarea regiunii subcarpatice, atenția politicii și a opiniei publice s-a îndreptat în mod logic spre problema transilvană. Relația guvernului maghiar cu Iugoslavia se îmbunătățise temporar; în plus, pierderea de teritoriu în partea de sud, din punctul de vedere al dimensiunii, era cu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
să înceapă atacul. Partea cea mai importantă a acțiunii, atacul dintre Careiul mare (Nagykároly) și Someș (Szamos), revenea armatei conduse mai întâi de generalul Nagy Vilmos. Acesta, împreună cu armata a treia (care urma să atace dinspre Tisa superioară, din Ucraina subcarpatică - Kárpátalja), ar fi trebuit să ocupe orașele Dej (Dés) și Cluj (Kolozsvár); și apoi, continuând înaintarea, să elibereze Țara Secuilor (Székelyföld). Pe segmentul sudic al frontierei, armatei a doua conduse de Jány Gusztáv i-ar fi revenit apărarea față de contraatacul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
dorise ca soarta orașului să fie decisă prin referendum popular. Frontiera cu Ungaria din colțul sudic al Țării Secuilor urma traseul frontalier al Ungariei istorice, care șerpuia pe crestele Carpaților Răsăriteni, până în munții Maramureșului, unde ajungea până la frontiera cu regiunea subcarpatică re-anexată în 1939. Conform statisticilor românești din 1930 pe teritoriul de 43 104 km² re-anexat Ungariei trăiau 2 milioane 394 de mii se suflete, dintre care abia 38% (912 mii) erau maghiari, în schimb 49% (1 milion 177mii) erau români
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
În vara lui 1940 fusese și el mobilizat în calitate de ofițer de rezervă; a așteptat re-anexarea Transilvaniei în armata 3-a, sub comanda generalului locotenent Gorodny-Novák Elemér. Atacul (fixat pentru 28 august) l-a găsit în localitatea Teceul-mare (Técső) din Ucraina subcarpatică, în calitate de comandant de pluton numit la mobilizare, dar chinuit de o teribilă durere de măsea. Știa că a doua zi dis-de-dimineață trebuia să-și treacă oamenii peste Tisa (Tisza) și, apoi, peste înălțimile munților Oaș (Avas) și Gutin (Gutin), care
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a avut nenumărate consecințe cu efect negativ pe termen deosebit de lung. În interesul pacificării, proces care putea stârni reacții violente, guvernul ungar s-a folosit de aceeași soluție și în cazul teritoriului din sudul Țării de Sus și din regiunea subcarpatică. Ceea ce oferea guvernului budapestan și posibilitatea ca, prin intermediul prestărilor de servicii de către civilii repartizați în structurile acestei administrații militare, să-și formeze o oarecare imagine despre situația reală din teritoriile reanexate, să aibă și timp pentru preparative, iar activitățile cele
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
internați în lagăr, trimiși apoi la frontiera cu România, încer-cându-se transferul lor dincolo. Întrucât autoritățile române i-au trimis de fiecare dată înapoi pe teritoriul ungar, grupul de 36 de persoane a fost direcționat în cele din urmă spre Ucraina subcarpatică. Aici, în localitatea Frasin (Kiskőrős), grănicerii unguri au transferat, noapte de noapte (la începutul lunii decembrie 1940) peste granița sovietică membri ai grupului. Din grupul de oameni în vârstă, mulți și bolnavi, unii au dispărut prin pădurile înzăpezite ori au
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a comitatului Mureș-Turda) să provină din grupul etnic german. Concedierile nu i-au atins numai pe români. Deși la instalarea administrației ungare s-au ocolit comisiile de atestare ce aveau un nume negativ în Țara de Sus și în regiunea subcarpatică, ea era controlată, pe alte căi, de toată lumea. Maghiarii cărora (din punctul de vedere al "fidelității naționale"), li se găsea ceva de reproșat se puteau trezi la serviciu pe o treaptă mai jos sau chiar dincolo de poartă. A fost deseori
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
zece ani mai târziu, aparținea din nou Ungariei; conform unei analize făcute după cel de-al Doilea Război Mondial, la finele anului 1941, în Ungaria lărgită trăiau 208 mii de romi, din care jumătate în Țara de Sus, în Regiunea subcarpatică și în Transilvania (recensământul din epocă estima populația romă la 76 de mii doar). Ceea ce trebuie să știm este că, în statistici, numărul celor de limbă maternă țigănească apare întotdeauna mai mic decât al celor care se declarau ca fiind
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ale "ghetoizării", adusese măsurile la cunoștința reprezentanților administrației locale, pe 26 aprilie în Satu Mare, pe 28 la Târgu Mureș,. Din motive exclusiv administrative, evreii din nordul Transilvaniei au fost împărțiți în trei categorii. Teritoriul comitatului Maramureș, împreună cu cel al Ucrainei Subcarpatice, constituiau zona I, unde, din cauza numărului mare de locuitori evrei și a apropierii frontului estic, ghetoizarea, adică mutarea populației evreiești în domicilii forțate, a început încă din 15 aprilie (de pildă în Dragomirești (Dragomérfalva). A urmat înființarea de ghetouri la
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a fost schimbată radical de trei evenimente. Despre măsurile antievreiești, despre ghetoizare și despre deportări am vorbit deja. Măsura următoare luată de guvern a fost ordinul de plecare pe front a Armatei I ungare, care, în Galiția și în regiunea subcarpatică de nord-est, dusese lupte grele împotriva trupelor sovietice. În al treilea rând, se dezlănțuise, și peste Ungaria, războiul aerian ale cărui ținte deveniseră orașele ungare. În același timp, din punctul de vedere al forțelor aeriene anglo-americane care executau bombardări în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
prin datele sale naturale, s-a dovedit deosebit de potrivită pentru manevre rapide -, întrebarea nu mai era aceea dacă sovieticii puteau fi stăviliți în interiorul Transilvaniei, înainte de Cluj, ori, eventual, la "Coșna" în nordul Moldovei, ci dacă Armata 1 ungară din Ucraina subcarpatică, Armata 2 din Transilvania și Armata 8 germană se puteau salva din fața încercuirii (ceea ce, chiar și la simpla vedere a blindatelor sovietice care înaintau dinspre nord, era îndoielnic). Trupele sovietice au ajuns la Oradea pe 28 septembrie, abia după lupte
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
200 - 300 m grosime. Singurii martori pot fi pâraiele cu apă sărată, numite de localnici „sărături”, (exemple: Vâlceaua Sărată, Vâlceaua Sărăturii) sau fântâni cu apă sărată numite „saramură”. Petrolul are origine organică și ca și sarea este legat de diapirismul subcarpatic. În regiune, petrolul a cunoscut diferite etape de extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II.1.2 ASPECTE MORFOLOGICE Relieful din regiune este dezvoltat pe formațiuni sedimentare neogene, cutate puternic cu mobilitate tectonică accentuată (dealuri
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
extracție, astăzi fiind într-o stare de declin sau de stagnare. II.1.2 ASPECTE MORFOLOGICE Relieful din regiune este dezvoltat pe formațiuni sedimentare neogene, cutate puternic cu mobilitate tectonică accentuată (dealuri fragmentate în culmi și masive, puternic supuse denudării subcarpatice). Începând cu cuaternarul apar mișcări de ridicare a Subcarpaților, mișcări efectuate ritmic, pe etape. Etapele corespund unor cicluri de eroziune care au îngăduit dezvoltarea mai multor trepte. Astfel N. Popp clasifica în regiunea subcarpatică dintre Ialomița și Prahova următoarele subdiviziuni
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
culmi și masive, puternic supuse denudării subcarpatice). Începând cu cuaternarul apar mișcări de ridicare a Subcarpaților, mișcări efectuate ritmic, pe etape. Etapele corespund unor cicluri de eroziune care au îngăduit dezvoltarea mai multor trepte. Astfel N. Popp clasifica în regiunea subcarpatică dintre Ialomița și Prahova următoarele subdiviziuni: - platforma Cândești (în Muscele), - platforma superioară din Subcarpați (Simila), - platforma mediu superioară din Subcarpați (Talea), - platforma mediu inferioară din Subcarpați (Drăgăneasa), - suprafața Cândești din Subcapați. Valeria Velcea (1981) atribuie Subcarpaților de Curbură numai platformele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
numai 8,5, ceea ce a determinat o curgere lentă. Totuși se remarcă o permanentă adâncire a talvegului, care în ultimii 20 de ani și-a schimbat traiectoria de mai multe ori . Provița este cel mai mic din familia de râuri subcarpatice a zonei amintite. Cea mai mare parte a cursului său (40 km) se desfășoară în Subcarpații „externi” și în marginea câmpiei. Punctul unde Provița intră în Subcarpații „externi” este satul Drăgăneasa. Aici face o gâtuire și taie linia de dislocație
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
aici în colo ea se desfășoară sub forma unui V foarte deschis aproape de U (sub formă de tranșee), fiind săpat între dealuri de 500-600 m. Provița are adâncimea clasică de 200 m, adâncime pe care o au toate văile subcarpatice la ieșirea lor din zona dealurilor înalte. Pe fundul plat al acestei tranșei (conform lui N. Popp), pârâul ca un fir neînsemnat, șerpuiește printre maluri abrupte. Talvegul, deși în pantă mică (5mkm), oferă numeroase rupturi de pantă, indiciu că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
tranșei (conform lui N. Popp), pârâul ca un fir neînsemnat, șerpuiește printre maluri abrupte. Talvegul, deși în pantă mică (5mkm), oferă numeroase rupturi de pantă, indiciu că suntem în prezența unui râu foarte tânăr. La fel ca toate văile subcarpatice și Provița este o vale transversală. Până la Măgureni Provița se apropie tot mai mult de Prahova, căci curge oblic spre ea. Din analiza hărții (sc.1:50 000, Câmpina) rezultă concluzia că suntem în fața unui afluent firesc al Prahovei, însă
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
s.). II 3. ASPECTE CLIMATICE Teritoriul comunei se încadrează în tipul climatului de deal, subtipul înălțimilor extracarpatice de nuanță de tranziție la continentalism. Varietatea fragmentării reliefului și diversitatea litologică se reflectă în gama variată de soluri formate în climatul specific subcarpatic, cu temperaturi medii anuale de 8-9°C. În luna cea mai rece (ianuarie) se înregistrează temperaturi de -3°C, în timp ce în iulie temperaturile medii sunt de 18- 19°C. Nu întâlnim vânturi puternice, aceasta datorându-se dealurilor care înconjoară regiunea
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
existente); * nivelul de cunoștințe și vârsta elevilor; * timpul afectat sarcinilor didactice ce trebuie realizate în ora de curs; Volumul de cunoștințe se sistematizează pe idei principale, între care va exista o înlănțuire logică. De exemplu: la lecția „Dealurile și depresiunile subcarpatice” (clasa a IV-a) în acordarea volumului de cunoștințe am cuprins: * așezarea și întinderea (localizarea) dealurilor și depresiunilor subcarpatice pe harta țării, denumirea lor; * însușirile dealurilor și depresiunilor subcarpatice; * importanța economică a dealurilor și depresiunilor subcarpatice; c) Alegerea metodelor de
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
de cunoștințe se sistematizează pe idei principale, între care va exista o înlănțuire logică. De exemplu: la lecția „Dealurile și depresiunile subcarpatice” (clasa a IV-a) în acordarea volumului de cunoștințe am cuprins: * așezarea și întinderea (localizarea) dealurilor și depresiunilor subcarpatice pe harta țării, denumirea lor; * însușirile dealurilor și depresiunilor subcarpatice; * importanța economică a dealurilor și depresiunilor subcarpatice; c) Alegerea metodelor de învățământ. Metodele se aleg în funcție de: * scopul urmărit în lecție; * conținutul lecției; * posibilitățile pe care le are la îndemână învățătorul
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
exista o înlănțuire logică. De exemplu: la lecția „Dealurile și depresiunile subcarpatice” (clasa a IV-a) în acordarea volumului de cunoștințe am cuprins: * așezarea și întinderea (localizarea) dealurilor și depresiunilor subcarpatice pe harta țării, denumirea lor; * însușirile dealurilor și depresiunilor subcarpatice; * importanța economică a dealurilor și depresiunilor subcarpatice; c) Alegerea metodelor de învățământ. Metodele se aleg în funcție de: * scopul urmărit în lecție; * conținutul lecției; * posibilitățile pe care le are la îndemână învățătorul. La lecțiile de dobândire de cunoștințe am ales ca metode
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
lecția „Dealurile și depresiunile subcarpatice” (clasa a IV-a) în acordarea volumului de cunoștințe am cuprins: * așezarea și întinderea (localizarea) dealurilor și depresiunilor subcarpatice pe harta țării, denumirea lor; * însușirile dealurilor și depresiunilor subcarpatice; * importanța economică a dealurilor și depresiunilor subcarpatice; c) Alegerea metodelor de învățământ. Metodele se aleg în funcție de: * scopul urmărit în lecție; * conținutul lecției; * posibilitățile pe care le are la îndemână învățătorul. La lecțiile de dobândire de cunoștințe am ales ca metode: descoperirea, expunerea sistematică, conversația, demonstrația, problematizarea. La
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău în valea Burhit, unde recent au fost descoperite între munții Corhan și Hocimandiu niște cămăși de zale ale unor plăieși înarmați, surprinși și nimiciți aici, și spre Cheile Bicazului (Bicaz, nume de tătar) și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]