675 matches
-
patru (sau mai multe) din următoarele simptome: Manifestarea bruscă poate apărea fie pe fondul unei stări de calm, fie anxioase. Palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau accelerarea frecvenţei cardiace. Transpiraţii. Tremor sau frisoane. Senzaţie de respiraţie dificilă (dispnee) sau de sufocare. Senzaţie de asfixie. Dureri sau disconfort precordial. Greaţă sau disconfort abdominal. Senzaţie de ameţeală, instabilitate, cap gol sau lipotimie. Senzaţie de frig sau de căldură. Parestezii (senzaţii de amorţeală sau furnicături). Derealizare (sentimentul irealităţii) sau depersonalizare (detaşarea de sine). Frica
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
inserția unui cateter într-un vas central (vena jugulară, vena subclavie, vena femurală) cu anestezie locală la locul de puncție. În timpul procedurii de inserție a cateterului pot să apară o serie de simptome (durere cu diverse localizări, senzație de sufocare) care trebuie semnalate. De asemenea, atât în timpul procedurii, cât și/sau ulterior pot să apară complicații la un procent redus din pacienți. Acestea sunt reprezentate de: sângerare la locul de inserție; puncționarea accidentală a arterelor învecinate (carotidă, femurală, subclavie) cu
ANEXE din 11 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273942]
-
dializei peritoneale. Tehnica constă în inserția unui cateter în cavitatea peritoneală cu anestezie locală sau generală. În timpul procedurii de inserție a cateterului pot să apară o serie de simptome (durere de intensitate diferită și cu diverse localizări, senzație de sufocare) care trebuie semnalate. De asemenea, atât în timpul procedurii, cât și/sau ulterior pot să apară complicații la un procent redus din pacienți. Acestea sunt reprezentate de: sângerare la locul de inserție; puncționarea accidentală a viscerelor învecinate; infecții; complicații ale cateterului
ANEXE din 11 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273942]
-
nu-i așa c-ai vrea să fiu cănița făcută din lutul de oluț din care bei cafeaua ca în fiece dimineața să mă săruți? la cât am fost de frământată lovită învârtită arsă răstoarsă călită prin colorare pănă la sufocare și noaptea și în amiaza mare înseamnă că Olarul m-a făcut frumoasă ca să mă ții cu amândouă palmele poeme să mă așezi pe raftul din cămăruța cea curată să nu fiu, știi tu... Citește mai mult nu-i așac-ai
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
mai găseau acolo, curtea, casă îi se păreau străine. Dincolo de poartă tumultul vieți, aici liniștea morții. În casă păiajenii își țeseau pânză pe la colțuri, farfurii și ștergare prăfuite pe pereți. Deschise larg ușa că și cum s-ar fi sufocat, sufocarea nu venea din aerul din casă, era în ea. “Dumitre! Joi vine Voicu să ia copiii-Voicu era soțul fetei moarte de tânăra la 26 de ani, în urmă rămase ea, Ana și un băiat mai mic cu un an- Tu
PODUL de AGAFIA DRĂGAN în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380551_a_381880]
-
din 31 august 2015 Toate Articolele Autorului LUPTA CU CELE CINCI SIMȚURI lui Nichita A venit într-o noapte îngerul și mi-a zis: ,,La ce-ți folosesc brațele, dacă nu poți s-o cuprinzi și s-o strângi până la sufocare ? La ce-ți folosesc degetele, dacă nu poți să-i mângâi cu ele obrajii și ochii și gura și umerii...?’’ Și-atunci mi-am smuls brațele, iar degetele toate mi le-am zdrobit, unul câte unul. Și-a venit îngerul
LUPTA CU CELE CINCI SIMŢURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379511_a_380840]
-
o stratuie! Am impresia că că nu mă aflu într-o zonă de nicăieri, ruptă de realitatea cotidiană. Totuși decorul cu întâmplările nefericite din viața mea se derulează pe pereții pe care îi contemplu și îmi provoacă o senzație de sufocare. Păstrez în amintire vocea mamei cu nuanța ei de dispreț pentru bucuriile dar și pentru durerile mele. Nimic din viața mea nu o mulțumește. Mângâierile ei sunt reci și devorează bucăți din sufletul meu în numele unei morale a familiei pe
AŞTEPTAREA de ADRIANA MIHAELA MACSUT în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373597_a_374926]
-
șerpuia un drum) ascultă, mi-a zis așează-ți capul pe pernă și privește fluturele acela alb care mănâncă lumina din lampă până adormi (...) și-am adormit dimineața aerul călduț îmi înfășura trupul ascuns între palme simțeam o stare de sufocare și teamă am deschis geamul și m-am uitat dincolo gardul o femeie întindea o cămașă pe gard ceva mai încolo două ciori strângeau între aripi depărtarea poate neputința din mine nu m-a lăsat să mă uit prea mult
MOARTEA, UN FLUTURE ALB de TEODOR DUME în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374892_a_376221]
-
nu-i așa c-ai vrea să fiu cănița făcută din lutul de oluț din care bei cafeaua ca în fiece dimineața să mă săruți? la cât am fost de frământată lovită învârtită arsă răstoarsă călită prin colorare pănă la sufocare și noaptea și în amiaza mare înseamnă că Olarul m-a făcut frumoasă ca să mă ții cu amândouă palmele poeme să mă așezi pe raftul din cămăruța cea curată să nu fiu, știi tu... și uitată. Referință Bibliografică: Lut / Elena
LUT de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371277_a_372606]
-
fără spadă alb și negru albastru și culoarea mizeriei oboselii cancerului unei lumi fără orizont se întind pe pânze dense orbul pictează frenetic zgomotul gândurilor lovește rama goală sprijinită de zidul intențiilor bune se pare că se vor generaliza până la sufocarea audienței reproducerea răului este descrisă pe un buzunar de cangur e amețit de praf deșertul valorilor acceptă furtuna de nisip gura prostului rămâne deschisă recomandă aterizarea oaza nu acceptă avionul are vârful bont proiectantul a greșit calculele nonvaloarea își prelungește
FERMECĂTOAREA PĂCĂLEALĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345945_a_347274]
-
te-am întins de câteva ori în șiruri de umbre pofta descoperirii te-a pătruns brutal și posesiv că un viol adâncurile pe unde te-am purtat ți-au ars cu țigara fiecare încercare promițătoare și te-au inhalat până la sufocarea cunoștinței dar frică tot n-a vrut să te scrie a scris însă despre plecările fără întoarcere în tărâmuri cu oameni istoviți de trăit când tu colindai prin neajunsuri despre urechile ce nu mai zâmbeau decât la auzul sinelui când
POEM IEŞIT DIN CUTIE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347889_a_349218]
-
o nouă primăvară sufletească, răsfirată peste întreaga lume, iar aura alb-gălbuie de care se lasă absorbită, este coroana adevăratei fericiri, reflexie a luminii divine: „alerg spre pădure undeva/ în dreapta cuvintelor/ las deoparte virgulele/ iluzii ale materiei/ punctele mă înconjoară până la sufocare/ salt/ dincolo de mlaștina trecutului, prezentului/ sferă alb-gălbuie mă absoarbe.../ mă trezesc/ copil al iubirii, matur al încercărilor/ las iarna târzie pe caldarâm/ fir de iarbă ating/ citesc fila primăverii / ochi de inimă deschide cerul/ brațul mi-e greu/ piept dezgolit
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
a mă proteja, mă trăgea către el, mă sufocam, nu-l mai vroiam. s-a format atunci un vârtej de gheață albastră sub formă de con. spre vârful conului lumina devenea din ce în ce mai albă. am ieșit. m-am trezit. simțeam încă sufocare. numai rugăciunea l-a făcut să plece. m-am rugat până când am simțit că inima s-a întors în matca pulsului normal. i-am spus să plece, să nu se mai întoarcă. nu vroiam să-l rănesc. a revenit o
CĂLĂTORIA MELCULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348778_a_350107]
-
trecere printre spinii coroanei de foc a trăirilor- banală emoție în gara în care trenurile aruncă miros greu de roți. se rostogolesc plecări așteptate. alerg spre pădure, undeva, în dreapta cuvintelor las deoparte virgulele. iluzii ale materiei. punctele mă înconjură până la sufocare. salt, dincolo de mlaștina trecutului, prezentului. sferă alb-gălbuie mă absoarbe... mă trezesc. copil al iubirii, matur al încercărilor, las iarna târzie pe caldarâm. fir de iarbă ating. citesc fila primăverii. ochi de inimă deschide cerul. brațul mi-e greu. piept dezgolit
DE PRIMĂVARĂ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 416 din 20 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346783_a_348112]
-
tălpile cresc odată cu pasul. mi-e foame și sete. mi-e somn de-ascultare. trezită sunt astăzi. fila mă cere. aștern aiurea, cuvinte banale. imagini din iarnă, în pumni mă-nconjoară... nu mai vreau dialogul cu tine. prea sec. simt sufocare. strănut. te petrec. privirea mi-e oarbă acum. prea târziu. încerci cu un deget oceanul. mi-e fiu. atingerea ta, furtună dezvoltă. taci. nu mai spune nimic. ești viu-mort deopotrivă. liberă fiere. m-am săturat de tine, linie sură. un
SATURAŢIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348380_a_349709]
-
fi ucis visul de-o zi într-o clipă. Am vrut să-mi cresc rădăcini, să am ceva al meu dar tu ai aruncat nisipul clepsidrei să-mi fie rădăcinile aeriene prinse pe sub pielea ta să-ți respir secundele până la sufocare. Hai, să țopăim, mi-au spus zânele dansul mi-a furat pașii sub talpa goală, firele de iarbă se sinucideau pe rând țipătul ascuțit al verdelui se contopea cu strigătul sângelui îmbrățișat de dorința ta de stăpân absolut eu vroiam
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
Cerurile fierbeau deasupra crucii din mijloc. Copacul Lumii fremăta din frunze adânca și necruțătoarea furtună. Pământul și cerul, uimite și ostenite de lipsa de moarte, se pregăteau de noua și indicibila nuntire. Sub beznele norilor, se prilejeau sărbătoarea luminii și sufocarea tuturor paradoxurilor, a tuturor cărților (dar și a exploziei de înmulțiri infernale, precum închipuirile și, groaznic, zvârcolirile formelor lui Proteus - a filelor poveștii!). Da, se clocea, acolo, moartea, prin autosufocare, a tuturor cărților, ascunse-n minciună,-ale lumii. M-am
EXISTENŢĂ ŞI NONEXISTENŢĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377011_a_378340]
-
din matcă, dar, mai ales, a răcnetelor lui Mărășteanu (îți iau gâtul, Spârcâiac, îți iau gâtul!), toate astea l-au aruncat într-o stare de nesiguranță și frică imensă, ce i-a provocat o transpirație de sudoare rece și o sufocare, parcă l-ar fi strâns cineva de gât. Într-o clipită i-a străfulgerat ideea salvatoare: aruncă oaia neagră lupului flămând! Dar era prea târziu. Coasa ce sângera în ultimele raze de soare, se agita fioros, căpătând proporții cosmice, amorțindu
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
acest generator de dor, de sentiment sublim ce nu se poate exprima decât în limba pământeană și... simțit numai de cei cu inimă curată, cei ce știu a iubi necondiționat, fără teamă, în general, iar la particular, fără teamă de... sufocare!!! ne îndeamnă să urcăm înălțimile dragostei. De aceea inima este punctul central în toată povestea vieții noastre strângând neobosită doruri, iubiri, secrete... sentimente.... * Pe zi ce trece uităm tot mai mult cine suntem înstrăinându-ne de noi înșine. Pornim în
PRIMĂVARA IUBIRII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373238_a_374567]
-
Emanuela a încremenit fixând ecranul cu privirea fără să mai vadă nimic. Orașul în care a avut loc atentatul era chiar orașul în care lucra Adrian. Și-a dus mâna la gât, simțind că nu mai are aer, senzația de sufocare accentuându-se în ritm accelerat... „ Nu, nu se poate! Trebuie să fie bine... Dumnezeu este mare! Dă-mi, Doamne, vești despre el! Trebuie să fiu calmă... Emanuela, nu-ți pierde cumpătul! Gândește! Da. Îl voi suna!” A format numărul lui
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
eu. Așa mă judecam, în ciuda încurajărilor și a asigurărilor primite de la Silvia, Mariana Pavel ori Liliana Nastas, potrivit cărora totul a fost foarte bine. În același timp, mă simțeam important și un anume sâmbure de mândrie îmi umfla pieptul până la sufocare. Îmi amintesc că-mi treceau prin minte, în timp ce vorbeam, o mulțime de alte gânduri de tot felul. Bunăoară, făceam o trecere în revistă a lansărilor de carte pe care le-am avut la Slatina și nu mă puteam opri în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
ochii!” Se întoarse iute și o rupse la fugă ca un apucat până-n fundul grădinii. Inima-i bătea să-i spargă pieptul. Se piti printre ierburi, la rădăcina unui salcâm. În casă, moș Ion se mai liniștise, dar stările de sufocare mai persistau. Sufla în continuare ca înecatul. Simți că sufletul său dă să iasă. Își aminti că Mihai îi zise: „cu dinții, bă, cu dinții!” Încercă să strângă din dinți, dar...nu putea...Căsca gura și gâjâia:„â...â...â
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
stadiul postindustrial, unde civilizația va fi de tip info-cultural, totuși, înclin să cred că omul comod și blazat al zilelor noastre n-ar renunța cu una cu două la confortul și necumpătarea sa, dacă nu s-ar vedea strâns până la sufocare în cleștele neiertător al împrejurărilor vitrege, împrejurări pe care chiar el le-a creat. Cât privește planul moral-spiritual, ei bine, cu siguranță că omul viitorului va deveni mai credincios, de îndată ce, după eșecurile datorate trufiei și nechibzuinței, se va pătrunde de
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă mențină în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau pancartă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]