413 matches
-
Poleindu-l îl străbate.” (M. Eminescu) „- Măi Păsărilă, iacătă-o, ia! colo, în dosul pământului...” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" În funcție de realizarea lui concretă, lexical-sintactică, complementul direct poate fi: a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu), locuțiuni substantivale, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Din funduri de peșteri vin umbre șirag / S-asculte amarul cântării.” (O. Goga) „Aproape nimeni nu mai are imaginație.” (M. Eliade) „Lupta întărește pe cel slab, și primejdia mărește pe cel tare...” (Al.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Păsărilă, iacătă-o, ia! colo, în dosul pământului...” (I. Creangă) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" În funcție de realizarea lui concretă, lexical-sintactică, complementul direct poate fi: a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu), locuțiuni substantivale, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Din funduri de peșteri vin umbre șirag / S-asculte amarul cântării.” (O. Goga) „Aproape nimeni nu mai are imaginație.” (M. Eliade) „Lupta întărește pe cel slab, și primejdia mărește pe cel tare...” (Al. Russo), „Aglaia a chemat-o pe a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
succesului și parvenirii, dar iritant.” (T. Arghezi, IX, 168), „Țărâna e plină de zumzetul toamnei.” (L. Blaga, 90) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (comun sau propriu) sau, mai rar, alte unități lexico-gramaticale substantivizate sau sintagme substantivale: „Abia se isprăvea masa, că lui Pirgu i se făcea de ducă.” (M. Caragiale, 126), „O extraordinară promisiune se deschide celui ieșit de sub narcoză.” (C. Noica, 20) • pronume: „Deși politica îmi e nesuferită, trebui, totuși, să mă întâlnesc cu ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de relație însoțesc toate tipurile structurale de complement indirect. a. În interiorul propoziției, prepozițiile însoțesc, de regulă, complementul indirect-expresie a „obiectului” acțiunii verbale: „Mara se uită lung la dânsul, apoi la Marta.” (I.Slavici, Mara, 267) Când complementul indirect se realizează substantival sau pronominal, prepozițiile impun termenului subordonat diferite poziții în interiorul categoriei gramaticale a cazului: • genitiv: „Nu pe patul de moarte trebuie să luptăm împotriva morții ci de-a lungul întregii vieți.” (O. Paler, Galilei, 63) • acuzativ: „Eu nu uit ce-ai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbale și a subiectului gramatical: „De câte ori era chemat la interogatoriu i se atrăgea atenția să scrie mai citeț.” (M. Eliade, 230) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (sau alte unități lexico-gramaticale substantivate sau, mai rar, sintagme substantivale): „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, săvârșită în stare de legitimă apărare.” (C.P., art. 44) „Suntem împrejmuiți de atotștiutoarele.” (L. Blaga, 317) • pronume: „Religia - o frază de dânșii inventată Ca cu a ei putere să vă aplece-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimare a relației de dependență de la baza circumstanțialului modal sunt elementele relaționale și, mai rar, juxtapunerea. Se juxtapune termenului regent numai circumstanțialul modal infrapropozițional realizat prin adverbe (locuțiuni adverbiale), substantive întrebuințate adverbial, pronume, gerunziu, interjecții sau prin sintagme cu regent substantival (picior peste picior, doi lei etc.). Identitatea de circumstanțial modal a acestor termeni rămâne implicită în natura și planul lor semantic în corelație cu natura și planul semantic al relației de dependență: „Și apoi încordându-se și scuturându-se o dată
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condițiile legii, în uniuni, asociații și societăți de creație.” (C.M.) • acuzativ: după, la: „Au ieșit la promenadă - ce petrecere gentilă!” (M. Eminescu, I, 46) Dintre acestea se impun, ca mărci distinctive, locuțiunile prepoziționale care cer genitivul, când circumstanțialul se realizează substantival: „A cercetat toate edițiile anterioare și manuscrisele, în vederea realizării unei ediții cât mai fidele.” și prepozițiile pentru și spre, când se realizează prin infinitiv: „Dar cei care cred că a fi modern înseamnă a demitiza uită că există întrebări pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
planul semantic al verbului rămâne în sfera generalului: „Multă vreme nu poate sta de vorbă o fată care are atâta treabă.” (I.L. Caragiale, IV, 242) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • substantiv (alte unități lexico-gramaticale substantivizate, sintagme substantivale): „Mihai se întoarse cu Tița, care și ea înțelese când îl văzu pe Birică lungit sub deal.” (M. Preda, Moromeții, 178), „Se înțelesese de cu ziuă cu ai vecinului, unii mai mici, care abia îl așteptau.” (E. Barbu, 136) • pronume
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în Cuțarida.” (E. Barbu, 333) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Prin conținutul semantic al termenului (grupului de termeni) care realizează această funcție, atributul de complinire împlinește câmpul semantico-sintactic deschis de regent, ca expresie a unei limite exterioare a acțiunii (stării) exprimată, substantival, prin planul semantic al regentului. În legătură cu planul semantic lexico-gramatical al termenului regent, atributul de complinire descrie mai multe perspective, corespunzând la diferite funcții sintactice: - a subiectului: „De mine au nevoie până la apariția altuia cu un dosar mai bun.” (P.Sălcudeanu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
concrete în planul expresiei are mai ales dependența față de nume. Când atributul circumstanțial are dezvoltare infrapropozițională, dependența nominală se manifestă în planul expresiei prin flexiune, orientată de principiul acordului; termenul atribut circumstanțial se acordă în gen și număr cu regentul substantival (pronominal): „El! luptătorul pentru libertate, să ajungă la bătrânețe subdirector a ce? a unui stabiliment oficial de robie - pușcăria locală!” (I.L. Caragiale, III, 203), „Din Vasilescu și Marmoroșblanc, amețiți după cât se pare de berea băută, (...) nu erau atenți la povestirea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
i, și, prin urmare, se va scrie numai cu semnul i”. (T. Maiorescu, 216) IV. RELAȚIA DE APOZIȚIETC "IV. RELA}IA DE APOZI}IE" G.A. (precum și gramaticile care îi urmează modelul) situează apoziția între variantele de realizare a atributului, substantival mai ales: „Apoziția este atributul substantival pus în cazul nominativ, indiferent de cazul termenului determinat, sau acordat în caz cu acesta.” (vol.II, p.128), dar și pronominal: „Apoziția pronominală are de obicei valoare de precizare.” (p.135). În același
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
scrie numai cu semnul i”. (T. Maiorescu, 216) IV. RELAȚIA DE APOZIȚIETC "IV. RELA}IA DE APOZI}IE" G.A. (precum și gramaticile care îi urmează modelul) situează apoziția între variantele de realizare a atributului, substantival mai ales: „Apoziția este atributul substantival pus în cazul nominativ, indiferent de cazul termenului determinat, sau acordat în caz cu acesta.” (vol.II, p.128), dar și pronominal: „Apoziția pronominală are de obicei valoare de precizare.” (p.135). În același mod, la nivelul frazei, apoziția este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
apozițiilor cumulative, coexistă termeni-secunzi în nominativ cu termeni acordați în caz cu termenul-bază: „Sau crede că numai într-o asemenea grădină de vară (...) îl va regăsi pe el, pe ursitul ei, poetul, pe Adrian?” (M. Eliade, 502) Dacă se realizează substantival, termenul secund al relației de apoziție se situează uneori în cazul genitiv, deși termenul-bază, exprimat printr-un adjectiv, calificativ sau pronominal, stă în nominativ sau acuzativ: „Partidul nostru, al liberalilor, s-a hotărât să sfârșească cu hoția, să întroneze cinstea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nominativ este individualizată în mod argumentat de M. Mitran în articolul Despre apoziție și raportul apozitiv, LR, 1963, nr. 1. G.A. și alte lucrări de gramatică interpretează atributul în nominativ, expresie a denumirii, profesiunii, poziției sociale etc., ca atribut substantival apozițional. Noua ediție a Gramaticii Academiei interpretează, însă, aceste structuri (profesorul Popescu, orașul București) ca „atribut substantival în nominativ”. (vol.II, p. 601) 44. Motiv pentru care G.A. situează atributivele circumstanțiale în categoria atributivelor explicative, în opoziție cu atributivele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1963, nr. 1. G.A. și alte lucrări de gramatică interpretează atributul în nominativ, expresie a denumirii, profesiunii, poziției sociale etc., ca atribut substantival apozițional. Noua ediție a Gramaticii Academiei interpretează, însă, aceste structuri (profesorul Popescu, orașul București) ca „atribut substantival în nominativ”. (vol.II, p. 601) 44. Motiv pentru care G.A. situează atributivele circumstanțiale în categoria atributivelor explicative, în opoziție cu atributivele determinative în care se înscriu cele de calificare și de identificare (cf. vol.II, p. 277 ș
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-el adăugat radicalului cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică (prin raportare la cuvântul de bază băiat) băieț-; * cuvântul inegal este derivat cu prefixul negativ inaglutinat (în fața) radicalului egal; * cuvântul inegalitate este derivat parasintetic, cu prefixul negativ inși cu sufixul substantival, care indică o noțiune abstractă -itate; * cuvântul francofon este derivat cu sufixoidul -fon; * cuvântul aeromodel este derivat cu prefixoidul aero-; * cuvântul dezbrac este derivat din cuvântul de bază îmbrac, prin substituirea particulei îm-, asimilată unui prefix, cu prefixul negativ dez-
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.; * sufixe care indică noțiuni abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea), conjuncționale (măcar că măcar să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.) vs. substantive proprii (cele care denumesc un anumit element dintr-o clasă de elemente: Matei, Austria, Munții Bucegi etc.; * formă/ structură: substantive sintetice (concretizate într-un singur cuvânt, simplu sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vacanță. (substantiv în cazul genitiv); * nume predicativ: Câștigătorul este Gabriel. (substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
substantiv în cazul nominativ); Volumul este de poezii. (substantiv în cazul acuzativ); Volumul este al bunicii. (substantiv în cazul genitiv); Construcția pare conform planului inițial. (substantiv în cazul dativ); * atribut substantival genitival: Cadoul bunicilor a fost cel mai inspirat.; * atribut substantival prepozițional: Volumul de poezii era preferatul lui.; Lupta împotriva nedreptății îi dă curaj.; Reușita multumită ajutorului primit de la prieteni îl bucura.; * apoziție 91: Ea, mama, te sprijină necondiționat. (substantiv în cazul nominativ); Pe ea, pe mama, o ai mereu în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
noționale și de cuvinte-substitut care transmit direct sau indirect informații semantice referitoare la numărul, ordinea obiectelor prin numărare, o parte/ fracțiune dintr-un întreg, proporția în care se mărește o acțiune, însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
însușire etc.; morfologic, numeralele au, contextual, valori diferite (valoare substantivală, valoare adjectivală și/ sau valoare adverbială) și, implicit, categorii gramaticale diferite; funcțiile sintactice specifice numeralelor corespund celor trei valori morfologice: funcția sintactică-tip de subiect (în cazul numeralelor cu valoare substantivală), funcția sintactică-tip de atribut adjectival (în cazul numeralelor cu valoare adjectivală), funcția sintactică-tip de complement circumstanțial (în cazul numeralelor cu valoare adverbială). În limba română se disting 105 diferite subclase de numerale, prin raportare la: * informația semantică transmisă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oară; * origine/ proveniență: numerale moștenite sau împrumutate din alte limbi (doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar (doime, sfert) vs. numeral cu valoare exclusiv adverbială: numeralul adverbial/ iterativ (de trei ori) vs. numerale cu valoare substantivală și adjectivală: numeralul cardinal (două, două stilouri), numeralul ordinal (a treia, a treia încercare), numeralul colectiv (tustrei, tustrei copiii) vs. numeral cu valoare adjectivală și adverbială: numeralul multiplicativ (câștig dublu, câștigă dublu) vs. numeral cu valoare substantivală, adjectivală și adverbială
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]