715 matches
-
nu a ieșit din mine dar de bine de rău ajunsesem să pot executa în mod acceptabil câteva piese mai de doamne-ajută. Cum am mai pomenit, zilnic la ora 7 seara, era transmisă „Emisiunea Locală”. În afara reportajelor ce reflectau succesele sucevenilor în toate domeniile și - chipurile! - elanul cu care contribuiau zi de zi, în fabrici, în uzine, pe câmpii ca și în școli, la construirea socialismului, erau în emisiune și momente culturale, unele dedicate tinerelor talente ale urbei noastre. Așa se
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
la Teatrul „Foarte Mic” din București, data premierei fiind 26 octombrie 1982 (spectacolul a fost preluat ulterior de Teatrul Național din Iași). Între 1984 și 1990 a jucat la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, fiind repartizată inițial la secția suceveană a acestuia, împreună cu ASR Principele, Bogdan Gheorghiu, Carmen Ciorcilă, Adrian Păduraru, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Mioara Ifrim și alți câțiva tineri absolvenți de teatru din țară. Din anul 1990, Carmen Tănase este actriță la Teatrul „Odeon” din București. În orizontul
CARMEN TĂNASE. DRUMUL CUNOAŞTERII ACTRIŢEI ÎNCEPE DE LA FRUMUSEŢE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376117_a_377446]
-
Tg.Bujor, la inițiativa noastră, a acordat primele titluri de Cetățean de Onoare din lunga sa istorie prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președintele Fundației APOLLONIA Iași, președintele Colegiului Național al Medicilor Stomatologi-onorat și cu botezul școlii din satul natal Tudor Vladimirescu (actual Suceveni) cu numele său, Domnia Sa primind la Suceveni și titlul de Cetățean de Onoare, dar și pictoriței Gina HAGIU-POPA, sora poetului și scriitorului Grigore HAGIU. De asemenea, tot la inițiativa noastră, Școala nr.2 din Galați a fost botezată ’’Acad.Constantin
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
primele titluri de Cetățean de Onoare din lunga sa istorie prof.univ.dr. Vasile BURLUI, președintele Fundației APOLLONIA Iași, președintele Colegiului Național al Medicilor Stomatologi-onorat și cu botezul școlii din satul natal Tudor Vladimirescu (actual Suceveni) cu numele său, Domnia Sa primind la Suceveni și titlul de Cetățean de Onoare, dar și pictoriței Gina HAGIU-POPA, sora poetului și scriitorului Grigore HAGIU. De asemenea, tot la inițiativa noastră, Școala nr.2 din Galați a fost botezată ’’Acad.Constantin Gh.MARINESCU’’, singurul caz din învățământul preuniversitar
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
ACADEMICIENII BEJAN ADRIAN, n.24 august 1948 la Galați, între primii 100 de cercetători ai lumii, una din somitățile lumii în materie de inginerie, profesor de termodinamică la Universitatea Duke BURLUI VASILE, n. 18 februarie 1943, comuna Tudor Vladimirescu (actuală Suceveni), vicepreședinte al Asociației Stomatologică Internațională de la Paris, președinte Uniunii Naționale a Stomatologilor din România CALUDE CRISTIAN SORIN, n. 21 aprilie 1952 la Galați, profesor universitar doctor, Universitatea din Auckland, Noua Zeelandă GALIN-CORINI, VLAD, n. 25 iulie 1941 la Galați, profesor universitar
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
din oraș, are local propriu cu parter și etaj și încălzire centrală. De curând a primit o donație însemnată din partea Fundației Apollonia din Iași, condusă de o personalitate medicală și universitară care a trecut prin aceste locuri, originar fiind din Suceveni, profesorul universitar doctor Vasile Burlui, anume un laborator ultramodern de științe. Dispune de o sală de sport - construcție nouă, realizată prin Programul Guvernului Adrian Năstase (2000 - 2004) și a fost dată în folosință în anul 2004. La Școala Gimnazială "Grigore
MARIA LEFTERIU, ÎNVĂŢĂTOARE, TG.BUJOR DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376228_a_377557]
-
al Congresului Spiritualității Românești, de la Alba Iulia, 2011; • Conferirea titlului de Președinte de Onoare al „Ligii Culturale Pentru Unitatea Românilor De Pretutindeni”, Departamentul Moldova, 2011; • Cetățean de Onoare al orașului Tg. Bujor, al Comunei Ipatele, județul Iași și al Comunei Suceveni, județul Galați; • Membru de Onoare al Asociației Sociologilor din Republica Moldova, 2013; • Membru al Asociației Scriitorilor „Costache Negri”, din Galați; • Președinte de Onoare al „Ligii Culturale Române”, Departamentul Moldova, Iași. Comunicări, studii, articole din domeniul medicinei stomatologice, în perioada 2010-2015: Peste
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
MÂȘLEA, Ana (3.II.1938, Suceveni, j. Galați - 30.XII.1980, Iași), poetă. Este fiica Ilenei și a lui Nicolae Grigore Mâșlea, diriginte de poștă. Începe învățătura în comuna natală și o continuă la Galați, la Liceul Sanitar. Venirea în Iași, ca studentă a Facultății de
MASLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288054_a_289383]
-
la Institutul Pedagogic din Suceava (1968-1969).Un timp tehnician pe un șantier la Ocna Mureș, magaziner la un sanatoriu TBC, inspector la ADAS, se statornicește ca redactor la diverse ziare din Botoșani și Suceava. Debutează în suplimentul literar al ziarului sucevean „Zori noi” (1957), continuând să publice reportaje, schițe și povestiri în presa locală. Între 1977 și 1986 se retrage undeva în munți, pentru a se dedica scrisului. În 1992 fondează Liga Legendelor Lumii - Gnomes’ Land, care are ca obiectiv promovarea
RUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289396_a_290725]
-
în condiții de clandestinitate. Viitorul istoric Teodor Ștefaniuc asigura legătura între elevii din localitate și elevii români de la liceul german din Cernăuți, precum și cu cei de la gimnaziile din Năsăud și Beiuș. După încheierea păcii și realizarea unității naționale, relațiile asociației sucevene au fost extinse în toate regiunile țării. P. D.
SOCIETATEA LITERARA A JUNIMII STUDIOASE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289761_a_291090]
-
și sculele și țiganii care-i va avea bărbatul ei, Danciul”, „pentru că i le-a dat Dansiul însuși înainte de moartea lui”). La fel, Vasile Lupu confirma Antimiei, cneaghina lui Dumitrașco Mihul, stăpânirea asupra celei de-a șasea părți din satele sucevene Bălăceni și Săvăuți, a părții de sus din satul Seleșău și a restului averii „ce a lăsat Dumitrașco cu limbă de moarte” cu condiția ca Antimià „să-l grijească și să-i facă pomenire din an în an”. Grija pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Politehnic din Iași. Face cursuri postuniversitare la Inter University Center din Dubrovnik, Croația (1991) și e beneficiarul unei burse în Suedia. Până în 1991 va lucra ca inginer chimist la Combinatul de Celuloză și Hârtie din Suceava. Redactor la câteva gazete sucevene, a fost anterior redactor-corespondent al cotidianului „România liberă” (1991-1994) și redactor la „Flacăra” (1994-1995). Debutează în 1980 la revista „Familia”, iar editorial cu volumul Duminica realului, apărut în 1984. Inițiator al revistei „Continent” (1999), e prezent, de asemenea, în „Convorbiri
SEVERIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289653_a_290982]
-
Pricop, Atracția elementului folcloric, CRC, 1971, 7; Grigore Ilisei, „Oameni și munți”, CRC, 1972, 3; Vasile Sălăjan, „Oameni și munți”, TR, 1972, 29; Nicolae Turtureanu, „Pădurea de dincolo”, CRC, 1974, 37; Val Condurache, Miniaturi, CL, 1975, 1; Constantin Blănaru, Prozatori suceveni, CRC, 1976, 45; [George Sidorovici], CRC, 1976, 52 (semnează Al. Călinescu, Cătălin Ciolca, Grigore Ilisei); Popa, Dicț. lit. (1977), 505; Mihail Iordache, Un reprezentant al ethosului românesc, „Pagini bucovinene”, 1982, decembrie; Satco-Pânzar, Dicționar, 207-208; Popa, Ist. lit., II, 807; Ion
SIDOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289666_a_290995]
-
avansează până la gradul de profesor. Mai îndeplinește funcția de redactor-șef al publicațiilor „Sud-Est” (1991-1992) și „Continent” (din 1999). Colaborează cu poezii și critică literară la „România literară”, „Cronica”, „Dacia literară”, „Steaua”, „Contrafort”, „Contrapunct” ș.a. P. debutează în revista școlară suceveană „Sinteze”, iar editorial cu volumul de versuri Viața fără sentimente (1982), unde „acumulează observații nonsubiective în naturi moarte de-a binelea” (Marian Popa). O stilistică austeră înrămează aici o afectivitate minimă sau absentă. Răceala conceptualului apare în același timp ca
PRICOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289019_a_290348]
-
Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj în 1960. A fost, până în 1965, profesor la Prundu Bârgăului, apoi s-a stabilit la Suceava, unde e ziarist, vicepreședinte și consilier-șef al Inspectoratului pentru Cultură (1985-1989), director adjunct al secției sucevene a Teatrului Național „V. Alecsandri” (1985-1989), redactor-șef al revistei „Bucovina literară”. În 1996 revine în Cluj-Napoca ca inspector la Inspectoratul pentru Cultură al județului. Debutează în 1957, cu versuri, la „Tribuna”, continuând să publice poezii, proză, cronică literară și
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
1979), Omul coborât din turn (1980) ș.a. P. a scris și o piesă de teatru - Zile de toamnă (1961), însemnări de călătorie - Decembrie în Cuba (1973), adunându-și publicistica în Conversații patetice (1976). SCRIERI: Arbori de rezonanță, București, 1963; Itinerar sucevean, București, 1964; Monolog, București, 1965; Vânătoare interzisă, București, 1967; Pasărea vine la noapte, București, 1968; Suceava, București, 1968; Planete albastre, București, 1970; Scara lui Climax, București, 1970; Ore de dimineață, București, 1972; Moartea lui August, București, 1972; Acasă, București, 1973
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
Țurcanu a reușit să îl înlocuiască rapid pe rivalul său se explică prin relațiile mai bune cu autoritățile, care au observat că le era mult mai util decât Bogdanovici, fapt demonstrat de transferarea sa la Pitești cu primul lot de suceveni, pe 15 aprilie 1949, dar și de o declarație din timpul anchetei: „Acea acțiune eu am condus-o ca, în eventualitatea când se va putea întreprinde de către stat o astfel de acțiune, să poată găsi la Suceava elemente pregătite și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
elevi „moș Cozonac”, pentru că le spusese că va fi bun cu ei ca un cozonac. El și-a început discursul strigând: „Tlăiască paltidu’ comunist lomân! Tlăiască lepublica puplală lomână!”. Copiii au tăcut, iar directorul și subdirectorul le-au făcut semne sucevenilor să aprobe, dar au sfârșit prin a aproba ei înșiși: „Trăiască! Trăiască! Trăiască!”, întrucât grupul lui Stoian a strigat doar cu jumătate de gură, sesizând ridicolul situației. Antonescu a povestit despre viața sa și spunea că e datoria lui să
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
două camere. Dintre izolații care refuzau „reeducarea” sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu 1. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea observa că Stoian era chemat foarte des la birouri, unde stătea câte o oră, două. Sunt amintite și două vizite ale unor înalți oficiali din Ministerul de Interne
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Negoiță, Dumitru Stamu și Dumitru Străchinaru 1. Mihai Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Rădulescu relatează și o altă versiune a reeducării (cea a lui Gheorghe Penciu), conform căreia elevii s-au apucat să citească volumele din plictiseală. Informatorul oficial al lagărului era Dumitru Ibănescu, fost sucevean, dar venit cu mult înaintea acestora. Lotul sucevenilor ar fi ajuns la Târgșor prin iunie 1950, cântând „Bandera Rosa” și „Imnul RPR”. Dintre ei, Ion Stoian, Iosif Cobzaru, Liviu Murgulescu, Mircea Doroftei, Romeo Iosipescu, Dumitru Sumănaru, Valentin Lungeanu, Oancea și alții au dat informații despre atitudinea celorlalți, centralizate
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
centralizate de Burada, iar la un moment dat a intervenit schimbarea, fiind adus un nou director, locotenentul-major Negulescu, un sublocotenent Iordache și alți gardieni, care totuși nu au încurajat „reeducarea”, deși au înăsprit condițiile în penitenciar 2. Deși data sosirii sucevenilor la Târgșor este, probabil, greșită, întrucât există mai multe mențiuni conform cărora ei se aflau în închisoare încă din vara lui 1949, în rest, această mărturie le întregește pe celelalte. Cât despre rolul lui Burada, el pare să fie cureaua
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut de elevi, care l-au colindat până și pe directorul închisorii 4 fără să pățească nimic, lucru imposibil mai târziu la Pitești ori Gherla. Evadarea. Evacuarea penitenciaruluitc " Evadarea. Evacuarea penitenciarului" În jurul datei de 1 mai 1950, Stoian și ceilalți suceveni au lipsit câteva zile din penitenciar, Andreica observând demoralizarea cu care s-au întors, prin contrast cu elanul și voioșia cu care plecaseră, ceea ce sugera că ei se așteptau la o eliberare. După acest episod și-au intensificat încercările, dar
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu aveau pedeapsa expirată au fost duși la Gherla. La Târgșor au rămas doar 29 de elevi, care au mai fost ținuți la penitenciarul Ploiești și eliberați în două tranșe: pe 12 februarie, respectiv la sfârșitul lui martie 19512. Acțiunea sucevenilor a fost cu totul diferită față de ceea ce urma să se întâmple la Pitești, din mai multe motive. În primul rând, la momentul plecării lor din Suceava, metodele folosite pentru convingerea deținuților de a renunța la vechile crezuri politice erau complet
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
acțiune în forță și secretă. Nu în ultimul rând, administrația închisorii nu fusese schimbată și simpatiza prea puțin cu noua putere. Chiar dacă, probabil presați de Securitate, au fost obligați în unele momente să fie mai duri ori să sprijine inițiativele sucevenilor, a fost vorba doar de gesturi conjuncturale și sporadice. 3. Piteștitc " 3. Pitești" Pregătirea terenului: mutări, convorbiri secrete, primele încercăritc "Pregătirea terenului\: mutări, convorbiri secrete, primele încercări" Deținuții politici au fost repartizați în penitenciare în funcție de categoria socială din care făceau
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]