208 matches
-
este decisiv. [l.1.3.2*]: Lema de contracție a grupului. Pentru orice funcție de bunăstare socială care satisface U, P și I, și o mulțime S de alternative, dacă un grup G, (oricare ar fi acesta) este decisiv, atunci orice submulțime a acestui grup este, la rându-i, decisivă. Demonstrație [l.1.3.1*]. Pentru a demonstra lema de expansiune, să presupunem că avem două perechi de alternative (x,y) și (a,b)<footnote Demonstrația este oferită pentru cazul în care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Dar numai G2 preferă pe z lui y, așadar G2 este decisiv asupra (z,y). Din cele două cazuri, fie G1 fie G2 este decisiv. Altfel spus, contractând G la G1 sau G2, decisivitatea lui G se păstrează și în submulțimile sale. Lema este demonstrată. Ultimul pas al demonstrației ia ca punct de reper grupul relevant prin condiția Pareto. Presupunem așadar că toți indivizii preferă la fel între două alternative, și că acesta este grupul decisiv. Prin lema de contracție a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
asupra unei perechi (x,y) și preferă strict pe x lui y, atunci ceilalți trebuie să prefere strict pe x lui y. [d.3.4.1*]: Restricție Breyer-Gigliotti. Oricare ar fi doi indivizi diferiți, dacă unul dintre ei aparține unei submulțimi E (a indivizilor empatici) a lui N, atunci acesta va „oglindi” preferințele celuilalt în perechea de alternative în care acesta din urmă are decisivitate. [t.3.1.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește condițiile *L , P, 1Uf și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
o expresie generală). Trebuie reținut însă că Sen are în vedere definirea drepturilor pe care o formulează în (1970a) și (1970b). footnote> este: (a) nontrivială, dacă, și numai dacă, pentru toți indivizii, aceasta conține doar membrii diagonali ai mulțimii tuturor submulțimilor nevide ale produsului cartezian al mulțimii alternativelor; (b) simetrică<footnote Definiția îi aparține lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Ea spune următoarele: dacă i este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto într-una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca #A=3. Există
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profilurile de preferință logic posibile. b) Independența față de alternativele irelevante a fost una dintre cele mai contestate condiții impuse de Arrow. În limbaj natural, ea spune că dacă ne aflăm într-o situație de alegere, atunci când trebuie să preferăm pe submulțimi de câte două alternative, singura informație care trebuie să aibă importanță în ierarhizarea alternativelor una față de cealaltă este cea provenită de la cele două alternative comparate. Pentru a argumenta în favoarea acestei condiții se folosesc câteva exemple în care ea pare intuitivă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale funcțiilor ● Injectivitate, surjectivitate, bijectivitate; │ │6. Utilizarea echivalenței dintre bijectivitate și │funcții inversabile: ● Funcții trigonometrice directe și inverse Notă: Pentru toate tipurile de funcții se vor ● Mulțimi finite: permutări, aranjamente, 2. Identificarea tipului de formulă de numărare │combinări, numărul tuturor submulțimilor unei │ │adecvată unei situații-problemă date │mulțimi cu n elemente 3. 1. Recunoașterea unor date de tip probabilistic sau│Matematici financiare │ │statistic în situații concrete Interpretarea primară a datelor statistice sau │dobânzi, TVA │ │probabilistice cu ajutorul calculului financiar, a Utilizarea unor algoritmi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
de divizor; noțiunea de multiplu. │ │5. Deducerea unor proprietăți ale │Divizibilitatea cu 10, 2, 5 │ │operațiilor cu numere naturale pentru a 1. Identificarea în limbajul cotidian sau │Mulțimi │ │în enunțuri matematice a unor noțiuni Selectarea și utilizarea unor modalități│incluziune); submulțime │ │adecvate de reprezentare a mulțimilor și a ● Operații cu mulțimi: intersecție, reuniune, │ │4. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea ● Reprezentarea pe axa numerelor a unei │ │unor probleme, a soluțiilor unor ecuații de│fracții ordinare │ │tipul: x ± a = b; a ± x = b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266206_a_267535]