9,822 matches
-
antrenat pe însoțitorul său să se ocupe de metafizică, de transcendență. Pilduitoare a rămas colaborarea în sfera creației. Din schimbul epistolar aflăm că Goethe l-a sfătuit pe Schiller cum să compună drama Wallenstein. în reciprocitate, tânărul i-a dat sugestii prietenului protector în elaborarea Anilor de ucenicie (Wilhelm Meister). Elocventă este contribuția lui Schiller la zămislirea capodoperei Faust. Schiller știa că după tipărirea unei versiuni mai sumare, Goethe părăsise lucrul la Faust, nu mai avusese chef să continue. Ceea ce zăcea
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
taur de o masculinitate debordantă, au un impact, la nivel vizual și emoțional, de o mare intensitate, de natură să incite atât memoria "gustului", dar mai ales persistența plăcerii. Neevocând niciodată, în mod expres, actul acuplarii, este remarcabilă forța de sugestie a acestor imagini care derivă dintr-un deosebit simț al spațiului plastic, dublat de acuitatea trăirilor exprimate cu o sinceritate fără limită. (Black magic women, Remember Amsterdam, Gilette, Peisaj, Tricyclop etc.) Calitatea vizuală a lucrărilor sale, atât în varianta lor
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
uite nimeni afirmația cu care se încheie precizările preliminarii ale autoarelor: "Vor exista, desigur, și păreri diferite; invităm să ne fie exprimate, în vederea îmbunătățirii lucrării, prin excelență perfectibile, și mulțumim de pe acum acelor utilizatori care ne vor comunica observații și sugestii" (p. XVII). Se pare că, în ultima vreme, s-a creat o oarecare tensiune a așteptării noului DOOM. Pentru cei îngrijorați (de zvonuri), trebuie spus că dicționarul nu schimbă lucruri esențiale. În cele ce urmează, vom face doar cîteva observații
DOOM2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11632_a_12957]
-
și locul unde ne naștem are un cuvânt greu de spus în viața noastră. A arătat-o H. Taine cu strălucire, explicând sensul mediului în viața popoarelor și implicit a indivizilor izolați. Aș putea evoca unele secvențe relevante pe firul sugestiei profesorului nostru Rădulescu-Motru. Ar fi un roman întreg, dar - anticip - un volum cu titlul Note de drum, la care lucrez în fugă de atâția ani, confirmă această "supoziție" ce-o avem în vedere, în forme de o complexitate evidentă în
Al. Husar: "Caracterul dă autoritate sacerdoțiului critic" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/11609_a_12934]
-
a luat o multitudine de forme și o profuziune de culori. Simptomatic, în Colecțiile Darjan, personajul e un creator de modă celebru în Occident, care se întoarce în România cu nobilul deziderat de a-și democratiza vestimentar țara. El oferă sugestii bune și haine pe măsură celor de la Putere, ca și celor din Opoziție, deschide un lanț de magazine, mituind în dreapta și-n stânga, își găsește împlinirea erotică în relația cu o tânără ziaristă; face, așadar, cam tot ceea ce s-a
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
cît și pentru cel care încearcă să se remodeleze prin apropierea de lumea bunurilor simbolice. Și, în sfîrșit, deși lista derapajelor în ficțiune nu a fost epuizată, iată și punctul patru (4), adică acela care privește declarația ca pe o sugestie implicită de camuflare a resurselor nejustificabile: dacă, la începutul mandatului, un demnitar își declară o colecție, fără expertiză și fără nici o evaluare calificată, în valoare de, să zicem, tot 50.000 euro, la sfîrșitul mandatului chiar o va avea. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11664_a_12989]
-
putea fi vorba decât de o publicitate de la om la om, dar ea n-ar trebui, totuși, neglijată, întrucât orice plus pentru acest ziar înseamnă un minus pentru adversarii Germaniei". Era, după cum ne putem ușor încredința, un program plin de sugestii interesante, formulate de un bun cunoscător în materie. N-avem cum să știm dacă el a fost dezbătut în prealabil cu ministrul german la București, Friedrich-Werner von Schulenburg. Dar un raport al acestuia 2), datat 31 octombrie 1933, a reluat
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
raportul mai sus amintit am revenit asupra cunoscutului om și ziarist Crainic și a ziarului său ŤCalendarulť, cu mari posibilități de dezvoltare și care ar putea fi câștigat de partea noastră. Am făcut-o și în primăvara acestui an fără ca sugestia mea să fi avut vreo urmare. Și aproape că mă tem că am lăsat să treacă o ocazie ce nu se va mai repeta, întrucât în ultimul timp domnul Crainic dă semne că ar începe să Ťșovăieť. E adevărat, nu
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
pe plaiurile edenico-mioritice, așa că a întrebat-o: - Ce faci, fiule ? De ce umbli ca un zăbăuc prin Grădină? - Caut niște boabe de tămâie să-mi procur un televizor, că mi-e urât singur, Prealuminate. Atunci Creatorul l-a adormit și, la sugestia lui Lucifer, i-a rupt o coastă și, când s-a trezit, primul Om avea lângă el o altă făptură, care l-a și interpelat cu asprime xantipiană: - Ce faci, mă? Dormi ca un nevolnic! Vezi că aici nu ești
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Francisco al anilor 1968. Cu toate acestea, amărăciunea și deopotrivă seninătatea libertății exilului se amestecă indistinct cu nostalgia și imaginea încă puternică a frustrărilor și fricii de acasă. Sentimente foarte amestecate se suprapun, interacționează și se influențează reciproc la nivelul sugestiei și al expresiei. Frenetic, declamativ, cu vitalitatea specifică juneții dar cu maturitatea experienței dure de acasă, ghicită în retorică și în reflecția poetică, poetul e captiv între aceste două stări, neaparținând nici uneia pe deplin. O ipostază inedită, cu atât mai
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
excelența lui era de necontestat... Jules Verne pe care îl cunoaștem nu ar fi existat fără Hetzel." Scriitorul era deschis la negocieri (uneori își adapta textele după desenele deja făcute ale celor care îi ilustrau volumele) și, arată Lucian Boia, sugestiile și ideile editorului sunt de cele mai multe ori remarcabile. Într-o singură chestiune, Verne nu cedează niciodată: la insistențele editorului de a trata politic anumite teme. Confruntând textele cu epistolarul dintre cei doi, Lucian Boia demonstrează cu asupra de măsură inaptitudinile
Jules Verne pe înțelesul ideologilor by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11762_a_13087]
-
meu de vedere (și nu numai al meu, desigur), că există diferențe considerabile între poeți în năzuința lor spirituală și în capacitatea lor de expresie, în funcție de înălțimea până la care pot urca pe scara spre cer, în funcție de accesul spre mister, în funcție de sugestia și deschiderile metaforei revelatorii. Pe unii poeți nici nu-i tentează această experiență spirituală a drumului vertical spre transcendență. Aceste diferențe justifică inițiativa antologiilor de poezie religioasă românească și ele sunt destul de numeroase din 1990 încoace. Se apropie de zece
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
a câștigat tocmai pentru că a știut să fie deschis. Să fie, cum se zice, un "comunicator". În clipa de față, el pare un fel de super-șef al serviciilor secrete, un atotștiutor criptic, ce vorbește în jumătăți de propoziții, lăsând sugestiile să-și facă efectul. Se prea poate ca, în actuala etapă, această tactică să fie foarte bună. Dar dac-o judec după efectele ei, îmi dau seama că ea nu ajută nimănui. De pildă, în chestiunea ce părea fierbinte a
Ciupitura, avantajul, tunul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11782_a_13107]
-
nici o aură./ nu-l urmează nici o coadă de cometă". în consecință, Ioan Es. Pop cultivă senzațiile mărunte ale insului claustrat și se arată atras de voluptatea augustă a somnului. Senzoriul său e unul al restrîngerii, al închiderii hipnagogice, incluzînd o sugestie prenatală (Freud afirma că somnul e o dovadă că nașterea noastră nu e deplină): "aici numai patul mai are puțină căldură umană./ și eu dorm și mă scufund în saltea și ea mă/ îmbucă tot mai de sus, de/ umeri
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
se mulțumește să descrie faptele, urmănd ca cititorul să tragă singur concluziile pe care le crede de cuviință. Tinerețile lui Daniel Abagiu este o carte aparent fără miză și fără cine știe ce calități literare. Citită cu inteligență, ea oferă însă importante sugestii privind evoluția ficțiunii ăn postmodernitate. Și, orice s-ar spune, aceasta este deja o miză de luat în seamă.
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
gândirii și operei lui Maiorescu a rămas mai mult într-un stadiu virtual sincretic” (p. 25). Monograful performează o lectură “depolitizată/deconstruită într-un sens hermeneutic”, descătușând opera maioresciană de lecturile deformatoare din perspective ideologice liberaliste sau marxiste, dovedind că sugestiile pe care le face pot fi împlinite chiar de sine însuși. Evitând cu eleganță toate capcanele clișeelor critice anterioare, realizând în același timp o incursiune minuțioasă prin discursurile premergătoare, deconstruind “simplificările” mutilante și reîntregind portretul lui Maiorescu prin racursiu logico-filosofic
Eterna reîntoarcere la Maiorescu by Nicoleta Sălcu () [Corola-journal/Journalistic/12925_a_14250]
-
îndelung stilul, nu contează cine a scris-o, eu am scris-o. Sînt de acord să plătesc oricît pe ea.“ Orice operă literară își conține lectura ideală. Cartea Lilianei Corobca trișează inteligent cu această axiomă, în cartea ei conviețuiesc multiple sugestii de lecturi simultane. Toate sînt, într-un anume sens, ideale. E unul dintre privilegiile scrisului „la negru“. Decodarea cărții nu e una hermeneutică, relația dintre secvențele care alcătuiesc sacadat cartea e cea dintre fotografiile unui aceluiași personaj, surprins în aceeași
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
să primesc un premiu. De data aceasta, am sugerat unei reviste să invite cîțiva critici pentru a avea o dezbatere pe tema Scriitorul și dosarul de securitate. Mi s-a dat o sumedenie de răspunsuri dar am înțeles că refuză sugestia mea. Nu avem capacitatea de mobilizare și de solidaritate pentru formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
un mic joc de cuvinte dar și sugerând spiritul în care ar vrea să fie purtat “dialogul pe hârtie”: “rău”, adică neapărat critic și neapărat deschis, fără a menaja pe cineva și fără precauții. Nici nu era nevoie de această sugestie, poeta comportându-se în felul dorit de interlocutor din pornire naturală, cum am mai spus. Nu se va purta cu mănuși cu nimeni, va ataca mereu frontal și explicit, doar afișând câteodată prefăcute mirări sau întristări, procedee clasice ale ironiei
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
de emoție, de tulburare - a timpului pe care regizorul și trupa l-au petrecut aici, împreună, în repetiții, pe scenă, în bibliotecă, un fel de regrupare mai elegantă. Purcărete își face singur scenografia. Ca de multe ori. Spațiul este o sugestie de sfîrșit de lume, sfîrșitul unui timp, al unui interval. Un fel de casă boierească în care bogăția a cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
anastatice, cea a poeziilor lui Eminescu (Ediția „Maiorescu”, din 1884, a fost reprodusă în 1989, la împlinirea unui secol de la moartea poetului, cu o foarte discretă dar la fel de competentă notă finală semnată de Petru Creția.), îi va da realizatorului anumite sugestii. Sau poate că modelul cărților văzute ca realizare de grup, pus în pagină la noi de Romulus Vulpescu, odată cu traducerile sale din vechea lirică franceză, va fi adaptat și pentru Proverbele..., căci oamenii care realizează partea tehnică a proiectului sunt
Un proiect național by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13006_a_14331]
-
românesc din perioada tranziției. Datele furnizate de ei privind structurile organizatorice ale PSDR și PNȚCD, numărul de ministere din diversele guverne postdecembriste (comparativ cu structurile executive din țările Uniunii Europene), numărul femeilor promovate în structurile de vîrf ale puterii) oferă sugestii pentru o radiografie precisă a vieții politice românești. Interpretarea acestor date trebuie făcută însă cu mare prudență. Este evident că, în România, numărul femeilor ajunse în Parlament sau în funcții ministeriale este mai mic decît în unele țări occidentale. Pe
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
decât curtea și, apoi, unul din depozitele Arhivei Securității. Înainte de a mă referi la conținutul emisiunii, o scurtă observație asupra ambientului. Un operator ingenios a avut inspirația să-i filmeze pe Hurezeanu și Patapievici în așa fel încât să dea sugestia nu de participare la o emisiune de televiziune, ci la o operație de „filaj” a Securității: imaginea lor a fost captată de sus, de jos, din lateral, din spate, ba chiar și printre treptele de tablă ruginită ale instituției. Odată
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
motiv și anume fiindcă dl Moraru n-a făcut diferența necesară între obtuzitatea “bătrînilor”, luați la grămadă, și dl Mincu însuși, pionier fără cravată, printre uteciști, în materie de critică nouă, care i-ar fi anticipat pe “tineri”, anunțîndu-le “multe sugestii, practici și idei literare”. Intolerabilă lipsă de memorie la dl Moraru! Așa ceva nu se întîmplă în America. Dar la noi, unde totul e posibil... * Cronicarul (nu al României literare, ci al ACADEMIEI CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
literare”. Intolerabilă lipsă de memorie la dl Moraru! Așa ceva nu se întîmplă în America. Dar la noi, unde totul e posibil... * Cronicarul (nu al României literare, ci al ACADEMIEI CAȚAVENCU, pe care-l mai cheamă și După Ureche) face o sugestie spirituală în pagina 28 a numărului din 2-8 martie: “A fost furat seiful filialei din Constanța al S.C. Electrica. Bine că nu erau hoți de artă. Vă dați seama, fura tabloul de la S.C. Electrica și lăsau în beznă ditamai județul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]