361 matches
-
2, 3589 - 3593, 3595, 3598/1, 3627, 3629 - 3632, 3636, 3638, 3639, 3642, 3642/1, 3643 - 3645, 3646/1, 3654, 4009/1, 4010, 4012 și 30% 3018/1, 30% 3019, 30% 3020, 30% 3021, 20% 3640, 10% 4009. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Geaca, județul Cluj, întocmite în anul 1986. VII.4. Rezervația mixtă Cheile Turzii, 324 ha, localitățile Cheia Mihai Viteazu, Săndulești, Petreștii de Jos, județul Cluj Descrierea limitelor Limita nordică: pornește de la extremitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Săndulești) și 0 - 3, 9 - 11, 14, 19, 20, 22, 24 - 34, 40, 41, 43, 45, 50 - 52, 54 - 56, 69, 79, 80, 82 - 93, 98, 100 - 110, 112 - 117, 119 - 123, 126, 128, 2559 - 2561 (Mihai Viteazu). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunelor Mihai Viteazu, Săndulești și Petreștii de Jos, județul Cluj întocmite în anii 1977, 1983, respectiv 1981. VII.5. Rezervația naturală Suatu, 11,3 ha, localitatea Suatu, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
282, 283, 319, 321, 345, 346, 346/1, 348 - 351, 351/1, 352 - 362, % 285, % 284/1, % 284 (Fânațele Suatu I) și 1016, 1017, 1017/1, 1025, 1026, 1027, %5/1, % 6/1, %8/1 (Fânațele Suatu II). Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale comunei Suatu, județul Cluj, întocmite în anul 1977. VII.6. Rezervația Fânațele Clujului- "La Copârșaie", 97 ha, localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj Descrierea limitelor Rezervația Fânațele Clujului - "La Copârșaie" cuprinde două zone: La Copârșaie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de fânaț umed de pe versantul opus, fiind situată pe parcelele cadastrale 12, 24, 130-132, 1895 189.1, 189.2, 190-204, 206-208, 208/1, 1096, 1098, 1099 și rezervația de fluturi Apahida, situată pe parcela cadastrală 20%4/1. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orașului Cluj-Napoca, județul Cluj, întocmite în anul 1980 (Fânațele Clujului - La Copârșaie), și din planurile cadastrale ale comunei Apahida, județul Cluj, întocmite în anul 1974 (rezervația de fluturi). VII.7. Rezervația Fânațele Clujului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe direcția NE-SV pe o distanță de aproximativ 270 m până la intersecția cu drumul de culme de pe Dealul Bogomaia. Descrierea suprafeței Rezervația Fânațele Clujului "La Craiu" cuprinde o zonă de fanat, cuprinzând parcelele 17099, %17100, %17101, %17098. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din planurile cadastrale ale orașului Cluj-Napoca întocmite în anul 1980. VII.8. Rezervația Naturală Lacul Știucilor, 140 ha, comuna Fizeșu-Gherlii, localitatea Săcălaia, județul Cluj Descrierea limitelor Limita Nordică pornește pe linia drumului de hotar situat perpendicular pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
m se îndreaptă spre sud-est și apoi limita urmează digul spre nord - est pe 1250 m până la extremitatea sud-vestica a Comolăului de unde s-a început traseul. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Mestecănișul de la Reci Bălțile de la Ozun - Sîntionlunca cuprinde parcelele și subparcelele silvice 55 - 68 din UP VII Reci, Ocolul Silvic Șugaș, Direcția Silvică Sf. Gheorghe și parcelele cadastrale Hb 108; F 109; F 110; Hc 111; F 112; Hb 113; F 114; Hc 115; F 116; De 117; Hb 118; F
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
1253; Hc 1255; De 1256; A 1261; Ngl 1262; F 1263; P 1315 (comuna Ozun) Parcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1995, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul cadastral al parcelelor, comunei Reci, anul 1984 și al comunei Ozun anul 1984. VII.10. Rezervația complexă "Râul Tur" (Cursul inferior al râului Tur), 6.212 ha comunele Călinești Oaș, Livada, Gherța Mică, Turulung, Agriș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
borna silvică 433, UP1, OS Pojorâta, până la borna silvică 434, pe pârâul Izvorul Alb, până la borna silvică 428, prin bornele silvice 430, 426, 422, 420, pe limita parcelelor 93 și 96, pe sub peretele Rarăului, până la borna silvică 3913 pe limita subparcelelor 81D, 77B, 77M, 77H, 77C, la borna silvică 387, pe limita subparcelelor 76F, 75N1, 75D, 49D, 48D, 45D din UP1 a OS Pojorâta. Limita estică: începe de la borna silvică 226, UP1, OS Pojorâta, pe limita cu OS Stulpicani prin Vf.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Izvorul Alb, până la borna silvică 428, prin bornele silvice 430, 426, 422, 420, pe limita parcelelor 93 și 96, pe sub peretele Rarăului, până la borna silvică 3913 pe limita subparcelelor 81D, 77B, 77M, 77H, 77C, la borna silvică 387, pe limita subparcelelor 76F, 75N1, 75D, 49D, 48D, 45D din UP1 a OS Pojorâta. Limita estică: începe de la borna silvică 226, UP1, OS Pojorâta, pe limita cu OS Stulpicani prin Vf. Todirescu, până la borna silvică 166 UP6 a OS Crucea. Limita sudică: începe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a OS Crucea. Limita vestică: Trece prin bornele silvice 87, 85, 86, 82, 83, 79, 80, din UP6 a OS Crucea, la bornele 432, 433, din UP1 Rarău, OS Pojorâta. Descrierea suprafeței Rezervația naturală mixtă Pietrele Doamnei-Rarău cuprinde parcelele și subparcelele forestiere: 45D, 48D, 49D, 75D, F, N1, N2, 76A, B, C, D, E, F, V; 77B, C, D, G, H, I, J, K, M, N, V, 81D, 85E, F, G, H, N2, 86B, C, D, E, F, G, N1, N2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
B, C, D, E, F, G, 44A, B, C, D, E, 45A, B, 46A, B, 47A, B, C, în suprafață de 290,7 ha din UP6 Chirii OS Crucea și 309,0 ha pășune aparținând Primăriei Comunei Crucea. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Rarău, OS Pojorâta întocmit în anul 2004 și amenajamentul silvic al UP6 Chirii OS Crucea întocmit în anul 2000. *În u.a. 86D din UP1 Rarău OS Pojorâta, inclusă în Rezervația naturală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Rezervația științifică Peștera Liliecilor. VII.12. Rezervația naturală Cheile Lucavei, 33 ha, localitatea Moldova Sulița, județul Suceava Descrierea limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita subparcelară, până la intersecția cu limita subparcelei 225C. Limita sudică și vestică începe de la intersecția limitei parcelare 225 cu 226, continuă pe limita de subparcelă între u.a. 225B și u.a. 225C, apoi pe limită parcelară până la borna silvică 662 UP1 Botus Lucina a OS Breaza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
limitelor Limita nordică începe de la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita subparcelară, până la intersecția cu limita subparcelei 225C. Limita sudică și vestică începe de la intersecția limitei parcelare 225 cu 226, continuă pe limita de subparcelă între u.a. 225B și u.a. 225C, apoi pe limită parcelară până la borna silvică 662 UP1 Botus Lucina a OS Breaza, continuă pe drumul forestier D 278 până la intersecția cu limita subparcelei 209C și apoi pe această limită până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
225 cu 226, continuă pe limita de subparcelă între u.a. 225B și u.a. 225C, apoi pe limită parcelară până la borna silvică 662 UP1 Botus Lucina a OS Breaza, continuă pe drumul forestier D 278 până la intersecția cu limita subparcelei 209C și apoi pe această limită până la borna silvică 626 UP 1 Botus Lucina a OS Breaza. Limita estică începe de la borna silvică 626 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita parcelară până la borna silvică 625, la borna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
626 UP1 Botus Lucina a OS Breaza continuă pe limita parcelară până la borna silvică 625, la borna silvică 627 și apoi, la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Cheile Lucavei cuprinde parcelele și subparcelele forestiere: 208B, 209A, 209C, 209N, 225A, B, din UP1 Botus Lucina a OS Breaza. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Botus Lucina a OS Breaza întocmit în anul 2004. VII.13. Rezervația naturală Tișița, 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 627 și apoi, la borna silvică 664 UP1 Botus Lucina a OS Breaza. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Cheile Lucavei cuprinde parcelele și subparcelele forestiere: 208B, 209A, 209C, 209N, 225A, B, din UP1 Botus Lucina a OS Breaza. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic al UP1 Botus Lucina a OS Breaza întocmit în anul 2004. VII.13. Rezervația naturală Tișița, 2.726 ha, localitatea Tulnici, județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la borna silvica 1 din u
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ariei protejate Tișița. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Tișița cuprinde parcelele 1 - 26, 98 - 112, 118 - 123, 132 - 182 din UP II Tișița, a Ocolului Silvic Tulnici fiind situată între limitele naturale formate de culmile muntoase principale și secundare. Parcelele și subparcelele silvice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 1996, fiind incluse și pe harta silvică ce face integrantă din amenajament. VII.14. Rezervația naturală Lacul Negru, 88 ha, localitatea Nistorești Județul Vrancea Descrierea limitelor Limita nordică: de la piciorul (capătul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de un martor. ... (2) Procesul-verbal, încheiat în 3 exemplare (un exemplar pentru organul care predă, un exemplar pentru pădurarul angajat și un exemplar pentru inspectoratul silvic teritorial), va cuprinde: ... a) suprafață fondului forestier care constituie cantonul silvic și parcelele sau subparcelele care fac parte din cantonul silvic care se predă; se anexează schița cantonului silvic, cu precizarea limitelor și a vecinătăților; ... b) inventarul mijloacelor fixe și al altor bunuri aferente cantonului silvic respectiv, care pot fi clădiri, împrejmuiri, drumuri forestiere și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147699_a_149028]
-
alte elemente relevante permanente de pe parcela respectivă sau din apropierea acesteia (de exemplu drumuri de acces, râuri). În viitor, amplasarea exactă a locurilor de eșantionare (de exemplu sondaje prin puț) se înregistrează, de asemenea, pe această hartă. II.3. Definirea unei subparcele În principiu, toți arborii dintr-o parcelă totală trebuie să fie incluși în eșantionul pentru evaluarea arborilor (de exemplu inventarul coronamentului, evaluarea creșterii). În cazul în care parcela are mulți arbori (de exemplu arboret dens), se poate defini o subparcelă
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
subparcele În principiu, toți arborii dintr-o parcelă totală trebuie să fie incluși în eșantionul pentru evaluarea arborilor (de exemplu inventarul coronamentului, evaluarea creșterii). În cazul în care parcela are mulți arbori (de exemplu arboret dens), se poate defini o subparcelă pentru a fi utilizată la aceste studii. Dimensiunea subparcelei la momentul instalării parcelei trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi estimări credibile pentru aceste studii, timp de cel puțin 20 de ani, preferabil pe durata vieții arboretului. Un
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
trebuie să fie incluși în eșantionul pentru evaluarea arborilor (de exemplu inventarul coronamentului, evaluarea creșterii). În cazul în care parcela are mulți arbori (de exemplu arboret dens), se poate defini o subparcelă pentru a fi utilizată la aceste studii. Dimensiunea subparcelei la momentul instalării parcelei trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi estimări credibile pentru aceste studii, timp de cel puțin 20 de ani, preferabil pe durata vieții arboretului. Un minim de cel puțin 20 de arbori din subparcelă
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
subparcelei la momentul instalării parcelei trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi estimări credibile pentru aceste studii, timp de cel puțin 20 de ani, preferabil pe durata vieții arboretului. Un minim de cel puțin 20 de arbori din subparcelă trebuie să fie disponibili în această perioadă. II.4. Informații generale privind fiecare parcelă Următoarele informații generale privind fiecare parcelă permanentă de observare pentru monitorizare intensivă și continuă se colectează în timpul instalării și al primelor studii: Instalare Primele studii Cod
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
Instalare Primele studii Cod descriptiv Țară Numărul parcelei de observare Latitudinea și longitudinea efectivă Date privind situl Altitudine Disponibilitatea apei pentru specia principală Orientare Tipul de humus Dimensiunea totală a parcelei Tipul de sol (estimare) Numărul de arbori din parcelă Subparcelă (dacă există) Date privind arboretul Vârsta medie a etajului dominant Principala specie de arbori Randament (estimare) Alte observații Istoricul parcelei Alte stații de monitorizare situate în apropiere Până la 15 decembrie 1994, statele membre transmit Comisiei, pentru fiecare parcelă instalată, informațiile
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
arborii predominanți, dominanți și codominanți (Kraft: clasele 1 - 3) de pe parcelă trebuie monitorizați. În cazul în care pe parcelă există mulți arbori (de exemplu arboret dens), numărul de arbori eșantion pentru evaluarea stării coronamentului se poate reduce utilizându-se o subparcelă (vezi Anexa I pct. II.3). În cazul unei subparcele, toți arborii predominanți, dominanți și codominanți (Kraft: clasele 1 - 3) de pe subparcelă trebuie monitorizați. În anumite cazuri se poate permite utilizarea unui sistem diferit, dar obiectiv și nepărtinitor, pentru a
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]
-
parcelă trebuie monitorizați. În cazul în care pe parcelă există mulți arbori (de exemplu arboret dens), numărul de arbori eșantion pentru evaluarea stării coronamentului se poate reduce utilizându-se o subparcelă (vezi Anexa I pct. II.3). În cazul unei subparcele, toți arborii predominanți, dominanți și codominanți (Kraft: clasele 1 - 3) de pe subparcelă trebuie monitorizați. În anumite cazuri se poate permite utilizarea unui sistem diferit, dar obiectiv și nepărtinitor, pentru a se reduce sau a se selecționa numărul de arbori care
jrc2554as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87708_a_88495]