1,785 matches
-
să corespundă propriului stil de conducere. 5 Structura informală a grupului școlar Prin itemul 5 s-a urmărit stabilirea gradului de cunoaștere de către cadrele didactice a structurii informale a grupului pe care Îl Îndrumă . - Majoriatatea educatorilor (80% cunosc cu exactitate subgrupurile competitive din clasă. - Numărul cadrelor didactice care nu cunosc elevii cei mai populari/ mai puțin agreați de colegii lor este mai mare În cazul cadrelor cu experiență (8,3% și mai redus În cazul cadrelor tinere (6,2% ; aceeași situație
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și, implicit, fragilitatea formației psihopedagogice a dacălilor În materie de cunoaștere a grupului. 6 Criterii de constituire a microgrupurilor Datele obținute În urma prelucrării răspunsurilor primite la itemul 6 arată că, dacă numărul cadrelor didactice care nu cunosc care/ câte sunt subgrupurile constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
că, dacă numărul cadrelor didactice care nu cunosc care/ câte sunt subgrupurile constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
reciproce sau unilaterale de atracție/ respingere, de cooperare/ subordonare sunt, cel puțin la modul declarativ, instrumente mai puțin facile, chiar necunoscute. Testul sociometric, instrument care facilitează colectarea datelor primare despre grup (reperarea subiecților populari, a celor izolați sau respinși, a subgrupurilor, clicilor, etc. nu este 4% 4% 21% 46% 25% 1 2 3 4 5 0% 8% 31% 61% 1 2 3 4 5 93 utilizat deloc de un număr mai mare de cadre tinere (35,4% comparativ cu cele cu
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
s-a caracterizat printr-un sistem politic birocratic-autoritar, în cadrul căruia nucleul puterii politice îl constituia președintele. Totuși, președinția centralizată și puternică a rezultat din ceea ce Fernando H. Cardoso (1979) numește „pactul de dominație”, adică o alianță simbiotică structurată ierarhic între subgrupuri ale elitei (cum ar fi militarii și tehnocrații). În calitatea lor de asociați la puterea militară, tehnocrații (adică savanții, economiștii etc.) au fost recompensați în timpul lui Park pentru meritele lor la conferirea legitimității politice (Yoonxe "Yoon", 1992b, pp. 4-26). Puterea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
profilului este cea a meșteșugarilor și operatorilor de mașini (grupele 7 și 8): ambele au personal cu educație secundară și implică, în principal, muncă manuală calificată. În ceea ce privește ocupațiile elementare (categoria 9), acestea includ trei categorii de muncitori necalificați în comerț (subgrupul 91) agricultură (subcategoria 92) și industrie (subcategoria 93). Subcategoria 91 (formată din comercianți, vânzători ambulanți etc.) este mai apropiată de lucrătorii în servicii cu educație redusă. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 2. Profilul educațional al principalelor grupuri educaționale în zonele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
poate obține o primă reducere a clasificării ISCO88 prezentate în Tabelul A4: Manageri de grad înalt; Manageri de grad scăzut; Profesioniști (grupul 2 în ISCO88); Tehnicieni (grupul 3 în ISCO88); Funcționari și lucrători în servicii (grupurile 4 și 5 și subgrupul 91 în ISCO88); Muncitori calificați (grupurile 7 și 8 în ISCO88); Muncitori necalificați neagricoli (subgrupul 93 în ISCO88); Muncitori agricoli (grupul 6 și subgrupul 92 în ISCO88); Alții. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Distribuția principalelor grupuri ISCO în funcție de conținutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
înalt; Manageri de grad scăzut; Profesioniști (grupul 2 în ISCO88); Tehnicieni (grupul 3 în ISCO88); Funcționari și lucrători în servicii (grupurile 4 și 5 și subgrupul 91 în ISCO88); Muncitori calificați (grupurile 7 și 8 în ISCO88); Muncitori necalificați neagricoli (subgrupul 93 în ISCO88); Muncitori agricoli (grupul 6 și subgrupul 92 în ISCO88); Alții. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Distribuția principalelor grupuri ISCO în funcție de conținutul manual/nemanual al muncii Grupuri majore ISCO88 nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat necalificat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
ISCO88); Tehnicieni (grupul 3 în ISCO88); Funcționari și lucrători în servicii (grupurile 4 și 5 și subgrupul 91 în ISCO88); Muncitori calificați (grupurile 7 și 8 în ISCO88); Muncitori necalificați neagricoli (subgrupul 93 în ISCO88); Muncitori agricoli (grupul 6 și subgrupul 92 în ISCO88); Alții. Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC 3. Distribuția principalelor grupuri ISCO în funcție de conținutul manual/nemanual al muncii Grupuri majore ISCO88 nemanual manual grad ridicat grad scăzut calificat necalificat 1 1. Manageri 1 și educ. 3 1 și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
grupul martor (probabilitate cumulativă: 0,27). Diferența este foarte semnificativă. Totuși, această continuitate este mult mai puternică atunci când episodul depresiv major apare după pubertate decât atunci când apare înainte (vezi mai departe). Mai mult, într-un al doilea studiu asupra unui subgrup din populația studiată, Harrington și colab. (1991) confirmă observațiile clinice ale lui Penot. 63 de copii deprimați au fost comparați cu un grup martor asemănător (68 cazuri). 21% prezentau „tulburări de comportament” asociate sindromului depresiv. Copiii „deprimați cu tulburări de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de adolescenți prezentați în studiul lui Fahs și Marcelli (vezi capitolul 2 și 4), șapte adolescenți au o astfel de amintire. Dintre ei, trei au fost adoptați (doi la 6 ani, unul la 9 ani). Toți trei sunt incluși în subgrupul „depresivitate”. Trei alți adolescenți au amintiri precise despre suferința trăită ca urmare a unei separări. Ei sunt repartizați în trei grupuri diferite: proastă dispoziție (un caz), criză anxio-depresivă (un caz), tulburare distimică (un caz). Ultimul caz corespunde unei separări resimțită
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
epidemiologice au încercat, bineînțeles, să identifice factorii de risc care ar favoriza mai clar o posibilitate de recidivă. Într-un studiu prospectiv mai vechi, Otto (1972) a arătat faptul că într-o populație de adolescenți cu tentativă de suicid, unele subgrupuri comportă un risc crescut de recidivă, în special în cazurile în care a fost stabilit un diagnostic psihiatric, în cazurile de suicid printr-o metodă activă ale fetelor și în tentativele de suicid ale băieților. Mai recent, diverse anchete au
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
participanți sunt, prin complexitatea lor, mai mult decât succesiuni de dialoguri cu doi participanți. Complexitatea se manifestă în procesul constituirii universului comun de discurs, în progresia tematică, în dinamica relațiilor dintre interlocutori: sistemul înscrierilor la cuvânt; „coalițiile” comunicative și configurarea subgrupurilor comunicative (cine cu cine interacționează și pe cine ignoră, cine pe cine susține din punct de vedere comunicativ, cine pe cine contrazice); procesul trecerii de la statutul de vorbitor la cel de ascultător, la cel de ascultător pasiv (martor la dialog
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
definiții ale culturii: Cultura este acel întreg complex care include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul, obiceiurile, precum și alte abilități și deprinderi dobândite de om ca membru al societății (Robert Taylor) • Cultura este comportamentul dobândit al unei societăți sau al unui subgrup. (Margaret Mead) • Cultura include organizarea producției, structura familiei, structura instituțiilor care formulează sau guvernează relațiile sociale, formele caracteristice prin care comunică membrii societății (Raymond Williams) • Cultura nu este decât ansamblul poveștilor pe care ni le spunem despre noi înșine (Clifford
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un grup. Constatând că în orice grup se dezvoltă relații de simpatie și antipatie și că aceste relații spontane exprimă stereotipurile culturale ale membrilor, el constată că grupul se constituie din rețele (lanțuri) de simpatie/antipatie care se organizează în subgrupuri, fenomen ce poate fi redat prin scheme grafice pe care Moreno le numește sociograme. Carl Rogers a propus ideea considerării grupului ca mijloc de ajutor reciproc și de dezvoltare personală a membrilor. Participarea la un grup de formare, după Rogers
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să interacționeze unii cu ceilalți, prin capacitatea de a-i face părtași la problemele colective, apărute pe durata implementării sau conceperii proiectului. Aceasta înseamnă a-l determina pe fiecare să se recunoască, mai degrabă, drept membru al grupului decât al subgrupului din care fac parte. Atunci când membrii echipei de proiect interacționează intens cresc șansele optimizării proceselor de comunicare, ceea ce conduce la creșterea șanselor implementării unui proiect reușit. Pe de altă parte, bogăția interacțiunilor nu produce automat efecte pozitive ci, în anumite
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
baza experimentului realizat de French și Thomas (1958) care specifică tipurile de rezultate obținute în mod obișnuit, în cadrul acestei cercetări, am selectat un grup de subiecți cu rezultate bune și foarte bune la învățătură, care a fost împărțit în două subgrupuri pe baza ”trebuinței de a obține rezultate cât mai bune”. Atunci când li s-a dat spre rezolvare o problemă intelectuală dificilă, membrii grupului ”n”, animați de trebuința obținerii de rezultate superioare, au lucrat de două ori mai mult înainte de a
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
este corect sau „alternativa cea mai bună” în condițiile date; justificarea benevolă a preferințelor personale; atenția mărită la influența elementelor intangibile în selectarea opțiunilor - acceptarea unor concesii la capitolul „principii” poate să aducă beneficii importante fără costuri prea mari; folosirea subgrupurilor pentru evaluarea obiectivelor complexe - se apreciază că un număr de 6-8 persoane poate evalua mult mai eficient decât un număr mare de experți; luarea unei pauze când spiritele se încing - depersonalizarea problemelor; explorarea perspectivelor diverse pentru crearea de opțiuni alternative
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3129]
-
detalii care apare ca un ansamblu dispus geometric-lipsa de încredere în propria persoană sau dorința de a reuși. 34 TEST SOCIOMETRIC Scop: a) măsoară atracțiile și respingerile care au loc între indivizii unui grup; b) se pot identifica structura grupului, subgrupurile,centrele de influență( liderii), sistemul de comunicare socială, indivizii cu o largă popularitate, su cei respinși (izolați). Numele și prenumele Data: Instrucțiune: a) Citește cu atenție întrebările și indică apoi unul sau două nume de colegi de clasă, care corespund
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
detalii care apare ca un ansamblu dispus geometric-lipsa de încredere în propria persoană sau dorința de a reuși. 34 TEST SOCIOMETRIC Scop: a) măsoară atracțiile și respingerile care au loc între indivizii unui grup; b) se pot identifica structura grupului, subgrupurile,centrele de influență( liderii), sistemul de comunicare socială, indivizii cu o largă popularitate, su cei respinși (izolați). Numele și prenumele Data: Instrucțiune: a) Citește cu atenție întrebările și indică apoi unul sau două nume de colegi de clasă, care corespund
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
nomică susținută, concomitent cu dispariția unor trăsături specif ice ale piețelor naționale. În perioada contemporană, suntem martorii unor amp le mișcări de capital privat spre economiile emergente. Capitalul privat nu s-a orientat către toate economiile, ci doar spre un subgrup de economii, și anume piețele emergente, acele piețe care au reușit s ă a tragă un volum de capital din ce în ce mai mare și, astfel, să participe la procesul de globalizare financiară. Datorită faptului că au fost martorii evenimentelor recente ale globalizării
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
complexitatea, autonomia și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea unui partid de a rezista în timp și de a supraviețui liderilor fondatori. Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă la nivelul de diferențiere dintre partid și comportamentul altor subgrupuri sociale. Coerența vizează capacitatea de a ajunge la consens și de a rezolva disputele din interiorul unui partid. Panebianco (1988) vede instituționalizarea ca pe o "solidificare" a unei organizații politice, care devine "valoroasă în sine", iar supraviețuirea acesteia devine "scopul
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
fiind gândite sub forma unui vector de imagine al Societății, menit a-i pune în valoare pe membrii ei, junimiștii. "E o modalitate de a forța recunoașterea meritelor în ciuda tinereții lor [a junimiștilor C.C.] Ei acționează deci ca inteligentsia, un subgrup al aristocrației, care îi arată acesteia cunoștințele sale europene, nu politice, nu revoluționare, liniștitoare prin urmare". E aici sugestia unui mecanism foarte abil, subliminal chiar, de acțiune asupra unui public mult prea modest pentru a se putea raporta critic la
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a-și dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și integratoare. Etapele metodei: 1. Realizați un cub pe ale cărui fețe notați cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. 2. Anunțați tema / subiectul pus în discuție. 3. Împărțiți grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce te îndeamnă să te gândești; d
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
dezvolta competențele necesare unor abordări complexe și integratoare. Etapele metodei: 1. Realizați un cub pe ale cărui fețe notați cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. 2. Anunțați tema / subiectul pus în discuție. 3. Împărțiți grupul în șase subgrupuri, fiecare subgrup urmând să examineze tema aleasă din perspectiva cerinței de pe una din „fețele” cubului, astfel: a) descrie: culorile, formele, mărimile; b) compară: ce este asemănător și ce este diferit; c) asociază: la ce te îndeamnă să te gândești; d) analizează: spune
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]