637 matches
-
-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
-și piardă viața. Apoi, spre dimineață, a mai primit câteva sfaturi despre cum se circulă pe stradă, unele atenționări ca să fie mult mai vigilent și să respecte mai cu strictețe legile, altfel... și a fost condus la ieșire ținut de subsuori. Oricum, abia mai mergea, deci i-a prins bine ajutorul! A reușit să treacă strada însă a cam colapsat lângă primul gard. Dar norocul îi surâdea iarăși din plin. Un boschetar, om de mare ispravă totuși, a dat un telefon
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
papion pe care mi-a făcut-o cadou. Dacă aș scotoci peste tot, chiar și după atâția ani, aș da de ea printre coperțile vreunei cărți. Parcă mă și văd plimbându-ne duminicile de mână prin Crâng, ținând strâns la subsuoară o carte, ce aparținea lui Dostoievski, de care nu mă despărțeam niciodată. De obicei o așteptam în fața unei cofetării, unde, vânzătoarea, deranjată din lectura ei, se scula de pe scaun și servea clienților citronadă în pahare de plastic. Într-o rochie
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
-său nu dădea însă nici un semn de viață. Cei din preajmă îl priveau cu milă pe cel care-L implora pe Iisus să repete minunea cu ...învierea lui Lazăr. Bădița Nică își ridică fratele inert în șezut, îl prinse de subsuori și începu să-l târască spre ieșirea din lagăr. Striga cât putea într-o rusă stâlcită după ajutor. Când a înviat din moarte, Manole se trezi împresurat de trei bărbați îmbrăcați parțial în alb, într-o încăpere cu pereți din
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
se întoarce la un naturalism circumscris epocii, vizibil prin tunsoarea părului sau prin colierul pe care personajul feminin îl poartă la gât, neîndoindu-se de efectul înjumătățirii. Cadrul suprimă o parte din brațul stâng, cu o deosebită preocupare a redării subsuorii cu puțin păr și a degetelor, incomplet figurate, de la mâini. Expresivitatea acestora nu poate scăpa privitorului. Schad a demonstrat, și după el nenumărați alți artiști, că fragmentul este o formă de reducere la esențial. Istoriile contemporane ale corpului fragmentat (istoria
ÎNTREGUL ŞI PARTEA de DAN CARAGEA în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346868_a_348197]
-
Acasa > Versuri > Iubire > ȘOAPTE Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 812 din 22 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mi-a lăstărit iubirea din trunchiul putrezit de la subsuoara pământului reavăn îmbătat de aroma verdelui mugurele devine sângeriu rupe văzduhul spre soarele-amorez amețit de lipsa gravitației nu aude glasul topit al ciocârliei aș tăia frunza și floarea și brațele purtate de vânt dar va curge iar seva în cascade
ŞOAPTE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345349_a_346678]
-
care își doreau să seducă și să își atragă alesul. Dacă femeile foloseau portocalele în interesul dragostei, nici bărbații nu se lăsau mai prejos. Un ritual străvechi cerea ca bărbatul care își dorea iubire să doarmă cu o portocală la subsuoară o noapte întreagă, urmând a dărui acel fruct a doua zi, alesei sale, iar dacă femeia o mânca, se îndrăgostea pe loc. Portocala a jucat în timp și rol de ghicitor al sentimentelor, într-un ritual care implica semințele sale
LEGENDELE PORTOCALELOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377893_a_379222]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1500 din 08 februarie 2015 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton, La gât are papion. Nu știu dacă ați ghicit, Însă el a fost numit Să predea
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376045_a_377374]
-
apoi le înșira în ordine crescătoare pe scările devenite rafturi pentru marfă. Îi plăceau acele flori, chiar tare mult. Nu știa ce nume au, dar nici față popii nu stia. Erau chiar interesante. Mărunte, fără tulpina, cu codițele prinse de subsuorii frunzelor, semănau cu niste gura-leului mici. Mara iubea florile. Toate florile. În camera ei de acasă, covorul avea imprimeu floral, perdeaua era albă cu flori roz, pe dulap avea lipite abțibilduri cu flori. Asemena flori, însă, ea una nu mai
FLORI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372617_a_373946]
-
Se topește deja neaua, Bulbii-s în explozie, Mugurii de lapte beau a Zeilor ambrozie. Își scot puța pețiolii Din zăpada mieilor, Lapții-s goi, caliciul gol li-i Încă, ghioceilor. Soldățeilor de iarbă Abia de le dau tulei Pe la subsuori și barbă, Prea sunt cruzi, prea tinerei... Ici și colo, săltând clisa Prinsă între chingi adânci, Ies lăstari cărora li s-a Rupt buricul ca la țânci. Musculițe parcă bete Zbor spre soarele firav, Din pământ iese-un orbete Ce
PARCĂ-L VĂD PE TOPÂRCEANU de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2246 din 23 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373211_a_374540]
-
știa s-o mângâie unde și când era momentul. Nu putea uita niciodată momentele de fericire de care numai cu el avusese parte. Îi plăcea până și transpirația lui, de aceea l-a sărutat de-atâtea ori când se drăgosteau, subsuoară, loc plin de umezeală cu gust sărat, dar excitant. Într-o rochie lejeră de mătase naturală, în acea dimineață Violeta plecă prin Târg. Lipsise destul de mult și celor ce-i întâlnea trebuia să le dea explicații, pe unde a umblat
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
Cantec > BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2172 din 11 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Brăduț nins din codru- Colindul bradului Ana Podaru Au venit colindători, brăduț nins din codru, Cu frânghii la subsuori, brăduț nins din codru, Nu veniră cu podoabe, brăduț nins din codru, Doar cu securi și topoare, brăduț nins din codru. Steaua de la răsărit, brăduț nins din codru, Pentr-o clipă i-a oprit, brăduț nins din codru, Când te-
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani mai tîrziu, cînd eu însumi căutam, cu mapa subsuoară, copaci emblematici, m-am abătut să văd ce mai este cu legendara casă.. Mi-a trebuit o oră pînă s-o descopăr, pînă să-mi dau seama că cea pe lîngă care tot treceam, nerecunoscînd-o, era chiar casa lui Pallady
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
venit la București să-l decoreze pe Ceaușescu, dar și, decorîndu-l, să-l lase mortal din brațe), panicatul dictator dîmbovițean s-a împiedicat la urcarea treptelor spre tribună și tot groparul său a fost acela care l-a prins de subsuoară să nu cadă. Parcă i-ar fi șoptit Gorbaciovul: stoi, nu acum, îți zic eu cînd... A fost singura dată cînd am respirat același aer cu Ceaușescu (o, ce riscată exprimare!). Era o Bienală de-a noastră, la Dalles, și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
albe și geanta burdușită cu ustensile. Ce face chipeșul? Tatuaje. Tatuaggi. Mai tot timpul, pe unul din scaune se află așezată o fată. De obicei, blondă. Nordicele îi asigură "pictorului" clientela de bază. Minute în șir, Brunhilda își oferă rotula, subsuoara, pîntecele crud stiletului negru al musculosului italian. Scena, de-o excitantă lascivitate de alcov, este, în forfota însorită a trotuarului, de o plasticitate rece, neutră, de scenă. Catedralele. Atît de multe, de o magnificență atît de frapantă! Te întrebi cum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dar aici e Veneția lui Guardi și Canaletto, plain-air-iștii lagunei. Firescul ca normă civică. La Standa, în față, nedezmințit, nebunul cu trompetă. Costumat cum altfel? marinar. Dar e nebun? Pentru că doar se preface a cînta din instrumentul lui boțit. La subsuoară, strînge un tranzistor jerpelit, din care ies, bubuitor, marșurile unei fanfare interbelice. El e, adică, solo trompetă. Și bancnotele s-adună, slavă domnului, în tocul deschis al trompetei. Nebun? Cînd totul începe să se liniștească, revin mereu pe debarcaderul de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Copacul" și era prelucrarea laborioasă a schițelor făcute într-o mirifică vară pe colinele Iașilor. Desuet? Ce reconfortant e să întrerupi, periodic, seria cvasiabstractă din atelier și să hălăduiești (așa cum o făceau atît de firesc iluștrii antecesori) cu blocul la subsuoară și creionul în mînă. Demodat? Cu ce plăcere întrerup, aici, lucrul la pînzele cvasiabstracte și fug la malul Loarei. Întorcîndu-mă cu notațiile crude (și arătîndu-i-le, colegial-provocator, suprematistului C.). Paris. Ultima zi. Dușul dimineții, la Radio Classique-Lyon, claviaturi cristaline din Copland
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bine, oamenii pot să spună ce vor, dar proba pe care o avem la Tate Modern îmi apare ca indiscutabilă: Brâncuși a fost supraapreciat", chiar cu aceste mici pișcături (pe care gorjanul le-ar fi simțit ca mici gîdilituri la subsuoară), izbînda celui plecat pe jos de la Hobița este una, chiar dacă enigmatică, oricum fascinantă. Așadar: 1. Singura șansă în materie de artă de spus ritos abreviat este individualitatea. Doar ea dispune de acea unică energie în stare a produce detașarea de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
până la degete. Faceți același lucru și pentru celălalt braț, folosind cealaltă mână. Frecați din nou palmele între ele, apoi folosiți-le pentru a freca pieptul într-o mișcare descendentă, de la gât la ombilic, apoi de-a lungul cutiei toracice, de la subsuori până la șolduri. Beneficii: coboară energia excesivă din partea superioară a corpului, îndreptând-o spre mâini și abdomenul inferior. Stimulează microcirculația la nivelul pielii. Fortifică scutul defensiv al Energiei Protectoare. Masarea descendentă a rinichilor Metodă: Frecați palmele una de alta până se
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
Nu ! e prea puțin ! a răspuns Ștefăniță. Să i se scoată ochii !... Nu, e prea puțin ! Atunci spânzurat să fie de ramurile stejarului... a spus altul, și Mitruț nu mai putea de bucurie că va fi legat cu fânghiile de subsuori și urcat sus, sus, cum numai urcase niciodată ! Copiii și-au desfăcut cingătorile, apoi le-au legat una de alta. Toți râdeau și chiuiau, numai Ștefăniță stătea Încruntat și tăcut, ca un adevărat judecător al năvălitorilor. Așa ! a spus el
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Nicolae Bălcescu, elev În clasa a IV-a. E Îmbrăcat Într-un fel de haină scurtă, Închisă la gât, cu șapca pe cap și e Încălțat cu cizmulițe. Locuind tocmai În afară de oraș, trebuie să străbată ulițele desfundate de noroi. La subsuoară are un pachet de cărți și caiete legat cu sfoară. Se scotocește În buzunare și se apropie sfios de alvițarul care se ridicase bucuros să-și servească mușteriul. Își alege cu poftă o bucată de alviță și tocmai se pregătește
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
împungîndu-se, căci un așa nume sună a ceva mare și, // de-ar suna numele meu cât de bine, cât de curat, totuși cu un nume străin te introduci mai ușor. (dup-o pauză intră Histrio c-o legătură de lemne subsuoară și o pune lângă cămin). HISTR[IO] (lovind pe Felice pe umere) Nu capu-n jos, copilul meu! Ne-om lupta și înainte, de-o vrea D-zeu, căci el e cu noi. Astăzi m-am anunțat ca retor și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o mică panglică de pânză pentru a curăța stomacul, iar printr-un tub trag o cantitate de apă prin anus În intestine, pentru a le clăti 247. Aceasta se realizează În timp ce yoghinul stă Într-un vas umplut cu apă până la subsuori. Se spune că fachirul respectiv, cu câteva zile Înaintea experimentului, ia un fel de purgativ și ține câteva zile un regim cu lapte bătut. În ziua Înmormântării sale, În loc de mâncare, Înghite Încet, În prezența adunării, o bucată de pânză albă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
insolite. Spre exemplificare, S. folosește cuvinte create cu ajutorul prefixului negativ: un poet cumpără un „neou”, dar fiindcă are în mâini o „canistră cu vrăbii” și o „mapă cu maipresusdestele, iar buzunarele doldora de... țigări, nepoeme, micropegăși... etceterisme”, îl ține la subsuoară, coaja neoului se sparge, iar din găoace iese un nepui. Altă schiță, Coada de mătură, este construită pe convenția poveștilor populare, în care interdicțiile și sancțiunile sunt frecvente. Îndrăgostit de o vrăjitoare, naratorul o regăsește seară de seară în apartamentul
SARBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289497_a_290826]
-
începu să scrie, ca pe hârtie, pe noua umbrelă: „Pe mine mă cheamă Țupa-Țup și de la școală acasă mă duc”. Țupa-Țup, un iepuraș mic și neastâmpărat, cu urechea dreaptă ciulită și cu stânga pleoștită, se întorcea de la școală cu ghiozdanul subsuoară. Trecând printr-o pădure de brazi deasă, pe unde umbra-i mai groasă, găsi o frunză de brusture, de un verde fără cusur. Și zise, văzând frunza cea mare: Asta o să mă apere de soare, când o să ies din desiș
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]