KorAP: Find »[drukola/base=sufix & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...93 >

2,316 matches

Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539

fixitatea cuvintelor (el care gândea întregul într-o devenire fluidă) ca una din dificultățile majore ale exprimării filosofice. Iată de ce Heidegger, „dincolo de ființarea utilă care ascunde ființa” (J. Hersch), descoperă limba și noile sensuri atribuite cuvintelor cu ajutorul unor prefixe sau sufixe, cuvinte despre care cu îndreptățire se afirmă că până la el „păreau adormite în vocabularul grec sau german”. Care este principala explicație a raportului atât de special al lui Heidegger cu limbajul, încât cugetările lui fundamentale nu pot fi reproduse fidel

MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310

nearticulat, dar regulat de viață, cu toate funcțiile sintactice aferente unui om, la și în cazurile cunoscute. Etimologic, se știe: Constantin a fost împărat bizantin și primul creștin... Numele meu, ca la majoritatea conaționalilor, s-a format prin derivarea cu sufixul „-ar”, omonim sintactic cu verbul „a ara”, ceea ce poate fi un argument privind originea latină și descendența agrară. (Menționez că pe Creangă ar fi trebuit să-l cheme tot Ciubotaru, după numele tatălui, că etimonul persan al numelui lui Eminescu

CONVORBIRI (IN)DISCRETE: CONSTANTIN T. CIUBOTARU – NICOLAE DINA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1464144925.html [Corola-blog/BlogPost/378981_a_380310]
Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265

tavan. Când am revenit pe pământ, „golanii” s-au aplecat în fața mea, zicând în cor: - Să trăiți, domn președinte! - Lăsați mișto-ul, băieți, că nu-mi arde de glumă! - Auzi la el! Ești primul președinte care nu are numele cu sufixul “escu”! Acest sufix la președinți a fost ca un blestem pentru noi, românii! - Ce tot spuneți voi aici? Au început să sară dopuri de la șampanie. Am înțeles că am câștigat alegerile. N-am simțit nicio bucurie. Maria nu era lângă

CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
revenit pe pământ, „golanii” s-au aplecat în fața mea, zicând în cor: - Să trăiți, domn președinte! - Lăsați mișto-ul, băieți, că nu-mi arde de glumă! - Auzi la el! Ești primul președinte care nu are numele cu sufixul “escu”! Acest sufix la președinți a fost ca un blestem pentru noi, românii! - Ce tot spuneți voi aici? Au început să sară dopuri de la șampanie. Am înțeles că am câștigat alegerile. N-am simțit nicio bucurie. Maria nu era lângă mine. Unde-o

CEL MAI IUBIT PREŞEDINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cel_mai_bun_presedinte.html [Corola-blog/BlogPost/366936_a_368265]
Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772

și Junimea- 150 de ani de la înființarea Junimii “, se adunau intelectuali cu studii în Germania, printre care, mai târziu, și Eminescu, dezbătând diferite probleme literare și citind creații literare. Simion Dănică publică un scurt articol despre antroponimul din numele Eminovici, sufixul ovici-evici, ce se regăsește în numele de familie bănățene, ardelene și bucovinene. În interesanta revistă descoperim semnăturile Veronicăi Porumbacu, Ștefan Georgescu, Titina Nica Țene,(”Chieia bătrânei “), G. Zarafu, Constantin Noica, Virgil Birou,(care semnează articolul “ Goga-poetul pătimirilor, profetul împlinirilor.“), Bianca Negrilă

REVISTA EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1396285442.html [Corola-blog/BlogPost/383443_a_384772]
Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979

Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul

SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În limba turcă, sufixul -lık, cu alomorfele -lık, -lik, -luk, -lük, formează substantive de la diferite părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se

SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
părți de vorbire. În idiomul spoitorilor este preluat direct din turcă ca -lV̀ci (alofon -nV̀ci) și indirect, prin română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o

SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
română, ca -lV̀kos. Armonizându-se cu vocala din ultima silabă a rădăcinii/temei, vocala accentuată din sufix (V̀) este: -i după e și i, -ï după a și ï, -u după o și u. Acest sufix este productiv. Formează nume de la substantive, adjective, verbe. Substantivele abstracte formate pot exprima o calitate, o ocupație, o îndeletnicire, o situație, un teritoriu, o instituție, o colectivitate, un loc în care există mai multe obiecte de același fel. Sunt de

SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
ci dușmănie, dușmănire ketilici răutate, ticăloșie dowruluci dreptate stufunuci sfufăriș mezellikos gustare, antreu ʒămlïkos geamlâc, vitraj, marchiză paśalïkos pașalâc paralïkos paralâc, bănet hamallïkos hamalâc bulukos buluc, mulțime, ceată Referință Bibliografică: SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai

SUFIXUL -L`VCI / -L`VKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478808951.html [Corola-blog/BlogPost/372650_a_373979]
Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980

în dialect sau calchiate după cuvinte din alte zone lingvistice. Derivarea este un procedeu de îmbogățire a vocabularului întâlnit frecvent în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja. Am remarcat existența atât a derivării cu prefixe, cât și a derivării cu sufixe. Prefixul bi- este utilizat frecvent atunci când nu există un termen care să reprezinte un antonim. Trebuie reținut faptul că pentru a forma noul cuvânt avem nevoie de un cuvant din limba rromani (în cazul de față de un cuvant carpatic). De

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
desfășura". Un alt exemplu este cuvântul (ź)uźo "curat" care prin derivare cu prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
prefixul -bi s-a transformat în biźuźo (biźuźo este diferit de cuvântul melalo "murdar", deoarece primul termen a căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
căpătat sensul de "necurat", adică "diavol, zmeu"). Derivarea cu sufixe este mult mai productivă decât derivarea cu prefixe. În dialectul carpatic există sufixe pentru formarea substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
substantivelor abstracte (în limba rromani toate substantivele abstracte sunt de genul masculin). Substantivele abstracte au sufixul specific -(i)po, cu varianta sonoră -(i)bo (cea mai frecventă în acest dialect). În dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
de Alexandru Ruja întâlnim, rareori, si sufixul -(i)mo (numai la trei substantive consemnate: phućimo "întrebare" - o dată îl dă că varianta pentru phućipo; ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
ćälimo "plăcere" și ćälărimo "saturare" că variante pentru ćälibo, respectiv ćälăribo). De reținut este faptul că acest sufix este specific vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
vorbitorilor dialectului căldărăresc: -(i)mo(s). Substantivele abstracte (masculine în limba rromani literară și, implicit, în dialectul carpatic) care au sufixul -(i)bo sunt cele mai multe. Merită să precizez faptul că în dialectul carpatic consemnat de Alexandru Ruja nu există un sufix care să indice pluralul substantivelor abstracte. În dialectul consemnat de acestă formă de plural a substantivelor abstracte se formează cu ajutorul desinenței de plural a substantivelor masculine și feminine -e de la cazul Nominativ: sg. ćälibo "plăcere">pl. ćälibe "plăceri"; sg. xanamikipo

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
au format prin compunere: läjsikongad "cămașă românească" (ie) <läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
läjsikon "românesc" + gad "cămașă"; läjsikonthem "Țara Românească"< läjsikon "românesc" + them "țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
țara"; trorajbo "dumneata"< tiro (sincopat în t-ro ) "al tau" + rajbo "domnie"; tumarorajbo "dumneavoastră" <tumaro "al vostru" + rajbo "domnie"; bukunégojá "caltaboși" <buka "puțin" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; ratunégojá "sângereți" <rât "sânge" + sufixul -uné + gojá "cârnați"; sirunégojá "cârnați de porc" <șir "usturoi" + sufixul -uné + gojá "cârnați". Conversia este un alt mijloc de îmbogățire a vocabularului întâlnit în dialectul consemnat de Alexandru Ruja. Verbul de participiu ćhudin/o "aruncat, lepădat, alungat, părăsit" a devenit substantiv, având sensul de "persoană degradata". Un alt termen care

MIJLOACE DE ÎMBOGĂȚIRE A VOCABULARULUI ÎNTÂLNITE ÎN DIALECTUL CARPATIC CONSEMNAT DE ALEXANDRU RUJA ÎN DUMBRĂVENI, JUDEȚUL SIBIU de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1479351111.html [Corola-blog/BlogPost/372651_a_373980]
Corola-blog/BlogPost/344721_a_346050

exprimat prin semnul lingvistic corelat cu datul optic (în cazul artelor plastice) și cel fonic (în cazul teatrului), î'n cadrul cărora conștiința ia act de ea însăși prin elementele clasice/ moderne. Aș fi fost tentat să spun proglobmodernism, dar sufixul -ism îmi dă frisoane. Acest -ism, de la marxism, hitlerism, proletcultism, comunism, ceaușism, îmi aduce aminte de un secol al crimei. Așa că îl eliminăm din termenul propus. În acest context, orice revista “ne-aliniata” devine o publicație de avangardă al proglobmodernului

PROGLOBMODERNUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 by http://confluente.ro/Noul_curent_literar_proglobmo_al_florin_tene_1376662489.html [Corola-blog/BlogPost/344721_a_346050]
Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499

dobândirea cetățeniei în țară în care s-au născut sau în care au imigrat. Se pare că cei care dispuneau de finanțe ,și-au "cumpărat" nume germane,iar ceilalți s-au mulțumit cu nume de meserii! Unii și-au adăugat sufixul "vici",echivalent cu "fiu" (în limbile slave),la prenume că Herș=Hirsch( germ.)= cerb,Marcu, Moscu și așa au apărut nume că Herșcovici,Marcovici,Moscovici. Deși nu voiam să aud de nemți și de învățatul limbii lor- și sper că

NUMELE DIN FAMILIA NOASTRĂ- ISTORIE ȘI ANECDOTE( VERSIUNE CORECTATĂ ȘI REEDITATĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1443137042.html [Corola-blog/BlogPost/372170_a_373499]
Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475

Amaterasu, cu zeul soarelui Mitra, cu berberul itri „stea“, v. ind. țară = star (i.e. *aster „stea“). Deci „trei“ a însemnat, la origine, „soare, luna ori stea, astru“! Așadar semit. tlt „3“ se compară cu latinescul stella, arm. astl, tl + -ț sufix de feminin. Nu credem că mai e de mirare să presupunem că ainianul re(p) se apropie de egipt. re „soare“. Comparați indoeuropeanul *treies cu burmezul thura „soare” (Birrmania). Mai complicată ni s-a părut proveniență tc. űç „3“ (pentru

ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1421910024.html [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983

Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă

SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483123134.html [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]