1,430 matches
-
nu o opinie în problema respectivă. Că în realitate nu se face uz foarte frecvent de asemenea întrebări-filtru nu e un lucru greu de înțeles. Mai întâi, aceasta ar complica inutil chestionarul și ar putea crea dificultăți în comunicarea cu subiecții. Apoi, există o tendință firească a oamenilor, generată probabil de nevoia de autoprotecție a eului, de a alege, în special în cazul întrebărilor „dificile”, varianta care să-l angajeze cel mai puțin. Subiectul poate intui rapid că dacă dă asemenea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
adepții folosirii uneia sau alteia din cele două categorii de întrebări: Partizanii folosirii întrebărilor deschise argumentează că acestea permit subiecților să spună ceea ce realmente există în mintea lor, fără a fi influențați prin sugestii din partea cercetătorului, în vreme ce întrebările închise plasează subiecții într-un evantai limitat de posibilități de alegere. Ei consideră întrebările închise ca fiind, în mod tipic, decontextualizate și oferind un set închis și incomplet de opțiuni de răspunsuri arbitrare, ceea ce conduce la distorsionarea răspunsurilor. Cercetătorii din zona sondajelor, pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
respondenții (vezi secțiunea „Interviul degrup”). Așa cum semnalam, o parte din tehnicile succinct prezentate aici le-am folosit și noi în cercetările proprii, deși la modul mai empiric (operatorul trebuia să noteze la sfârșit propriile observații despre anchetă și interacțiunile cu subiecții). Septimiu Chelcea (2004) descrie și el, preluând și teoretizările lui H.H. Stahl, o serie de date conexe ce trebuie adunate pe lângă conținutul anchetei propriu-zise. Se ridică, totuși, o întrebare crucială. Am menționat că multe din tehnicile expuse - și altele pe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ca în eșantionările aleatorii - o listă cu persoane sau adrese, ci este lăsat să găsescă el însuși persoanele ce corespund cotelor indicate. Am subliniat aceste ultimecuvinte pentru că se mai întâmplă ca operatorii să fie învinuiți că n-au ales „bine” subiecții, când, de fapt, cotele au fost insuficiente. De pildă, dacă dintre factorii destratificare se omite variabila „vârstă”, operatorul nu poate fi învinuit că a ales prea mulți bătrâni sau prea mulți tineri. În interiorul cotelor afectate lui, alegerea subiecților îi aparține
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întâlnit-o recent. În una din practicile studenților sociologi, o echipă participa la un sondaj în orașul Cluj-Napoca. Unul dintre băieți a venit exasperat la conducătorul practicii să se plângă de faptul că el nu poate intra în contact cu subiecții nici măcar în proporție de 50%, comparativ cu colegele sale. Cu toată înfățișarea sa plăcută și vestimentația nestridentă, un cercel în ureche și părul lung, legat la spate, au fost elemente suficiente pentru a trezi neîncrederea multora dintre cei cărora băiatul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poate observa, direct, măsura în care aceștia au respectat procedura de eșantionare și câte persoane au fost înlocuite de pe lista de bază cu altele de pe lista de rezerve. Dar se poate realiza și o verificare mai temeinică, luând contact cu subiecții, prin telefon sau chiar prin vizită la domiciliu, mergându-se până la refacerea unui număr de chestionare, atunci când e nevoie de garanții serioase privind rezultatele sondajului. Colectivul de omologare poate ajuta beneficiarul cercetării și pe alte planuri. El are posibilitatea, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Termenul de terapie - conform dicționarului limbii române reprezintă totalitatea metodelor folosite pentru vindecarea unei boli, dar este la fel de potrivit pentru persoanele/subiecții care Își doresc să fie mai sociabili sau prezintă un dezechilibru afectiv. Artterapia este o modalitate de intervenție „psihoterapeutică mediată prin producții vizualplastice (picturale, grafice, de modelaj, sculptură, măști, colaje etc.) și prin alte moduri de expresie artistică (muzică, poezie
TERAPIA PRIN TEATRU MODALITATE DE ADAPTARE ŞI INTEGRARE A ELEVILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MIHAILOVICI, Sabina PREDUCHIN,Cristina FARZIKHOSROUSHAHI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2117]
-
noi locatari: rude ale foștilor mineri sau străini fără nicio legătură cu mina. În spațiul urban, locul fiecăruia era definit în raport cu munca; exista o continuitate între spațiul muncii și cel al cartierelor. Cum se definesc și se poziționează în prezent subiecții, dat fiind că această continuitate nu mai există și că populația cartierului este acum eterogenă din punctul de vedere al situației profesionale (incluzând persoanele pensionate, inserate separat în alte spații de muncă, excluse de pe piața muncii sau constrânse la forme
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de trei ani. Ei sunt reduși la o viață vegetativă cu o incapacitate de formare a reflexelor condiționate. Durata vieții este de obicei până la 20-30 de ani când decesul apare datorită multiplelor complicații somatice. Ei necesită supraveghere și îngrijire continuă. Subiecții cu un QI între 70-80 sunt integrați în categoria denumită intelect liminar sau de limită. Caracteristica principală care-l diferențiază pe subiectul liminar de debilul mintal este capacitatea de învățare, precum și capacitatea de adaptare la colectivitate. La vârsta adultă, după
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
diagnostice. În sprijinul celor afirmate, vin o serie de studii desfășurate în Statele Unite, Europa, Israel sau China. Rezultatele acestora converg spre concluzia că probabilitatea de a fi diagnosticat cu demență este mai mare la persoanele cu o pregătire scăzută în raport cu subiecții cu un nivel înalt de educație (Katzman, 1994)108. Totuși, relația dintre un nivel scăzut de educație și demență nu depinde doar de instrumentele de evaluare. Studii de neuroimagistică asupra pacienților cu demență au arătat că deteriorarea corticală asociată demenței
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de 800 bărbați și femei și punctajele obținute la un test de personalitate cu treizeci de ani în urmă. Probabilitatea ca acei indivizi care obținuseră un punctaj mare pe scala optimismului cu ani în urmă să fie în viață în raport cu subiecții mai puțin optimiști a fost de 19%. Concentrați-vă asupra aspectelor pozitive ale vieții dvs., indiferent de cât de mărunte ar fi acestea: starea excelentă de sănătate, tunsoarea nouă, ieșirea în aer liber pe care ați plănuit-o cu prietenii
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
printr-un consum ridicat de alimente de origine vegetală (produse cerealiere, leguminoase, fructe și legume, nuci și diverse semințeă. Alcoolul, reprezentat În general de vin, este consumat cu moderație În timpul meselor, iar controlul greutății face parte din tradiție. Comparați cu subiecții de aceeași vârstă, nord-europenii, de exemplu, care consumă mai mult unt, smântână și carne grasă, cretanii se bucură de o sănătate excelentă! Consumul mediteraneenilor comparativ cu nord-europenii • de 4 ori mai mult ulei de măsline • de 2 ori mai mult
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
derivați activați ai oxigenului a căror acumulare conduce la leziuni ale ADN-ului și ale membranelor, favorizând procesele de cancerogeneză și de aterogeneză. Riscul de a dezvolta un cancer sau o boală cardiovasculară este de două ori mai mare la subiecții ale căror aporturi sau niveluri serice de beta-caroten, vitamina C, vitamina E sunt cele mai slabe”. Când prevenția Își arată roadele Știm de acum că un consum ridicat de fructe și legume diminuează riscul de apariție a cancerelor digestive și
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
evoluția unor cancere (printre care și cel de stomacă la șobolani. Sfaturi practice Obișnuiți-vă să citiți etichetele produselor pe bază de soia. Există toate șansele să găsiți În supermarketuri produse care subliniază aporturile benefice ale soiei pentru sănătate. Pentru subiecții alergici la lapte de vacă, laptele de soia reprezintă un bun Înlocuitor: el este și hrănitor, și lipsit de elementele alergizante din laptele de vacă. Numeroase femei nu beneficiază de o alimentație suficient de bogată În fitoestrogeni. Este În interesul
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
participanții trebuiau să regăsească ținta într-o serie de 4 mirosuri ce le erau prezentate. Global, scorurile au fost mult mai mari pentru femei decât pentru bărbați; s-a constatat de asemenea o scădere a performanței pentru fiecare sex la subiecții în vârstă. Per ansamblu, formarea memoriei mirosurilor pare superioară la femei. Așadar, în această capacitate fundamentală de a utiliza strategii semantice pentru a coda și a-și aminti mirosurile ar consta toată diferența. De altfel, Oberg, Larsson și Backman (2002
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
crescut pentru schizofrenie" au evidențiat, că fără a utiliza criterii diagnostice specifice majoritatea clinicienilor 29 reușesc să recunoască pe viitorii schizofreni uneori chiar înaintea vârstei de 8 ani (Samenoff et al, 1984)4. Relativ rarele studii prospective veritabile au urmărit subiecții considerați "cu risc crescut pentru schizofrenie" (copii având unul sau ambii părinți schizofreni). Ele au raportat dificultăți și tulburări care sunt mai mult sau mai puțin similare celor descrise anterior: tulburări de concentrare și de control afectiv, conduite inadaptate la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
1. Programe de "reeducare" socială bazate pe "economia de jetoane". "Economia de jetoane" reprezintă un program de reeducare pus la punct de Ayllon și Azrin în decursul anilor ‘60 - ‘70 odată cu "sistemele de credit motivațional" găsindu-și aplicarea la subiecții cu un grad mare de regresie. Principiul este simplu și constă în stabilirea unei liste de comportamente pe care echipa de asistență și pacientul schizofren cad de acord, în mod contractual, să le modifice, cu stabilirea în paralel a unei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ocupă de raporturile psihologice și logice ce reunesc termenii coexistenți, constituind un sistem ce este perceput ca atare de aceeași conștiință colectivă" (CLG:113). De aceea limba va fi privită ca arhivă, ca "tezaur (trésor), depus de practica vorbirii în subiecții aparținînd aceleiași comunități și constituind un sistem gramatical existent în mod natural în fiecare creier" (CLG:39). Revoluția saussuriană constă în primatul teoretic și metodologic al sincroniei: "Aspectul sincronic primează, întrucît pentru masa vorbitorilor el este singura realitate" (CLG:105
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
formală pentru analiza sa în studiul socialului pare absurd. Dacă păstrăm acest principiu strict / inflexibil de definire în care orice obiect / subiect e identic cu toate / toți obiectele / subiecții care sunt ca el, și e diferit de toate / toți obiectele / subiecții care nu sunt ca el, nu vom putea face translația conceptului în câmpul analizei sociale. De ce? Pentru că nu vom putea vorbi de identitatea unei entități sau colectivități sociale, istorice, de vreme ce admitem postulatul permanenței schimbării sociale, adică faptul că orice societate
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
la "Ascult muzică populară cam de trei ori pe săptămână" (S15). Cei cărora nu le place declară că totuși ascultă acest tip de muzică la petreceri, nunți, botezuri ș.a. Dorind să vedem în ce măsură interiorizează acest gen de muzică, am întrebat subiecții dacă fredonează sau cântă melodii populare românești. Răspunsurile ne relevă faptul că, cu puține excepții legate de ocazii speciale ("la chefuri"), majoritatea nu cântă deloc. Un indicator interesant pentru acest domeniu ne arată că majoritatea celor investigați au participat cel
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sunt semne ale continuității, dovadă că pretutindeni în România Europeană se înfăptuiește câte ceva bun. ʺNasc și la Tecuci oameniʺ, mic dicționar enciclopedic, cuprinzând în desfășurare peste 400 de nume, rezultat al documentării arhivistice, dar mai ales a contactului direct cu subiecții, se adresează publicului larg, dar mai ales tinerilor, dăruindu le informații în plus, care se adaugă ce lor pe care ei le au deja, culese la repezeală cu mijloacele el ectronice. Evident, spune autorul, lucrarea este incompl etă, și noi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
important în decizia de utilizare a acestui tip de program computerizat. Cea de-a doua etapă a utilizat drept unitate de analiză mesajul în întregime și a urmărit atitudinile exprimate cu privire la comunitățile religioase virtuale și locale din care fac parte subiecții și cu privire la alte comunități virtuale de aceeași natură. Obiectivul a fost acela de a identifica atitudinile cele mai frecvente pe care le manifestă subiecții în ceea ce privește comunitățile religioase ca dimensiune socială a religiei la care aderă. Fiecare mesaj a primit un
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
lor religioasă. VIII.1. Participarea la comunitățile virtuale religioase Frecvența participării la comunitățile virtuale religioase reprezintă o măsură a implicării subiecților în comunicările și activitățile online, dar și un indicator al dinamicii acestui tip de comunități. Aproximativ o treime dintre subiecții care au răspuns la chestionarul online accesează zilnic (25%) sau de mai multe ori pe zi (10,19%) paginile web ale comunităților virtuale religioase la care participă. Aceasta presupune un ritm relativ scăzut al activităților în cadrul acestui tip de comunități
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
locale din care fac parte. Faptul că marea majoritate a participanților la cercetare (98,1%) utilizează măcar rareori în comunitățile religioase locale informații preluate din spațiul religios virtual implică per se o interdependență între cele două tipuri de comunități, în măsura în care subiecții realizează o sinteză a experiențelor religioase trăite în cele două spații de manifestare și comunicare virtual și real. Prezența comunităților religioase locale în spațiul virtual poate fi analizată ca o reacție la dezvoltarea comunităților virtuale, dar și ca o extindere
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
0,01), tendința de a petrece timp în comunitățile religioase online în detrimentul celor locale (τ=0,417 p<0,01), ușurința exprimării online (τ=0,204 p<0,05) și nivelul acceptării crezului și doctrinelor bisericii din care fac parte subiecții (τ=-0,373 p=<0,01). Astfel, subiecții care accesează comunitățile virtuale religioase mai frecvent și pentru durate mai mari de timp, care se exprimă cu o mai mare ușurință online decât în timp și spațiu real și care acceptă
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]