275 matches
-
parcurge; parcurge cu vederea; pădure; pe pereți; peste; plăcut; o poezie; poezii; o poveste; povesti; a pricepe; privi; pronunță; prost; psihologia; pustnic; rapid; răsfoi; reading; a recita; a reda; relatare; reviste; rîde; rînduri; romane; satisfacție; seminar; silabisi; spiritualitate; studiază; studios; subtitrare; știut; tare; Nicola Tesla; texte; trăi; vedere; verb; versuri; vocabular; volum; vorbi; vrei; ziare; zi de zi (1); 793/217/79/138/0 cîine: prieten (153); animal (103); pisică (57); rău (54); latră (17); lătrat (15); cățel (10); fidel (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
din nu sînt scutite de observații critice. Inscripționarea și în limba română a produselor comerciale (art. 2, par. 2) e deja o obligație legală și nu face atît obiectul unei legi privind protecția limbii, cît al uneia privind protecția consumatorului. Subtitrarea ori traducerea simultană la televiziune a unor emisiuni, solicitată de art. 1, par. 3, e realizată de mult și e destul de curios să crezi, în condițiile obsesiei audienței că există televiziuni care nu se adresează majorității vorbitorilor. Și, pe urmă
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
determinat din partea mea o reacție de mefiență față de limba franceză, de care aveam să mă debarasez abia în perioada studenției (prin anii 1970, lectorii de franceză de la Facultatea de Litere începură să prezinte filme de artă franceze, în versiuni fără subtitrări - o metodă ideală, pentru mine, de a recupera lunga perioadă de „hibernare” în materie de francofonie). În orice caz, episodul meu de „student preșcolar” în casa familiei Șerban mia fixat în memorie două elemente referitoare la prima mea profesoară: relația
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
Rodica Zafiu In ultimii ani, televiziunea oferă multe ocazii de a studia pe viu limbajul non-standard: sînt numeroase rostirile dialectale, în reportaje (uneori însoțite de subtitrare, implicită recunoaștere a dificultății de înțelegere), dar mai ales mostrele de oralitate familiară suburbană, în diverse reality-show-uri mai mult sau mai puțin regizate. Sînt interesante mai ales cazurile în care vorbitori fără prea multă educație se străduiesc să vorbească "ales
Codul îmbrîncelii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8267_a_9592]
-
Lăzescu, și vicepreședintele CNA, Ioan Onisei, au criticat această propunere legislativă. Deputatul PSD Victor Socaciu a depus, în această săptămână, la Camera Deputaților, o inițiativă de modificare a Legii audiovizualului care prevede obligativitatea dublării filmelor străine în limba română, în locul subtitrării folosite în prezent, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) urmând să vegheze asupra respectării și aplicării acestei prevederi. Citește și:
Petiţie online contra dublării filmelor în limba română () [Corola-journal/Journalistic/26534_a_27859]
-
limbii române în locuri, relații și instituții publice. El urmărește dublarea în românește a oricărui text dintr-o limbă străină, pe produsele comerciale, pe firme, în emisiunile de televiziune ale minorităților etc. Proiectul a întîmpinat opoziția UDMR care consideră că subtitrarea ar ruina televiziunile private locale. Obiecția e de luat în considerare, dar nu atinge fondul problemei. Inițiatorul legii a susținut că proiectul său e menit să apere limba română de "fandoseli, sclifoseli și scălîmbăieli". Aici este esențialul: nu din ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
protejării la o rea pronunție sau la exces de cuvinte străine, din care se naște majoritatea scălîmbăielilor denunțate de d-sa. Nici nu e posibil ca textele vorbite la televiziune să păstreze ritmul, intonația și volumul variantei străine. Lasă că subtitrarea e text scris și niciodată scrisul nu se mulează pe vorbit, nici chiar în interiorul aceleiași limbi. Articolul cu pricina e o copilărie. Problema delicată e alta și anume că legea nu oferă cu adevărat o protecție împotriva folosirii greșite a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
traduse în limba română, traducerea fiind asigurată prin procedeul dublajului“, iar CNA va urmări respectarea și aplicarea acestei prevederi, transmite Mediafax. Victor Socaciu susține, în expunerea de motive, că prin promovarea acestei propuneri urmărește în special "protejarea identității naționale". „Folosirea subtitrării introduce cuvinte noi, care ulterior vor fi asimilate de populație. Aceste cuvinte sunt apoi folosite din ce în ce mai des în limbaj și ajung să fie considerate ca termeni obișnuiți. Din această cauză limba se deteriorează, acest aspect conducând la afectarea identității naționale
Proiect de lege pentru DUBLAREA FILMELOR străine în limba română. SONDAJ: Susţineţi o asemenea iniţiativă? () [Corola-journal/Journalistic/26539_a_27864]
-
populație. Aceste cuvinte sunt apoi folosite din ce în ce mai des în limbaj și ajung să fie considerate ca termeni obișnuiți. Din această cauză limba se deteriorează, acest aspect conducând la afectarea identității naționale“, consideră deputatul PSD. În opinia sa, avantajul dublării față de subtitrare constă în faptul că expresiile din limba străină folosite în film sunt înlocuite cu traducerea expresiilor în limba română, contribuind astfel la protejarea identității naționale. Socaciu mai susține că, prin dublare, mesajul filmului este mai ușor receptat de către public. „Dacă
Proiect de lege pentru DUBLAREA FILMELOR străine în limba română. SONDAJ: Susţineţi o asemenea iniţiativă? () [Corola-journal/Journalistic/26539_a_27864]
-
Rodica Zafiu Proiectul de lege lansat cu câteva săptămâni în urmă, prin care se propune înlocuirea prin dublare a procedeului de subtitrare a filmelor străine, a trezit reacții puternice, aproape unanime, de respingere. Articole de opinie, dezbateri la televiziune, comentarii și petiții on-line au demonstrat că partea activă a populației nu e dispusă, în acest caz, să accepte o noutate relativ globalizantă
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
și petiții on-line au demonstrat că partea activă a populației nu e dispusă, în acest caz, să accepte o noutate relativ globalizantă, preferând să rămână fidelă unei bune tradiții culturale. Au fost aduse în discuție principalele argumente raționale în sprijinul subtitrării: cel artistic (dublarea produce artificializarea dialogurilor, conducând la pierderea integrității estetice a filmului), cel educativ (subtitrarea stimulează exercițiul de lectură, permițând în același timp contactul direct cu forma orală a unor limbi străine), cel economic (costurile dublării sunt mai mari
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
să accepte o noutate relativ globalizantă, preferând să rămână fidelă unei bune tradiții culturale. Au fost aduse în discuție principalele argumente raționale în sprijinul subtitrării: cel artistic (dublarea produce artificializarea dialogurilor, conducând la pierderea integrității estetice a filmului), cel educativ (subtitrarea stimulează exercițiul de lectură, permițând în același timp contactul direct cu forma orală a unor limbi străine), cel economic (costurile dublării sunt mai mari). Disputa pare să fie, din fericire, tranșată de refuzul opiniei publice de a accepta comoditatea extremă
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
legislativ, reluată de propunător în diverse dezbateri de televiziune, constatăm că principalul argument invocat este „protejarea identității naționale”. Un paragraf din expunere e o condensare de clișee de gândire ideologizată naționalist, un mic scenariu de mitologie populară a limbajului: „Folosirea subtitrării introduce cuvinte noi, care ulterior vor fi asimilate de populație. Aceste cuvinte sunt apoi folosite din ce în ce mai des în limbaj și ajung să fie considerate ca termeni obișnuiți. Din această cauză, limba se deteriorează, acest aspect conducând la afectarea identității naționale
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
acest aspect conducând la afectarea identității naționale”. Așadar, limba se degradează (temă de veșnice lamentații populare), singura cauză a deteriorării fiind (din perspectiva purismului etnicist) invazia de termeni străini. Până aici nimic neobișnuit; mai neclar e modul în care „folosirea subtitrării” ar introduce „cuvinte noi”. Ideea că anglicismele actuale ar pătrunde în limbă prin coloana sonoră a filmelor e greșită - adeverindu-se doar în cazul limitat al unor formule de salut, a unor exclamații sau - mai ales - imprecații, intrate ca atare
Dublare și subtitrare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5542_a_6867]
-
va ajunge la minister, noi nu o vom susține", a declarat ministrul Culturii și Patrimoniului Național, citat de . "Nici economic și nici artistic nu găsesc un argument pentru această inițiativă", a spus el, adăugând că România are o tradiție în ceea ce privește subtitrarea filmelor. "Când în țările vecine, ca de exemplu, Ungaria, au optat pentru subtitrare, România și-a menținut tradiția de a subtitra filmele", a adăugat el. "Ministerul Culturii consideră că aceasta nu este o inițiativă care poate fi votată", a adăugat
Kelemen Hunor anunţă că Ministerul Culturii nu va susţine iniţiativa legislativă a lui Victor Socaciu () [Corola-journal/Journalistic/26533_a_27858]
-
și Patrimoniului Național, citat de . "Nici economic și nici artistic nu găsesc un argument pentru această inițiativă", a spus el, adăugând că România are o tradiție în ceea ce privește subtitrarea filmelor. "Când în țările vecine, ca de exemplu, Ungaria, au optat pentru subtitrare, România și-a menținut tradiția de a subtitra filmele", a adăugat el. "Ministerul Culturii consideră că aceasta nu este o inițiativă care poate fi votată", a adăugat Kelemen Hunor. Mai mulți actori, ca Victor Rebengiuc, Ion Caramitru, Mircea Albulescu și
Kelemen Hunor anunţă că Ministerul Culturii nu va susţine iniţiativa legislativă a lui Victor Socaciu () [Corola-journal/Journalistic/26533_a_27858]
-
seara (la care soția răspunde cu Bună); continuarea dialogului rarefiat dintre soți pare totuș i să indice că nota de răceală și distanță din salut nu e chiar întâmplă toare. Am avut ocazia să urmăresc o versiune a filmului cu subtitrări în spaniolă: aproape toate formulele de salut fuseseră traduse prin hola. Fără a deduce o diferență culturală majoră din ceea ce poate fi doar simplificarea inerentă unei traduceri, merită enumerate formulele utilizate în dialogurile românești, care alcătuiesc o listă impresionantă: bună
Formule de salut by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5638_a_6963]
-
blasfemie) și inovație (colaborarea fructuoasă dintre Opera de Stat și televiziune, amenajarea în incinta Staatsoper a unui spațiu pentru organizarea de spectacole destinate copiilor, cu scopul atragerii lor spre spectacolele de operă, instalarea, la nivelul scaunelor a unui sistem de subtitrare care permite spectatorilor străini, nefamiliarizați cu libretul, să urmărească derularea acțiunii), Ioan Holender a transformat Opera de Stat din Viena într-una dintre cele mai bine administrate instituții de profil din lume. Prelungirea mandatului său pînă în anul 2007 (cel
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
au mai putut auzi, la cinema, dialoguri în românește, le auzim acum, cu ocazia Țăcăniților. Dar cum? Sub forma unui dublaj nefericit, al unui film turnat - la noi - în franceză ( cu distribuție mixtă și cu echipă tehnică română). O banală subtitrare ar fi fost, în acest caz, o soluție mult mai igienică. Dar un subconștient "filmați, băieți, filmați, numai filmați românește" a stat, probabil, la originea unei așa-zise variante românești. Doar că dublajul trage filmul (și mai) în jos; replicile
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
live Călin Grigoriu. Intrarea liberă. Sâmbătă, 14 iulie 17:00 Miere/ Bal de Semih Kaplanoglu, Turcia, 2010, 103 min. Dramă. Cu: Bora Altas, Erdal Besikcioglu și Tulin Ozen. Premiul "Ursul de Aur" la Festivalul de Film de la Berlin 2010. Cu subtitrare în limba engleză. 19:00 Point Blank/ A bouț portant de Fred Cavaye, Franța, 2010, 84 min. Thriller. Cu Gilles Lellouche, Roschdy Zem. 21:15 Românce/ Schweiz (animație, 7 min.), Jeu/ Spiel (film de animație, 4 min.), Cabinetul Dr Caligari
MTR: Point Blank (A bout portant), la Noul Cinematograf () [Corola-journal/Journalistic/22427_a_23752]
-
de Film de la Veneția 2010. Joi, 19 iulie 19:00 Miere/ Bal de Semih Kaplanoglu, Turcia, 2010, 103 min. Dramă. Cu: Bora Altas, Erdal Besikcioglu și Tulin Ozen. Premiul "Ursul de Aur" la Festivalul de Film de la Berlin 2010. Cu subtitrare în limba engleză. 21:15 Silent Souls/ Ovsyanki de Aleksei Fedorchenko, Rusia, 2010, 78 min. Dramă. Cu Yuliya Aug, Larisa Damaskina și Olga Dobrina. Premiul FIPRESCI la Festivalul de Film de la Veneția 2010.
MTR: Point Blank (A bout portant), la Noul Cinematograf () [Corola-journal/Journalistic/22427_a_23752]
-
din distribuția internațională. Iată programul Noului Cinematograf al Regizorului Român în perioada 20 - 28 martie 2013 Miercuri, 20 martie 21:00 Poziția copilului, Călin Peter Netzer, 2013, Dramă, 116 min., Cu Luminița Gheorghiu, Bogdan Dumitrache, Ursul de Aur - Berlin 2013 Subtitrare în limba engleză. Rating +15. Joi, 21 martie 19:30 Poziția copilului, Călin Peter Netzer, 2013, Dramă, 116 min., Cu Luminița Gheorghiu, Bogdan Dumitrache, Ursul de Aur - Berlin 2013 Rating +15 Q&A cu echipa. Vineri, 22 martie 18:30
"Condamnat la viață", la NCCR. Vezi programul în perioada 20-28 martie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79849_a_81174]
-
de bășică desumflânduse monoton. În momentul în care actorul încearcă acutele emotive, vocea devine cu adevărat paralelă cu scena și creează fără voie un fel de cădere de tensiune de efect comic, ca în cazul unui defazaj între scenă și subtitrare. Încă o dată, miza adaptării acestui gen de roman ține de construirea treptată a tensiunii, a unei atmosfere care acompaniază surescitarea eroticomacabră, a acelor sinapse emoționale care instalează anxietatea ca stare generală. Putem lua ca exemplu adaptarea BBC din 2009, o
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
cu pluralul sarmale, mușamale și articularea sarmaua, mușamaua). Ca termen familiar marcat ironic, politicale circulă încă: "la politicale, ca la tarabă!" (antena3.ro/forum); "Gastronomie și politicale" (Flacăra Iașului, 10.10.2008). l Destul de des, în ultima vreme, apare în subtitrările de film o folosire inacceptabilă în română a verbului a promite. În scenele sentimentale, personajele spun - în versiunea românească - "Te iubesc mult, îți promit " sau "Îți promit că ai să întîlnești pe altcineva mai bun...". Sînt contexte în care actul
Varietăți lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7759_a_9084]
-
Roxana Covrig Postul de televiziune britanic BBC și-a cerut scuze pentru o gafă din timpul buletinului meteo. Gafă a apărut într-o subtitrare la o prognoza meteo transmisă în direct pe BBC One, după știrile de la ora 22.00. Telespectatorii au fost sfătuiți din greșeală să se "pregătească pentru viol (râpe)" în loc să se aștepte la ploaie (rain) la festivalul care începe în acest
Gafă BBC. "Să se pregătească de… viol"- FOTO by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78292_a_79617]