1,460 matches
-
de moartea persoanei respective. b) Tentativă de suicid, considerată ca act incomplet, eșuat, nerealizat ca finalitate. c) Amenințarea cu suicidul, ca o formă de „pre-tentativă suicidară”. d) Ideea de suicid, ca formă de reprezentare mintală a actului suicidar. e) Șantajul suicidar, în cazul căruia între motivele suicidului și modalitatea de realizare a acestuia nu există o concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
concordanță cantitativ-calitativă, persoana respectivă căutând să obțină niște „avantaje personale” prin amenințarea cu suicidul. Este de fapt, din punct de vedere psihanalitic, o formă de transfer cu implicații privind responsabilitatea morală pentru actul de suicid asupra altor persoane. f) Echivalențele suicidare sau „suicidul mascat” se manifestă prin: refuzul aplicării unui tratament, refuzul transfuziei de sânge, greva foamei, toxicomanii, jocul cu moartea, cascadoria etc. F. Achille-Delmas apreciind complexitatea actelor de suicid și marea diversitate a acestora, susține că o definiție care să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prezența, unui pericol, în care intră: fuga, doliul, pedeapsa legată de culpabilitatea reală sau imaginară. b) Sinuciderile agresive, ca forme de agresivitate sublimată, orientată împotriva altuia, sau „proiectată” asupra unei alte persoane sau a unui obiect: răzbunare, crimă, șantaj, apel suicidar. c) Sinuciderile jertfă, ca formă de autorenunțare la propria sa existență, având semnificația unui ideal simbolic realizat. Ele apar sub următoarele forme: sacrificiul, trecerea de la starea actuală la o alta considerată ca ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ideală. d) Sinuciderile lucide au caracter de ordalii sau de jocuri: ordalia ca probă, jocul cu propria sa viață. Dimensiunile socio-culturale și morale ale suicidului completează și nuanțează aspectele mai sus menționate referitoare la modalitățile de a interpreta semnificația actelor suicidare. La începutul secolul XX, sub influența spiritului romantic, L. Proplal face interesante aprecieri de ordin moral-religios și socio-cultural asupra sinuciderilor. Orice act suicidal se înscrie în contextul mentalității istorice a unei epoci. Fiecare epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
epocă are „modelele sale de suicid”. Pentru epoca romantică, de care se ocupă în mod special, aduce ca exemple sinuciderea lui Werther (J. W. Goethe) și a lui Raphael (A. de Lamartine). Încercând să găsească o „justificare morală” a actelor suicidare, nepatologice, A. Bayet, vorbește despre o „morală diferențiată”, care să ofere „permisiunea suicidului”. Tema este reluată ulterior, în deceniul al șaptelea al secolul XX de T. Kotarbinski, oferind suicidul ca o formă de rezolvare pentru „o viață demnă” a unor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un studiu deosebit de amplu consacrat suicidului, W.Poldinger delimitează din punct de vedere clinico-psihiatric trei etape principale în organizarea, desfășurarea și finalizarea conduitei suicidale. Acestea sunt următoarele: 1) Sindromul presuicidar, în care sunt cuprinse totalitatea transformărilor psihopatologice care preced „criza suicidară”, reprezentate prin următoarele aspecte: a) Faza de pregătire care constă din următoarele: - izolarea socială a individului, - o stare de tensiune agresivă, difuză, nespecifică, intrapsihică, - existența unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor situații cu rol de „inducție sugestivă” (lecturi literare, filme, emisiuni TV, cazuri similare în familie sau anturaj luate ca „modele sugestive”). b) Faza de ambivalență care constă din următoarele: - oscilarea între to be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
be or not to be, - dispoziție afectivă suicidară, - apariția și dezvoltarea ideilor de suicid, - ezitare, - căutarea sau formularea exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
exactă a „motivelor de suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid” ca o formă de „autoexplicare” a actului față de sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine și față de ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ceilalți, - anxietate, depresie, insomnii. 2) Criza suicidară este etapa în care se trece la actul de suicid propriu-zis și ea este reprezentată prin actul suicidar. Faza de act suicidar constă din următoarele aspecte: - declanșarea crizei sau furtuna suicidară, - comiterea actului suicidar autoagresiv propriu-zis. 3) Etapa post-critică este cea care urmează după „descărcarea tensiunii pulsionale suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicidar-autoagresive” și are o configurație psihopatologică specifică reprezentată prin următoarele aspecte: - stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare de epuizare emoțional-afectivă, - sentiment de culpabilitate, - sentiment de rușine și regret, - dorința de a ascunde actul comis. Separat însă de aceste aspecte post-suicidare, în cazul în care „pulsiunea suicidară” nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nu s-a descărcat, sau individul care a comis actul suicidar este în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în continuare „încărcat afectiv”, în faza post-suicidară notăm urătoarele aspecte: - regretul nereușitei actului de suicid, - culpabilizarea celor care l-au salvat de la moarte, - dorința de a repeta gestul suicidar pentru a muri. Aspectele descrise mai sus privind etapele desfășurării actului suicidar sunt expuse în schema de la pagina 326???. Fig. pg. ms. 326 Idei de suicid Ambivalență Adoptarea deciziei cu trecerea la act Suicid Faza de pregătire Faza de ambivalență Trecerea la act Suicidația Suicidația Traumatizația 28. PSIHOZELE ENDOGENE III (Grupa psihozelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
30-45 de ani și evoluție lentă de 20-30 de ani. Din punct de vedere clinic, aceasta constă dintr-un sindrom coreic cronic, la care se asociază tulburări psihice diferite: tulburări de caracter, iritabilitate, mânie, variații ale dispoziției afective, depresii, raptusuri suicidare, deficit intelectual lent și progresiv, apatie, lipsă de inițiativă similară celei din cursul demenței Pick. 6) Boala Parkinson Aceasta este o afecțiune degenerativă ereditară și familială. Din punct de vedere clinic se caracterizează printr-un sindrom motor extrapiramidal hipertonic-hipokinetic. Evoluție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
infecții, intoxicații, situațiile de dependență, de factură masochistă, situații de dominare, tiranice, de factură sadică, situațiile de delincvență, antisociale sau sociopatice, situația de culpabilitate exprimată prin sentimentul de vinovăție asociat cu o stare depresivă, desgust de viață, idei sau acte suicidare, situația de izolare datorată claustrării forțate, autoizolare, închidere în sine, asceză, recluziune, situația frustrantă, legată de un obstacol, interdicție sau constrângere, situațiile de refugiu, de tipul toxicomanilor, alcoolismului, fugi sau vagabondaj, situațiile de criză, datorate unor stări de anomie socială
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnavi deliranți, constând în supraevaluarea calităților personale. Melancolie: tulburare psihopatologică caracterizată prin dispoziție tristă, viziune pesimistă, inactivitate, idei delirante de negație și catastrofice, durere morală, monoideism trist, izolare morbidă, pierderea inițiativei și a dorinței de a trăi, idei și acte suicidare. Menopauză: oprirea definitivă a ciclului menstrual la femeie. Vârsta critică de intrare în perioada de involuție. Este corespondentul andropauzei la bărbat. Mentismul: stare patologică caracterizată prin derularea rapidă a unor imagini cu caracter angoasant, incoercibil, asupra cărora bolnavul nu se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
țări sau cu cele care au avut în vedere supraviețuitorii lagărelor de concentrare, studii ce au relevat prezența semnificativă a tulburării de stres posttraumatic, depresiei, tulburărilor anxietății, tulburărilor somnului, problemelor sexuale, a diferite psihoze, a simptomelor somatice și a ideațiilor suicidare (Herman, 1994) Se observă, de asemenea, lipsa diferenței între mediile celor două grupuri în ceea ce privește intensitatea depresiei. Aceasta se poate datora faptului că stările depresive ar putea fi trăite diferit de către subiecții din cele două grupuri. Astfel, ar putea exista un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pacient și familia sa și la destigmatizarea acesteia. Aceste programe au drept obiectiv prevenirea recăderilor și a recidivelor, reducerea duratei episoadelor depresive, maniacale, hipomaniace sau mixte cât și a spitalizării și a absențelor de la serviciu, și de a preveni actele suicidare. Ele vizează, de asemenea, ameliorarea activității interpersonale și sociale între episoade, însușirea de cunoștințe pentru a face față simptomelor reziduale subsindromatice și alterărilor în ceea ce privește activitatea pacientului și ameliorarea stării de bine și a calității vieții. Pentru a atinge aceste scopuri
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ales tinerele femei occidentale aflate în perioada de mijloc a adolescenței, sau la începutul vârstei adulte. Se pare că prevalența bulimiei este în creștere. Bulimia este însoțită, adesea, de anxietate patologică (anxietate socială, anxietate generalizată...), de depresie clinică, de comportamente suicidare și de automutilări cât și de abuzuri de substanțe toxice sau de medicamente (alcool, calmante, marihuana, amfetamine, pentru diminuarea apetitului, diuretice...). Tulburarea se manifestă la persoanele sensibile la critică sau la respingere, la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
In urma sfaturilor primite de la medicul său, ea consultă un psihoterapeut psiholog și un psihiatru pentru a-și trata crizele de bulimie. Ea își provoacă stări de vomă și abuzează de laxative. Ea suferă de o depresie clinică cu riscuri suicidare. Situație familială Tatăl lui Gwen, în vârstă de 53 de ani, este director comercial într-o mare întreprindere de distribuție. Mama lui Gwen, în vârstă de 48 de ani, se ocupă de casă și are numeroase activități în exterior (activitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de sine/afirmare de sine/perfecționism 4. Viață cotidiană - Familie - Locuință - Serviciu - Bani - ... 5. Situație medicală - Stare de sănătate/medicație actuală și în trecut - Greutate și istoria greutății Evaluare centrată pe persoana care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
intensitate medie. Ea este tristă, a pierdut gustul pentru viață, este indecisă, se culpabilizează pentru orice, este pesimistă, se simte obosită și se izolează. Se detestă din punct de vedere fizic și crede că este inutilă și stupidă. Are idei suicidare pasive: ar prefera „să adoarmă și să nu se mai trezească pentru a uita totul și a înceta să-și facă familia să sufere”. Ea s-a tăiat ușor pe coapse de mai multe ori. Somnul său este agitat. Adoarme
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]