1,280 matches
-
fără rezerve, cu prețul ridicolului, al gafei sau al prostului gust, dar cu senzația de a trăi nemijlocit între oamenii pe care îi creezi". Îl admiră pe Eliade pentru valoarea acordată de acesta contactului imediat cu viața, apreciază la modul superlativ aliajul straniu de "simțire fabuloasă" și "inteligență analitică" din Întâmplări în irealitatea imediată a lui Blecher, dar nu agreează teatrul de idei al lui Pirandello, ale cărui ficțiuni sunt "cerebrale, reci, mecanice", având în centrul lor "niște morți inteligenți", eroi
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
din extra muros. Cartea de față, deloc voluminoasă, în schimb foarte substanțială, pune la îndemâna cititorului din țară patru dintre conferințele pe care Andrei Pleșu a fost invitat să le susțină în medii academice sau artistice din Germania și Austria. Impresia superlativă pe care ele au produs-o asupra auditoriului a fost buna vestire care a premers apariția ei, constituind fără îndoială una dintre explicațiile succesului de la "Gaudeamus". Un succes ale cărui premise se află în acel fel propriu și de acum
Grația socială by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/9909_a_11234]
-
ar sc?ea valoarea c?îi. Fapt oarecum excepional, cel puin ăă cum reiese din ?semn?i, suverană asist?la spectacolul unei piese rom?eți, Patimă roie de Mihail Sorbul, ? rolul principal, cu Elvira Popescu. Opinia Reginei se apropie de superlativ: "Este o pies?cam dur? dar bine f?ut?de un autor rom?, chiar una dintre cele mai bune piese rom?eți care s-au scris vreodat?. Cuvinte de apreciere are i despre alt?mare actri? Marioara Voiculescu: "?i face
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
praștie, cui, clei, cocă, cleampă, mangă etc. Multe se pot construi direct cu verbul a fi (a fi praștie, a fi mangă) sau cu participiul făcut: făcut praf, pulbere, arșice, borhot etc. Nu toate sunt transparente; cele mai multe par să indice superlativul stării de beție fie printr-un prototip al durității (criță "oțel"), fie - mai des - printr-o imagine a distrugerii, a anihilării, descompunerii - prin metafore ale strivirii (turtă), ale mărunțirii (arșice, praf, pulbere), ale reducerii la o stare amorfă, păstoasă (borhot
Cuvintele beției by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8939_a_10264]
-
versurile mele precum apele rebele din munții înzăpeziți" (ibidem). Dualitățile "vis și adevăr", "miere și fiere" califică astfel întregul discurs în discuție. Dăm mereu în textele lui Nicolae Tzone de probele unei exaltări a ipostazei de poet, a aprecierii la superlativ adresate creației proprii. Pentru omologarea unui atare statut genialoid e nevoie de premisa unei diferențieri copleșitoare, a unei originalități absolute. Drept care autorul cultivă un laitmotiv al originalității d-sale grațios-obsedante, în numeroase variațiuni pe aceeași temă: "îmi bat în tîmple
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
românească pare a fi o traducere literală a unei formule similare existente în engleza (americană) vorbită, destul de bine atestată în internet: (trust me,) you don't want to know. Expresia cu valoare retorică și pragmatică este folosită pentru a indica, superlativ, natura extrem de negativă a lucrurilor care nu vor fi spuse, marcînd așadar atitudinea de exagerare critică a vorbitorului față de ceea ce, intenționat, omite (dar implică). Prin formula nu vrei să știi se poate realiza și figura retorică a preferinței, atunci cînd
Nu vrei să știi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9081_a_10406]
-
rezuma nici măcar sub pretextul plezirist al parantezelor. Imposibil de subminat sau de chestionat dinăuntrul său, eseul lui Patapievici nu are, la acest nivel, fisuri. E - în toate ale sale - impecabil. El poate fi doar luat ca atare, stârnind fie admirații superlative și elegiace, fie refuzuri compacte și doctrinare. Ambele la fel de lipsite de detentă intelectuală. Ambele net tributare unor débris-uri de luciditate. Nu mă îndoiesc, de pildă, că un pasaj ca acesta ar putea fi supus deopotrivă de infructuos, blamării de dragul blamării
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
nu mai sunt mulți alți critici. E dintre cele patru-cinci instanțe estetice și morale care contează la un moment dat pentru selecția valorilor literare și orientarea publicului. Pe deasupra, Alex Ștefănescu are și umor. După G. Călinescu (pe care îl apreciază superlativ, ca pe un model intangibil, după cum se vede foarte bine din Istorie) și Cornel Regman (pe care îl prețuiește mai puțin, nici nu-l consemnează în Istorie) este al treilea critic român important care are umor, într-un mod semnificativ
Aaa! Alex! by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9101_a_10426]
-
și îi împușcă și îi ghilotinează și îi lichidează, cum pot, poporului i se face milă de ei, și îi regretă. Transformat în metaforă, substantivul acesta, râvnit acum de toată mitocănimea română înduioșată, este folosit în mod mercantil, la gradul superlativ, deocamdată. Avem, de exemplu, regele cremei de ghete, care lustruiește cel mai bine; avem regele berei, cea mai spumoasă; avem regele bumbacului; unde crește el; avem... regele fotbalului! Pe Ghiță-n sus și Ghiță-n jos!... O fi el așa
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
și de a o închide apoi la loc, în finalul romanului, cu un "efect burlesc" benefic, cu o funcție de apropiere și distanțare. Vica Delcă și Ștefan Mironescu sunt cele două tonalități sau registre stilistice opuse ale romanului. Eugen Negrici apreciază superlativ Dimineață pierdută pentru modul în care înglobează istoria mare în ficțiune, reconsiderând evenimente ocultate de istoria oficială sau prezentate distorsionat: "moartea regelui Carol I, ziua angajării României în primul război mondial, războiul balcanic, dictatul de la Viena, insurecția legionară, instaurarea comunismului
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
bună rău citatele decente sînt mai greu de găsit, dar nu lipsesc cu totul: "bună rău prăjitureaua asta chiar dacă are enshpe mii de calorii" (culinar.ro). Adverbul postpus permite o intensificare suplimentară, pentru că poate primi el însuși mărci populare de superlativ (mai ales de tot): "bun rău de tot, ce să zic..." (zoso.ro). e o alăturare spectaculoasă a antonimelor prototipice, a evaluativelor esențiale; structura se întîlnește însă și mai des cu alte adjective și adverbe, cărora rău le folosește drept
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
Treceți pe la farul de la Tuzla, și ajungeți în Costinești. Cazemate, faleze de 10 metri, e mișto rău" (motociclism.ro). În construirea unor grile de apreciere, se constată ușor că structurile cu rău alcătuiesc extrema (pozitivă sau negativă), mai puternică decît superlativul standard, gramaticalizat, format cu foarte. Ierarhia e vizibilă, de exemplu, într-o indicație plurilingvă din Internet: "To vote for an image, click on Mișto rău de tot, Foarte bună, Bună, Așa și așa or Nașpa" (bbsoft.ro/gallery). Una dintre
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
mulțumim să punctăm, de prea multe ori în șabloane, cum s-a achitat sau nu de un rol, ce a făcut sau nu dintr-un personaj, cum l-a dezamăgit sau nu pe regizor. Folosim, fără argumente neapărat, cuvinte tari, superlative pompoase, care, la urma urmelor, nu fac mai mult decît să gâdile, pentru o vreme, ceva orgolii. Există și cealaltă variantă, cînd actorul este sancționat. Pentru tot. Chiar și pentru lipsa de inspirație a regizorului, pentru pista greșită pe care
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
Apar și exaltările - "un patriarh al culturii", îmi scrie cineva pe blog despre acest om care nu știa cum se conjugă verbul "a îmbătrîni" - și inevitabilele "cel mai mare", "cel mai important", "cel mai iubit" despre acest om care ura superlativele și clasamentele. Tot pe blog mi s-a atras atenția că Pittiș era mason și că, doar în ultima clipă s-a întors la ortodoxie, cerînd să fie împărtășit. E greu să convingi pe cineva care uită sau nu știe
Morți paralele by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9390_a_10715]
-
colegii săi de breaslă (și acum mă refer nu la traducători, ci la scriitorii înșiși...), este un om onest și neresentimentar. Nu privește înapoi cu mânie, nu se uită în jur cu repulsie și nu vorbește despre el cu înfiorare superlativă. Ba chiar cele mai aspre calificative și le pune deoparte, pentru sine, ca un credincios veritabil care îți vorbește de dimineața până seara despre păcatele sale. Căldura inimii și lumina din ochi transformă, prin urmare, anii de viață parcurși într-
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
Președinția țării, a făcut-o printr-o simpatică scrisoare ca să mă anunțe de această decizie a sa. Am scris în scrisoarea de răspuns că am fost onorat și bucuros să colaborez cu el în cadrul Eurocités, activitatea domniei sale apreciind-o la superlativ. Mă gândeam să-l sprijin puțin în campanie, ca pe un bun prieten. Cu doamna ministru Barbara Stamm am avut o relație extrem de prietenească. Am lucrat la o mulțime de proiecte care s-au implementat la Iași. M-am bucurat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
artificială a spiritului meu și nu mă întreb cine sunt decât din punct de vedere spiritual, pentru că de animal nu am nevoie să știu. Aflu cine sunt doar în miezul micilor mele triumfuri spirituale - și sunt atunci ceea ce am gândit superlativ în momentul acela: una din porțile de ieșire din universul acesta. * Dragostea nu poate fi justificată, argumentată, o crimă, însă, da. „L-am ucis pentru că“ nu are aceeași valoare de adevăr cu „îl iubesc pentru că“. În mod evident, „calamburul nu
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sport. Suscitarea interesului maxim este, de asemenea, rostul prefeței ce deschide Tragica viață... Acest element paratextual apare destul de frecvent la productele de felul respectiv, dublînd uneori anunțurile redacționale, de "promovare", ce premerg sau/și însoțesc publicarea lor, prezentîndu-le, la modul superlativ, meritele, printre care figurează mai întotdeauna și valoarea (deosebită) în plan literar. Dar lemnozitatea limbajului, turnura pur comercială fac ca rareori să nu fie perceptibilă gratuitatea susținerii. Nu așa stau lucrurile cu prefața "romanului sportiv". Reliefarea literarității lui se face
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
valoare fiind exacte. O excepție, în sensul subevaluării, observ la Aurel Dumitrașcu, și o alta, de comică supraevaluare, la Ioan Buduca. Cartea acestuia După Socrate apare ca "excepțională", iar spiritul său are "străluciri diamantine". Și Val Condurache e prezentat la superlativ, pe considerente care-mi scapă: "un spirit de mare finețe și un critic care ilustrează cel mai bine ideea de scriitor postmodern" (p. 319). Radu G. }eposu își începe capitolele cu acei autori care, în opinia sa, creditează teoretic și
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9679_a_11004]
-
din Luceafărul, cum s-a încercat la un moment dat să se acrediteze ideea. Ea este lăsată să plutească într-o oarecare ambiguitate, dizolvată în aproximația că Ioanide e un arhitect "de excepție", cel mai bun din epoca lui, apreciat superlativ etc. Face parte, indubitabil, din categoria "oamenilor metafizici", pe care el însuși o contrapune "oamenilor pragmatici" (în cap. XXIII din roman). Definiția pe care o dă Ioanide omului metafizic nu merge în sensul genialității, pentru că nu folosește drept criteriu distinctiv
Sfidările unui inactual by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9706_a_11031]
-
pentru analiza dictaturii din România, în capitolul „Ideologie și teroare. Monopolul asupra vieții culturale“, subcapitolul „Etapa naționalismului comunist și a izolaționismului ceaușist“, pagina 508: „Cel ce se substituise partidului și se identificase cu țara aceea jinduită, binecuvântată, demnă de toate superlativele imaginabile și-a găsit un instrument excepțional de fortificare a puterii în persoana lui Adrian Păunescu, poet relativ tânăr, de un talent incontestabil și care, la prima vedere, nu se număra printre cei ușor de manevrat. Pentru că și-a dorit
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
geniului. “N-am scris și n-am spus niciodată despre un contemporan că e genial. Un motiv ar fi că nu realizez toate cuprinderile cuvîntului. Un alt motiv privește destinul unor oameni de seamă din Renaștere, care i-au dat superlativului un Înțeles.[...] Ar mai exista o pricină, pentru care procedez cu foarte multă prudență În folosirea termenului : prea Își bat joc de el cronicarii sportive și redactorii unor publicații, utilizîndu-l prostește...” Sincer să fiu, și pe mine mă apucă tremuratul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
eleve de școală primară. Nu i-a lipsit nimic. O amintire însă de care hotărâse să se despartă pentru toată viața era gulașul. Mâncarea aceasta nu va figura niciodată pe lista ei de bucate! În rest, totul a fost la superlativ, ba chiar ar putea spune, fără să greșească, la superlativ absolut. S-a odihnit într-un cadru natural nemaipomenit, a citit mai multe cărți bune, s-a relaxat simțind cum muntele i-a intrat tot timpul în cameră cu toate
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
amintire însă de care hotărâse să se despartă pentru toată viața era gulașul. Mâncarea aceasta nu va figura niciodată pe lista ei de bucate! În rest, totul a fost la superlativ, ba chiar ar putea spune, fără să greșească, la superlativ absolut. S-a odihnit într-un cadru natural nemaipomenit, a citit mai multe cărți bune, s-a relaxat simțind cum muntele i-a intrat tot timpul în cameră cu toate minunile lui. Să dormi cu geamul deschis și să te
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
geniului. “N-am scris și n-am spus niciodată despre un contemporan că e genial. Un motiv ar fi că nu realizez toate cuprinderile cuvîntului. Un alt motiv privește destinul unor oameni de seamă din Renaștere, care i-au dat superlativului un Înțeles.[...] Ar mai exista o pricină, pentru care procedez cu foarte multă prudență În folosirea termenului : prea Își bat joc de el cronicarii sportive și redactorii unor publicații, utilizîndu-l prostește...” Sincer să fiu, și pe mine mă apucă tremuratul
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]