KorAP: Find »[drukola/base=sud-vestic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...22 >

527 matches

Corola-website/Law/164530_a_165859

nemodernizat care deservea cariera de argilă refractară; Limita estică: se întinde de-a lungul drumului de acces, ocolind clădirea - punct de lucru pentru vechea carieră și care aparține acestei rezervații. Acest drum delimitează aria protejată de pășunea comunală; Limita sudică, sud-vestică și vestică: pornește de la drumul de acces către punctul de podul din tub de beton închizând limitele rezervației. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Holbav cuprinde o suprafață de teren situată pe amplasamentul carierei de argila refractară situată în partea estică a

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sudici ai dealului Celea Mare, pe limita fondului forestier, învecinându-se cu pășunile aparținând orașului Hârșova; Limita sudică: (ce coincide cu limita fondului forestier) se îndreaptă spre nord-vest, fiind limitrofa pășunilor și stâncăriilor aparținând orașului Hârșova și fluviului Dunărea; Limita sud-vestică: se îndreaptă spre nord-vest, de-a lungul malului fluviului Dunărea; Limita vestică: orientată predominant spre nord, străbate pe la poale versantii vestici ai dealului Celea Mare și mărginește pășunile și alte terenuri aparținând orașului Hârșova; Limita nord-vestică: se îndreaptă spre nord-est

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
sud u.a.25 ajungând la borna 4, apoi continuă de-a lungul Dunării intersectând bornele 6 și 8 și se termină pe malul Dunării, la capătul nord-estic al u.a. 5 B; Limitele estice și sud-estice: au orientare generală sud-vestică (cu excepția zonei u.a. 5D unde limita face un ocol spre vest) sfârșindu-se la borna 9. Pe acest traseu se învecinează cu fondul forestier al UP VI Oltina (u.a. 8 și u.a. 5D, E, F) și cu

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
cuprinsă între bornele 4 și 3, la nord-vest de ultima bornă menționată. De aici, limita se îndreaptă spre sud-vest, intersectând două obârșii de văi, oprindu-se la cea mai vestică dintre acestea (învecinându-se cu u.a. 1 C); Limita sud-vestică: ocolește spre nord-vest, apoi spre sud-est partea vestică a parcelei 1C și intersectează linia parcelară dintre bornele 1 și 2; Limita vestică: se îndreaptă spre nord-vest, pe linia parcelară dintre u.a. 1 B și u.a. 10; Limita nord-vestică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
comunei Oltina; Limita sudică și sud-estică: orientată spre sud-vest, trece prin borna 128 și se sfârșește în punctul sudic de contact între u.a.56A și u.a. 61B, învecinându-se cu terenurile agricole ale comunei Oltina; Limita vestică și sud-vestică: direcțională spre nord-vest, urmează linia parcelară dintre u.a.56 și 61B, terminându-se pe malul Dunării. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Bratca cuprinde parcelele și subparcelele 56 A, 56 C, 57 B, 58 A, 58 B, 56 B, 57

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
60,93 ha), terenul Ce (1,50 ha), pășunea Ps (11,78 ha) de la poalele dealului iarmacului, apoi se îndreaptă spre vest, de-a lungul terenului neproductiv NR (6,00 ha), până la intersecția cu limita teritorială a comunei Lipnița; Limita sud-vestică: este constituită din limita teritorială a comunei Lipnița și continuă pe malul lacului, spre nord-vest, nord-est, apoi predominant spre nord-vest, până la capătul nordic al limitei teritoriale a comunei, de pe malul lacului; Limita vestică și nord-vestică: se continuă spre nord, pe

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
se îndreaptă spre sud-est până pe malul opus al lacului; Limita estică și sud-estică: urmează malul sinuos al lacului, spre sud-vest, limitrof unei suprafețe de pășune, apoi se desfășoară pe limita nordică și nord-estică a intravilanului localității Gârlița; Limita sudică și sud-vestică: pornește de la intravilanul localității Gârlița, spre vest și nord, ocolind terenul agricol ( A) aflat pe malul lacului. După aceasta, limita părăsește malul lacului și urmărește, în direcția sudvest, conturul sinuos al terenurilor neproductive Nr2252 (21,87 ha), Nr2417 (5,40

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
până la limita teritoriului com. Ion Corvin, toate acestea aparținând com. Aliman; Limita sudică: continuă de-a lungul digului CD25 spre vest, învecinându-se cu canalul CCN26 și terenurile agricole A 449 (19,60 ha) și A498 (16,75 ha); Limita sud-vestică și vestică: părăsește malul lacului și digul CD25, înaintează spre sud-vest limitrof parcelei A498, apoi spre nord-vest după care continuă sinuos pe o direcție predominant nordică, conturând partea vestică a terenurilor neproductive Nrl34 (26,66 ha), până la drumul Del28 (1

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
înainte de a ajunge în comuna Aliman; Limita sudică: se îndreaptă spre nord-vest (limitrof terenului agricol A2119 - 4,0 ha) apoi spre est, până la capătul vestic al canalului CN2118 (0,67 ha), din vecinătatea extremității nordice a intravilanului comunei Aliman; Limita sud-vestică și vestică: pornește spre nord-vest, pe malul lacului, ocolește pe la est terenul arabil A2116 (2,08 ha), apoi se prelungește de-a lungul drumului, după care face un ocol spre sud, apoi spre nord, conturând spre vest terenul neproductiv NR78

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
35, 32, 30, 28, 27 și 26 până la borna silvică 25; Limita estică și sud-estică:dm dreptul bornei silvice 25, limita estică se îndreaptă spre sud-vest, urmând bornele silvice 20, 7 și 2 până la borna silvică 1; Limita vestică și sud-vestică: de la borna silvică l, limita se îndreaptă spre nord - vest trecând prin bornele silvice 3, 5, 9, 11, 12, 13, 15, 16, 17, 18, 19, 31, 33, 34 și 36 până în dreptul bornei silvice 38. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
revine spre sud și respectiv vest, parcurgând bornele 174, 175, 168 (unde se învecinează cu u.a.73), apoi se direcționează spre nord până la borna 157, fiind limitrofa cu u.a.70 și cu terenurile agricole ale comunei Izvoarele; Limita sud-vestică: se desfășoară spre nord-vest, intersectează Valea Gheosarlicul Mic, la borna 153, continuând până la borna 154, limitrof terenurilor agricole ale com. Izvoarele. Limita vestică: trece spre nord, pe marginea terenurilor agricole ale com. Izvoarele până la borna 148, apoi intră în pădure

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dintre u.a.19C și u.a.19B; Limita estică: pornește spre sud-est, apoi spre nord-vest, până la punctul extrem sudic al liniei parcelare dintre u.a.19C și u.a.19B (învecinându-se cu u.a.19B); Limitele sudice și sud-vestice: au o direcție predominant vestică și se sfârșesc la borna 39, pe acest traseu învecinându-se cu terenurile arabile ale satului Slava Rusă, com. Slava Cercheză, apoi cu u.a. 19D, urmată de 20B; Limitele vestice și nord-vestice: cu orientare

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dealului Edirlen (învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel, UP V Telița), după care continuă pe versantul opus spre est, pe la marginea u.a.102E (UP IV Alba), învecinându-se cu fondul forestier al OS Niculițel-UP IV Alba. Limita sud-vestică se prelungește spre nord-est până ajunge pe culmea principală a dealului Edirlen, continuă pe aceasta trecând pe la borna 2 până intersectează linia parcelară a u.a.102E (UP IV Alba). Ulterior se orientează spre est, până ajunge la limita u

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
De575; Limita estică: este orientată, cu mici excepții, spre sud-est, de-a lungul drumului De575, până când aceasta ajunge la limita intravilanului localității Războieni, fiind învecinat cu pășunile Pp576, P578, P626; Limita sudică: se prelungește pe direcție vestică, și în final sud-vestică, pe marginea intravilanului localității Războieni; Limita vestică: se îndreaptă sinuos spre nord-est, pe marginea intravilanului localității Războieni, până la punctul extrem nordic al acesteia. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Războieni este formată din parcela cadastrală P573. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
lacului (CD904) care separă acumularea de parcelele cadastrale A950, A951, A956/1, A956, A958, A915. Limita continua cu digul lacului CD903 din lungul parcelelor cadastrale A985, A951, A966, HB964, A996, A999 de pe teritoriul comunei Tamași; Limita sudică: începe din colțul sud-vestic al parcelei cadastrale A999, se continuă spre vest pe CD903, traversează barajul lacului și se continuă pe digul de la vest de baraj pe toată lungimea parcelei cadastrale HB3453/1 învecinată cu digul; Limita vestică: corespunde digului lacului și se învecinează

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
o cale de acces în stațiunea Amara Nouă, aflată în nord-estul lacului; Limita estică și sud-estică: este reprezentată de digul de apărare a lacului pe circa 500 m. Limita sudică: urmărește conturul lacului până la drumul național DN2C, aflat în partea sud-vestică a lacului; Limita vestică: este reprezentată de drumul național DN2C. Descrierea suprafeței Aria de protecție specială avifaunistică cuprinde suprafața luciului de apă (lacul propriu-zis) și zona de stufăriș și vegetație palustră de jur împrejurul lacului. VI.18. Aria de protecție specială avifaunistică

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
ce aparțin comunei Osica de Sus și se continuă spre est cu ecluza, stăvilarele și turbinele acestora până la limita sudică-vestică a parcelei agricole A 137, de pe teritoriul comunei Coteana (limita fiind dată de barajul Ipotești); Limita estică: pornește de la limita sud-vestică a parcelei agricole A 137 și urmează drumul care separă lacul de acumulare, se continuă cu limita estică a parcelelor cadastrale P 59, Pd 59, Pd 58, Pd 57, Pd 56, Pd 55 și se continuă pe bordura de beton

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
dreptul primului tub de drenaj de unde se schimbă direcția spre sud, de-a lungul marginii vestice a dramului care astfel rămâne cuprins în interiorul ariei protejate până la punctul în care acesta se intersectează cu ruptura torențială situată pe versantul cu expoziție sud-vestică a dealului; Limita sudică: din punctul de intersecție al drumului cu valea torențială, limita rezervației urcă pe liziera arbuștilor instalați pe ruptura torențială, până spre culmea dealului (cota 434 m), perpendicular pe versant, la limita terasamentelor, până ce intersectează drumul de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Nord-Vestică se desfășoară pe direcția drumului ce înconjoară stufărișul și continuă spre sud-est, la baza Dealului Tătarilor, iar mai departe urmează drumul ce delimitează stufărișul la baza dealului cotind spre est și desfașurându-se paralel cu Valea Sânășele. Limita Vestică și Sud-Vestică este reprezentată de limita de dezvoltare a stufului pe Valea Sânăsele, de unde urmează drumul de hotar spre Sud-Est, la baza Dealului Mare, cotind spre Sud și continuând pe direcția drumului paralel cu Valea Pârtoțului, în partea de vest a ei

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
de carte funciară 3236, Carte Funciară nr. 2997 eliberat la data de 24 iunie 2002. VII.9. Rezervația naturală Mestecănișul Reci Bălțile de la Ozun-Sîntionlunca, 2.020 ha, localitățile Reci și Ozun, județul Covasna Descrierea limitelor Limita nordică: începe de la limita sud-vestică a intravilanului localității Reci - zona Comolău - delimitate de brațele moarte și digurile râului Negru până la sediul fostului Agromec, urmează podul din Reci de pe râul Negru și de la capătul podului limita urmează spre sud-vest digul de protecție pe o lungime de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
exploatare De (4) 29 la marginea sudică a pădurii Bercu, continuă pe canalul Hc 91 și drumul de exploatare De 94, precum și pe digul sudic al heleșteelor (Hp 40 și Hp 47) Cd (18/2) 96, Cd 86. În extremitatea sud-vestică a heleșteului Hp 47, limita urmărește canalul Hc (8/2) 60 spre sud-est, până la granița de stat cu Ungaria: borna 175. Limita vestică este formată de râul Tur (Hr 1), pe granița de stat România-Ucraina: bornele 11-1 și granița de

HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex (2004) [Corola-website/Law/164530_a_165859]
Corola-website/Law/191632_a_192961

drumul turistic paralel cu Sohodolul, până la circa 100 m sud de confluența pârâului Valea Rea cu Sohodolul din dreptul cotei altimetrice de 411,9 m. Limita estică se întinde pe o lungime de circa 1,9 km. Limita sudică și sud-vestică pornește din zona de confluență a unui pârâu cu Sohodolul, la altitudinea de 400 m, urmărește talvegul pârâului, urcând pe limita de parcelă dintre u.a. 7 din interiorul arealului propus spre protejare, u.a. 144 din sud și u

HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191632_a_192961]
75B. Limita sud-estică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 75B, până la borna silvică 144. Limita sudică este reprezentată de limita grindului ce pornește din borna silvică 144 și continuă prin bornele silvice 142, 136, 134, până la borna silvică 132. Limita sud-vestică este reprezentată de limita subparcelelor forestiere 68A, 68C, 68D, până la borna silvică 132. Limita vestică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B. Limita nord-vestică este reprezentată de limita subparcelei forestiere 68B, până la borna silvică 131. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Ostrovul

HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191632_a_192961]
intersecția cu linia parcelară ce desparte parcelele 58 și 59. Limita sudică pornește de la intersecția limitei sud-estice cu linia parcelară ce desparte parcela 59 de parcela 58 și continuă pe aceasta prin borna silvică 73, până la borna silvică 49. Limita sud-vestică pornește din borna silvică 49, continuă pe linia parcelară până la borna silvică 50. Limita vestică pornește de la borna silvică 50, continuă pe linia parcelară, trecând prin bornele silvice 74 și 75, până la borna silvică 51. Limita nord-vestică pornește de la borna

HOTĂRÂRE nr. 1.143 din 18 septembrie 2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. In: EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191632_a_192961]
Corola-website/Law/176379_a_177708

1998 și deciziile din apel și recurs 44. În data de 17 iulie 1998, Tribunalul Mureș a pronunțat soluția asupra laturii penale a cauzei. În considerentele hotărârii au fost reținute următoarele: "Localitatea Hădăreni, aparținătoare comunei Chețani, se află în partea sud-vestică a județului Mureș, pe șoseaua Târgu Mureș-Cluj-Napoca, și are o populație de 882 locuitori, din care 614 români, 145 maghiari și 123 romi. Procentul romilor față de restul etniilor este de 14%, iar modul de viață marginal al unor categorii de

HOTĂRÂRE nr. 2 din 12 iulie 2005 definitivă la 30 noiembrie 2005, în Cauza Moldovan şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/176379_a_177708]