2,532 matches
-
Cristina Alexandrescu Dana Rogoza pozat foarte sumar îmbrăcată, la șase luni după naștere, și fără că fotografiile rezultate să fie modificate. "M-am săturat de atâta 'perfecțiune' obținută pe calculator, pe care o zăresc peste tot în reviste sau bloguri de fashion. Uneori (...), îți poți permite să
Cum arată Dana Rogoz la șase luni după naștere by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/22021_a_23346]
-
ales în contrast cu tradiția românească a proiectelor mereu amînate - a avut totuși și consecințe negative, în previzibila reducere a reviziilor necesare. Din păcate, materialul adunat pe disc conține destul de multe erori "de tipar" (probabil de scanerizare): în text, dar și în sumar sau în lista de cuvinte. Uzul filologic al noulul instrument va presupune deci confruntarea obligatorie cu volumele tipărite. Multe erori constau în absența semnelor diacritice, intolerabilă în reproducerea unei ediții critice (S-aș vedea în loc de Ș-aș vedea, vol. VI
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
moștenite de la volumele-sursă; ideal ar fi fost ca totul să fie verificat și corectat - dar atunci cu siguranță CD-ul n-ar fi apărut prea curînd. Strania secvență Pilda madona ilustrează această împărțire a responsabilităților: eroarea principală apărea deja în sumarul ediției Perpessicius (vol. IV, din 1952), unde găsim Pilda madonă în loc de Palida madonă; din păcate, sumarul CD-ului apare fără diacritice, deci produce în plus substituirea ă/ a. în indicele general de cuvinte apar și erori de ordonare alfabetică (de
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
cu siguranță CD-ul n-ar fi apărut prea curînd. Strania secvență Pilda madona ilustrează această împărțire a responsabilităților: eroarea principală apărea deja în sumarul ediției Perpessicius (vol. IV, din 1952), unde găsim Pilda madonă în loc de Palida madonă; din păcate, sumarul CD-ului apare fără diacritice, deci produce în plus substituirea ă/ a. în indicele general de cuvinte apar și erori de ordonare alfabetică (de exemplu, la începutul listei de la litera G). Se adaugă la acestea riscurile procedurilor automate: un spațiu
Despre un CD și despre posibilele lui întrebuințări lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16668_a_17993]
-
în amor Marius Ianuș (născut la 24 decembrie 1975 la Brașov, în prezent student în anul III la Facultatea de Litere din București) a figurat printre tinerii poeți prezentați publicului de Mircea Cărtărescu prin intermediul antologiei Ferestre, 1998 (era singurul din sumar care atrăgea atenția, ceilalți făcând figuri mai șterse). Tot el este autorul unui mic volum, Hârtie igienică, realizat artizanal de un prieten al său, Cristian Cosma. Adevăratul debut îl constituie însă apariția culegerii de care ne ocupăm, Manifest anarhist și
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
de a-i fi publicat placheta de versuri apărută la Crăciunul anului 1883 (din volumul recent de corespondență inedită Eminescu-Veronica Micle reiese că marele critic îi propusese poetului să-și alcătuiască o plachetă încă din mai 1882). Se cunosc erorile sumarului repede încropit (pentru care dl Cernăianu îi face criticului un mare proces invectivant, nelipsind nici acuzația că publicarea plachetei se încadra în scenariul pentru eliminarea omului public, înlocuit fiind cu poetul. Dar de n-ar fi existat poetul, să ne
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
plachetei se încadra în scenariul pentru eliminarea omului public, înlocuit fiind cu poetul. Dar de n-ar fi existat poetul, să ne întrebăm încă o dată, ar mai fi apărut azi gazetarul? Însă, din nou, oricîte erori ar fi avut acest sumar al volumului din 1883-1884 meritul lui Maiorescu de a-l fi publicat este imens și, de fapt, în ciuda stupidelor și năstrușnicilor acuzații ce îi aduce dl Cernăianu (și, s-a văzut, alții) marele critic s-a purtat ireproșabil cu poetul
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
modul foarte serios problema vocației sale principale. În momentul în care avea de făcut o treabă care nu mai suporta amînarea (aceasta putînd fi predarea unei cărți la editură, stilizarea articolelor pentru revista "VIP", scrierea rubricilor pentru revista "Cuvîntul", elaborarea sumarului pentru "Infractorul"), se dedica cu totul acesteia și nu-l mai interesa nimic altceva. Lucra întotdeauna pe termene foarte precise, mai mereu ajungea în criză de timp, dar niciodată nu omitea să-și îndeplinească obligațiile asumate. Era un profesionist autentic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
conduce pe pacient către rezolvări autentice. Dacă psihanaliza, de pildă, reprezintă într-adevăr o cale de transformare complexă a personalității și de instalare a unui relativ confort psihic, atunci cu siguranță sunt contraindicate sau inutile propuneri, precum cele formulate în sumarul cărții lui Miller, fie cu vocabularul spectaculos al căutătorului de comori: Trăim un prezent prețios, Zăhărelul - sau bucuria de a-ți dori ceea ce ai, fie cu afectarea unei soap opera: Avere, statut și dragoste, Dulceața succesului, sau pedagogică: Învățarea, Atenția
Cum să, cum să nu... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16765_a_18090]
-
în anii războiului, ca ministru în guvernarea lui Ion Antonescu, a avut mereu grijă să păstreze distanța față de legionarism. Dar a avut în anii treizeci, cum spuneam, o poziție a sa față de celelalte asemenea. Am mai spus-o, introducerea în sumarul acestui volum a unui studiu despre C.Z. Codreanu, printre personalitățile cugetătoare, este, negreșit, un act fraudulos. Este intitulat Codreanu și "fenomenul legionar" și este cel mai cuprinzător din volum (are aproape 50 de pagini). Dar scopul d-lui Răzvan
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
e prezentat în avanpremieră încă un volum realizat de grupul de antropologie și istorie orală al Fundației "A treia Europă", condus de Smaranda Vultur - Germanii din Banat prin povestirile lor (Ed. Paideia). Cronicarul s-a oprit asupra acestui punct din sumarul ce conține multe texte foarte bune (un interviu al lui Călin Petcana cu prof. Günter Figal de la Universitatea din Tübingen, elev al lui Hans-Georg Gadamer, intitulat Gadamer, între adevăr și metodă; încă un fragment, al 9-lea, din eseul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
presa noastră culturală din ultimii ani, încît te întrebi ce mai poate aduce nou. Subiectul e însă tot atît de inepuizabil pe cît e interesul publicului românesc pentru el. În primul rînd e vorba despre o ediție aproape bilingvă (româno-franceză), sumarul și majoritatea textelor apar în ambele versiuni. Interviurile realizate de Alina Ledeanu (redactor-șef și responsabilul acestui număr) la Parlamentul European de la Strasbourg și la Centrul European al Culturii din Geneva în decembrie 1999 cu Nicole Fontaine, Mario Soares, Emma
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
care am reținut mai ales dialogul dintre Eginald Schlattner și Elisabeta Lasconi. Este vorba despre o revistă care își propune să apară anual în România cu ajutorul LiterArtXXI și cu o difuzare de invidiat: Statele Unite, Canada, Franța, Germania, Elveția, Anglia etc. Sumarul cuprinde texte originale și traduceri, dar nu din tineri debutanți cum s-ar putea crede, ci mai ales din poeți cunoscuți, mai vechi sau mai noi: Eminescu, Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Denisa Comănescu, Nicolae Prelipceanu, Constantin Abăluță
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
i se cuvine lui N. Iorga în dezvoltarea istoriografiei nu numai românești ci, înainte de toate, europene. E aici un adevăr care ar trebui reținut. E bine că a apărut, în 1999, această monumentală carte în a patra ei ediție, cu sumarul mult mărit (21 de noi texte) față de ediția din 1944 de care s-a îngrijit fiica istoricului, Liliana Iorga. Dl. Andrei Pippidi are meritul de a lărgi cu 21 de texte sumarul ediției din 1944 alcătuit de mama sa, adăugînd
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
monumentală carte în a patra ei ediție, cu sumarul mult mărit (21 de noi texte) față de ediția din 1944 de care s-a îngrijit fiica istoricului, Liliana Iorga. Dl. Andrei Pippidi are meritul de a lărgi cu 21 de texte sumarul ediției din 1944 alcătuit de mama sa, adăugînd ediției din 1999 un, cum spuneam, dens studiu introductiv și o amplă secțiune de note și comentarii (aparatul critic al ediției). Se cere relevat aportul extraordinar al d-lui Victor Durnea care
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
web-site-ului e destul loc și pentru o revelație în proză: Adrian Alexandru (rețineți numele, vom mai auzi precis de el), cu nuvela - sau microromanul - Hilton, de o șocantă originalitate în construcție și scriitură (sugerăm editorului ca, pentru fiecare autor din sumar, să insereze și cîteva informații biobibliografice). Adrian Alexandru are ce spune despre lumea românească de azi și o face cu un talent ce îl propulsează deasupra eșaloanelor literare. După cum arată Hilton, avem de-a face cu un prozator excepțional al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
un act de curaj bărbătesc din partea autorului nostru să recunoască dispariția metodologiilor în care investise întreaga speranță și convingere. Și-a irosit, astfel, cîteva decenii bune de investigație? E probabil. Dificultatea e că unele dintre acestea, recuperate, le include în sumarul ultimului d-sale volum (Privind înapoi, modernitatea). Nu e vorba numai despre studiul despre fantasticul la Eliade, dar, poate, cel puțin parțial, la studiile - ample - despre Junimea și populism. Mă grăbesc să adaug că aceste din urmă două studii (constituind
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
Jim, tu m-ai fecundat!") privează antologia de o anumită sare. Fragmentările unor texte aparțin primului editor; spre cinstea sa, ele nu alterează sensul întregului: au fost dictate din aceleași motive de spațiu. Ca editor secund, care a respectat ingineria sumarului stabilită de Dinu Pillat, George Muntean află un singur cusur culegerii, lipsa unui capitol privind folcloristul. Păcatul ni se pare venial 1). De altminteri, preocupările antologatului au fost atât de numeroase, încât ne facem o plăcută datorie enumerându-le, în
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
actuale, Nicoleta Sălcudeanu transformă aproape orice comentariu într-un spectacol critic. Într-un spectacol din care nu lipsesc maliția și chiar cruzimea. Ea se mobilizează cu aceeași fervoare indiferent de autorul pe care îl are în vedere. Luând în considerare sumarul culegerii de cronici (care constituie și volumul ei de debut), nu s-ar putea alcătui o listă de preferințe. Elementul comun al cărților analizate îl constituie faptul că ele au apărut recent. Ștefan Caraman, Constantin Abăluță, Mariana Bojan, G. Călinescu
Descentralizarea vieții literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17069_a_18394]
-
viața specific națională și persoanele principale trebuie să fie tipurile unei clase întregi, mai ales a țăranului și a claselor de jos"? Iar nuvelele lui Slavici, unele efectiv extraordinare estetic, (două dintre ele și o poveste au intrat și în sumarul antologiei în limba germană alcătuită de Mite Kremnitz), alături de cele ale lui N. Gane și I. Negruzzi "înfățișează... figuri tipice din popor", fiind deci consonante "cu un întreg curent al gustului estetic în Europa, curent pe care noi îl credem
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
1875 Moș Nichifor coțcariul și, din 1881, primele două părți din Amintiri din copilărie). Din păcate, Maiorescu nu a avut conștiința înaltei valori a artei lui Creangă, nedeosebind-o mult de folclorul de aleasă condiție. Așa se întîmplă că în sumarul celor două antologii în limba germană nu figurează vreo piesă a lui Creangă. Piesele de rezistență ale celor două antologii le furnizase producția lui Slavici din care s-au tradus patru nuvele extraordinare (Crucea din sat și Popa Tanda, apoi
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
adevărul structurilor sociale. Aceste comunități închise nu sînt deloc înfățișate ca unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici (cu deosebire cele care au intrat în sumarul primului volum din 1881) au, în parte, caracterul unor idile campestre. Și o idilă nu poate fi dramatică, conflictele care se profilează sfîrșind prin a se concilia în armonie. Important este însă faptul că realitatea diferențierii sociale nu este niciodată
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
apărută în 1956 cu un colegiu redacțional care suna cam așa: Camil Petrescu - președinte, Horia Deleanu - redactor-șef, Aurel Baranga, Radu Beligan, Mihail Davidoglu, Lucia Demetrius, Dan Nasta, Irina Răchițeanu, George Vraca, Liviu Ciulei, Șt. Aug. Doinaș, Florian Potra. Din sumarul unui număr din aprilie 1956 putem selecta texte și semnături: Camil Petrescu - Despre unele probleme: Obiectivitate-obiectivism; Tudor Vianu - Shakespeare și antropologia Renașterii; Lucia Sturdza-Bulandra - Spicuiri din viața mea în teatru; și cronici semnate de I.D. Sîrbu, Ștefan Augustin Doinaș, Florian
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
excelența românească plecînd din puncte foarte diverse. Negarea relevanței pe care o au distincțiile ideologice și, la limită, absența oricărei credințe ferme sînt, în fine, trăsăturile cele mai frapante ale românismului." Să trec peste alte cîteva studii și eseuri din sumar (din care aș aminti cel despre "Călători străini și naționalism românesc", efectiv substanțial) pentru a mă opri la cel mai amplu și voit cuprinzător, despre opera filosofului C. Rădulescu-Motru. Acesta a fost la origine studiul introductiv la ediția Scrierilor politice
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și de viitorul literaturii române, a semnat numeroase recenzii de cărți, note și însemnări, polemici. A comentat și sumarul unor publicații periodice ca Revista Fundațiilor Regale, a scris despre "luna cărții" și, în general, a avut o prezență constantă în paginile României literare. În anul 1939 România literară a avut un însemnat oponent, în speță, Jurnalul literar al lui
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]