14,769 matches
-
mai tuturor literaturilor europene și nord-americane. Astfel, ni se semnalează, generos, o mare varietate de ,spații deschise": al inocenței (Melville), al pietății (Rabelais), al ,feeriei de o magică frumusețe" (Tolstoi), al salvării și al irealității (Dostoievski), dar și al ,secătuirii sufletești, al deșertăciunii desfătărilor terestre" (Balzac). Mai departe, un spațiu al angoasei (Goethe - Faust), al ,depresiunii și disoluției implacabile" (Bacovia), al ,terifiantului solar" (Gogol), al deznădejdii, excelent ilustrat cu drama regelui Lear, spațiu văzut la modul superlativ, la care criticul apelează
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
inițiatice. Punctul, linia, suprafața, volumul etc. etc. nu sunt nici componente ale unui alfabet cultural și nici părți constitutive ale unor forme concrete, ci purtătoare ale unor mari energii, repere ale vieții înseși, ipostaze ale unor ample și complicate mișcări sufletești. Fie că desenează siluete geometrizate, adică visează ființe împlinite într-o ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]
-
toate registrele spațiului și ale timpului, iar pe de alta dă glas năzuinței de reversibilitate, de restaurare a arhetipului paradiziac. Un astfel de bard este și Gellu Dorian. Operînd cu „firimiturile dezastrului”, care pot fi elemente ale ființei trupești sau sufletești, obiecte ale cadrului domestic sau ale celui cosmic, are ca fundal noaptea absolută a începuturilor și răpăitul de tobe solemne ale eternității; „Cuțite, săpunuri, lame de ras, venele noastre ca pîrîiașe subțiri/ tăind izlazuri arse de soare,/ alături vasul în
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
să le scriu fără să-mi dau seama. Această surpriză neplăcută mi-a adîncit remușcările de a fi trezit un prieten cu puțin înainte de miezul nopții pentru a-mi scrie articolul în mai puțin de trei ceasuri. Cu această stare sufletească de penitent am scris povestirea exact în acest timp, iar luni am ridicat din nou în fața consiliului editorial problema urgenței de a ieși pe teren ca să putem scoate revista din marasmul în care se afla, cu reportaje de șoc. Însă
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
trăit». Este semnificativă lipsa de interes în cercetarea dosarelor la CNSAS. Pînă acum au fost înregistrate 5-6000 de cereri. Iată! Intelectualii și colegii de breaslă nu sînt prea interesați de trecut și își manifestă fătiș starea de «împotrivire și inconfort sufletesc» care ar provoca-o lectura dosarului și implicit... a cărții mele. Încîlciți ca șerpii într-un sac... - De ce v-ați subintitulat volumul «Eseu»? Ce îl apropie și ce îl îndepărtează de eseistică? Care sînt ponderea și importanța documentului, respectiv a
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
în „22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi putut intitula cu aceeași îndreptățire Cronica sarcasmului. Melancolia și sarcasmul coabitau în acele texte, ca elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Și, într-adevăr s-a sculat de jos, m-a apucat de umeri, m-a ridicat și m-a lipit de pom. Reflecțiile ei asupra hainei sacerdotale m-au pus și pe mine pe gânduri și din cauza acestei ușoare apăsări sufletești alunecasem un pic de-a lungul trunchiului. „Sunt considerente care merită să fie avute în vedere“ a continuat Magdalena, „sunt gânduri la care merită să meditezi, cu toate că nu sunt tocmai încurajatoare, că nu sunt prea stenice. Dar consecințele indirecte ale
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163, 167. footnote> (sit orator antequam dictor - „să fie om al rugăciunii înainte de a fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nevăzute” (est autem fides sperandorum substantia rerum argumentum non parentum). De aici pleacă Augustin în definirea scopului catehezei care este credința. În Enchiridion, 8, scrie despre credință că este convictio rerum quae non videntur. Credința ca atare angajează toate facultățile sufletești, în primul rând rațiunea și voința. Sermo XLIII, 7, 9 spune: credo, ut intelligam, pentru că nullus quique credit aliquid, nisi prius cogitaverit credendum („nimeni nu crede ceva dacă nu gândește mai întâi că trebuie crezut” - ideea apare și în De
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
nouă mai potrivit cu vârsta lor de copii, spre educarea și îndreptarea lor, tot astfel și Logosul sau Cuvântul lui Dumnezeu a purtat grija în scrierile sale, măsurând felul de exprimare cu puterea de înțelegere a ascultătorilor și după folosul lor sufletesc” (PSB 7, 290-291; PG 11, col. 1140-1141); 3, 39 (PSB 7, 197; PG 11, col. 969972); 6, 59 (PSB 7, 494; PG 11, 1388-1389); 6, 1-2 (PSB 7, 370-371; PG 11, col. 1288-1289); 3, 39 (PSB 7, 197; PG 11
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
135, 1 (PSB 19, 318; PG 32, col. 572); Ep. 135, 2: „De aceea și noi, care nu ne lăsăm antrenați la scris din dorul după măriri deșarte, ci doar cu intenția de a lăsa fraților noștri sfaturi de zidire sufletească” (PSB 19, 319; PG 32, col. 573); Ep. 339 (PSB 19, 607-608; PG 32, col. 1084); Hom. in quadr. mart., 2: „Cuvântările de laudă întru pomenirea sfinților nu se vor supune regulilor oratorice ale cuvântărilor de laudă. Că oratorii, în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Gheorghe Grigurcu Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, acoperind perioada 1992-1997, poartă subtitlul Ieșirea din exil. Ce înseamnă această „ieșire“? Nu repatrierea autorului, ci o modificare de registru sufletesc, o aspirație de-a evada din determinările (negative) ale fixării în timpul istoric și în spațiul geografic, de-a plonja în libertatea spiritului incontingent prin definiție: „Pînă la 50 de ani, cînd am fost plecat din țară m-am aflat sub
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Dumitru Hurubă Mi se întâmplă deseori ca, după vizionarea unei palpitante publicități tv, să am o stare sufletească excelentă, cu condiția ca publicitatea respectivă să nu fie întreruptă din 10 în 10 minute de fragmențele din vreun film regizat de Antonioni, Tarkovski, Zeffirelli, Vaida sau alții... În astfel de situații gândesc atât de pozitiv, încât mă simt suspendat
De la extaz la agonie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13048_a_14373]
-
mare, căile investigației pillatiene în sfera liricii pleacă astfel de la inovatoarea Renaștere, către stația poeziei pure - era momentul de vârf al disputei bremondiene - cea “nedespărțită de muzică, de armonia cuvântului golit de înțelesul său noțional, superficial, dar păstrând «inefabilul», neexprimabilul sufletesc care-i face magică puritatea.” Pentru un tradiționalist, forța cuprinderii este maximă, chiar dacă ea nu se va exprima întocmai și în operă. Amplitudine gata să se extindă asupra altor zări lirice, cea germană, bunăoară, interpretată în opoziție cu cea franceză
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
pop, deși se vinde, / e mai pop pentru lume decât pop”. (p. 11) Tragismul e acum defensiv și multe din vechile obsesii, încă prezente, apar formulate în paradoxuri. Or, paradoxul, se știe, relativizează. Teroarea inadaptării, spaimele patologice, răul visceral, mutilările sufletești, agonia fără speranță, dezgustul violent și, în general, toate energiile negative care odată făcuseră subiectul zbaterii poeziei par retrase deliberat într-un plan secund, de nu chiar cronicizate, iar eforturile (simulate?) pentru a recupera eternul deficit existențial sunt neconvingătoare. Niciodată
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi, toți românii, am trăit timp de 50 de ani. Tot parcursul acestor frământări relevă În mod deosebit noblețea sufletească și caracterul puternic al celor care nu abdică de la demnitate și onoare și, În numele
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi, toți românii, am trăit timp de 50 de ani. Tot parcursul acestor frământări relevă În mod deosebit noblețea sufletească și caracterul puternic al celor care nu abdică de la demnitate și onoare și, În numele acestora, Își sacrifică statutul oarecum călduț la care au ajuns cu mari eforturi și renunțări. Ești tentat permanent să afli În ce mod se vor petrece
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
poezii, fără nici un rând însoțitor. Spre uimirea mea, Domnia Sa le-a publicat. Asta a fost tot. Ba nu. Mai e ceva: Nu credeam să-nvăț a muri vrodată". (M. R.) o scamă pe fluviu cât vezi cu ochii stângace animale sufletești în derivă larma lor adoră idei zmălțuite în foc și ce trecere ce secere se aprinde chivotul cu incunabule ca un meteorit într-un suflet topit privirea ta o acuarelă de codobatură-n zbor dar pe cine lauzi la miez
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
mea”. Atâta spus despre peripețiile interioare ale lui Valeriu Anania și ale mele, interferențe din domeniul invizibil dar declanșate de aceeași stricare a vremurilor și pornind dintr-un anumit loc din Gorj care pentru amândoi aparținea foarte concret geografiei noastre sufletești, mai Înainte de a ne fi cunoscut. Așa că nu a fost chiar o Întâmplare faptul că la revenirea mea În Țară, după un exil de 20 de ani, În 1990, tot din legăturile mele cu acel colț de lume mi-a
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
Alexandru, pe Ana Blandiana, pe Constanța Buzea, poeți ai dezghețului, cum i-am putea numi. Poezia de început a Gabrielei Melinescu, astfel cum îmi stăruie în amintire, era o poezie de frenezie senzorială, de fervori juvenil-sfidătoare. Exprima integral o vârstă sufletească și un temperament. Ne proiecta într-o lume proprie, de culori foarte vii și de trăiri care o înscriau, cum s-a spus, în tradiția bucureștenismului literar, cu puncte de sprijin în Anton Pann, în Ion Barbu, în M.R. Paraschivescu
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul poetic eminescian (1982), mai precis Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații” (deopotrivă fizice și sufletești) care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) Între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. „Spațiile” descoperite de George Popa În cel mai de seamă poem eminescian sunt În număr de patru, Însă numai trei sunt
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
valoroase idei pe care George Popa le-a reținut În timp cu privire la poemul respectiv. Pentru George Popa, Eminescu este un exponent de vază al lumii terestre, deoarece „a vibrat intens” la toți stimulii exteriori și interiori care au permis convertirea sufletească a spațiilor, ținând cont adesea de natura lor „muzicală sau luminoasă”. Eul liric eminescian - la definirea căruia contribuie pe lângă unele poezii și prozele Sărmanul Dionis și Cezara - a trăit cu intensitate viața, dar a luat ca martor și absolutul că
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
nu dovedi nimic" (E.Cioran). Aura Christi poate realiza fără nici o dificultate portrete interioare și peisaje, dar în general se ferește să facă uz de această calitate. Melancolică pînă la tristețe grea, ea izbutește să realizeze legătura dintre variate stări sufletești și natură, găsind și potrivitele mijloace proprii pentru asta: Amărăciunea plouă mărunt și rece / în ochii locuitorilor acestui oraș cenușiu / ce seamănă perfect cu o grădină de umbre, / cu o insulă verde părăsită de copii. / Orizontul și-a făcut bagajele
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
în interiorul postmodernismului evocat se regăsește în trasarea unor punți reale între compozitor și ascultător, astfel încât contemplatorul să fie recapacitat pentru fenomenul muzical, pentru creația nouă, în condițiile unei oferte deschise, incitante, integrabile și compatibile, dacă vreți, cu patrimoniul său mental, sufletesc, cu dispoziția implicării în aventura sonoră. Este un drum pe care au mers încă din anii ’70-’80 ai veacului trecut Penderecki, Schnittke și alți compozitori consacrați. Deși n-au întors spatele avangardei, ei au încercat o reconciliere și o
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Eliade este "un personaj obsedat de propria carieră, un romancier mediocru, un caracter revendicativ și egolatru, care călătorește în Europa pe banii familiei". (Dosarul Eliade, 22, 28 februarie-6 martie 2006). "Eliade a dat dovadă, în numeroase ocazii, de o micime sufletească îngrijorătoare, de un egoism feroce... de scăderi morale consistente... Luați chestiunea competenței lingvistice. Studenții americani ai lui Eliade se plâng că nu înțeleg mare lucru din engleza lui Eliade. Nu publică nimic de valoare până la 40 de ani... Un mărunt
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]