296 matches
-
fi printre conservatorii ireductibili. Acestor activiști religioși le repugnă violența stradală, ei sunt antiamericani în mod accidental și procapitaliști din înclinație. Clasele noastre conducătoare n-ar trebui să tragă storurile în fața avântului acestui islam de piață. Când vezi la Amman supermagazinul Mekkastore, un shopping mall la pătrat, cinci etaje de societate de consum, când vezi fete purtând vălul islamic și sorbind Coca-Cola sub afișe cu filme americane, și prosperitatea băncilor islamice, îți zici că mai degrabă va cuceri America islamul decât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Fratele, verișorul, betonul, bitumul și plasticul, acestea ar fi cele cinci rele din țara Cedrului. Primele două, biologice, sunt incurabile; următoarele două, industriale, țin de Biroul Lucrări Publice; cât despre recipientele din plastic, un rău pandemic, ele țin de civilizația supermagazinului. Bitumul și betonul au cel puțin un antidot: rugăciunea. Când, pe litoralul libanez, printre grămezile de gunoaie și de cutii de încălțăminte care desfigurează plajele și faleza, zărești un colțișor de verdeață, în două cazuri din trei, acolo se adăpostește
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
timp atât de scurt. Nu vom evidenția niciodată îndeajuns tot ceea ce omul nou din societățile liberale „datorează” societății de consum de masă. Aparent, nimic sau aproape nimic nu s-a schimbat: continuăm să evoluăm într-o societate definită tot prin supermagazin și publicitate, prin automobil și televiziune. Totuși, începând cu ultimele două decenii, un nou „seism” a pus capăt vechii societăți de consum, transformând atât organizarea ofertei, cât și practicile cotidiene și universul mental al consumerismului modern: revoluția consumului a trecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de vânzări, prețurile cele mai mici posibil, marjă scăzută de beneficii, rotație rapidă a mărfurilor. Expresia „uzină de vânzare” datează din anii 1960: ea evidențiază presiunea logicii productiviste prezente în desfacerea pe scară mare. Odată cu formidabila răspândire a autoservirii, a supermagazinelor, iar mai apoi a hipermagazinelor, nu mai vorbim doar de vânzare la prețuri mici, ci de prețuri „de nimic”, mărfurile devenind „mai ieftine decât cele mai ieftine”11: faza II e însoțită de o formidabilă „revoluție comercială”. Producția și consumul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de o formidabilă „revoluție comercială”. Producția și consumul de masă presupun existența unei desfaceri de masă: dezvoltarea magazinelor de mare suprafață cu autoservire și practicarea sistematică a discounturilor vin să răspundă acestei exigențe. Marele comerț cunoaște un avânt fulgurant: primul supermagazin apare în Franța în 1957, când Statele Unite aveau deja 20.000; numărul lor ajunge la 2.587 în 1973 și la 3.962 în 1980. Primul hipermagazin își deschide porțile în 1963, sub egida firmei Carrefour: erau 124 în 1972
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
numărul lor ajunge la 2.587 în 1973 și la 3.962 în 1980. Primul hipermagazin își deschide porțile în 1963, sub egida firmei Carrefour: erau 124 în 1972 și 426 în 1980. Expansiune considerabilă a parcului de mari suprafețe (supermagazine, hipermagazine) care s-a tradus prin creșterea părții lor din cifra de afaceri a comerțului, a celui alimentar îndeosebi: 20% în 1974, 30% în 1980. În tot cursul fazei II, aceste substitute comerciale invadează viața de zi cu zi: simultan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
nu generează nicio atitudine sistematică, nici chiar în rândul păturilor superioare. În societatea de hiperconsum, nu este dezonorant să cheltuiești cu larghețe într-o parte și să economisești în alta, să cumperi când dintr-un magazin select, când dintr-un supermagazin, iar comportamentele eclectice sau decoordonate au devenit legitime. Obligația de a cheltui cu scopuri de reprezentare socială și-a pierdut din vigoarea tradițională: nu mai cumperi mărci scumpe din cine știe ce presiuni sociale, ci în funcție de moment și de poftă, de plăcerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
pregnanță în publicitate, dar mult mai puțin în fabricarea produselor 6 și în strategiile de desfacere pe scară largă. Ca să spunem așa, comunicarea era „în avans” față de producția încă dominată de seriile mari de produse standardizate și față de marea desfacere (supermagazine, hipermagazine) angajată în mecanisme de raționalizare împrumutate din lumea industriei de masă. Pe acest plan, trecerea de la faza I la faza II apare mai degrabă ca o prelungire prin extensie decât ca o ruptură, ambele recurgând la principiile organizării industriale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
satisfacerea clientului 8. În producție, ca și la desfacere, a venit ora diferențierii ofertei, a suplimentului de suflet adus produselor, a satisfacerii clientelei vizate, a diversificării crescânde a conceptelor comerciale și serviciilor. Dacă faza II a fost aceea a revoluției supermagazinului și a hipermagazinului, faza III este cea a ascensiunii „marilor suprafețe specializate” (Conforama, FNAC, Darty, Décathlon, Sephora, Ikea etc.) care propun, în sistem de autoservire, un sortiment de produse mai puțin bogat, dar diferențiat mai în adâncime decât cel al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ridicat. Produsele noi au devenit una dintre cheile creșterii întreprinderilor: în faza a III-a, inovaționismul a înlocuit productivismul repetitiv al fordismului. Inflația de noutc " Inflația de nou" Evoluția ritmurilor și a imperativelor inovării e impresionantă. În 1966, în raioanele supermagazinelor americane își făceau apariția 7.000 de produse noi: astăzi, sunt 16.000, cu un indice de eșec de 95%. În fiecare an, europenilor le sunt propuse 20.000 de produse noi de mare consum; indicele lor de eșec este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de consum. Este vorba de transformările survenite în sectorul marii desfaceri. Aceasta nu numai că a transpus în sfera sa mecanismele caracteristice aparatului productiv fordian 6 și a favorizat difuzarea bunurilor de consum în ansamblul populației, dar a revoluționat, prin intermediul supermagazinului și al hipermagazinului 7, practicile și imaginarul actului de a cumpăra. Străduindu-se să ofere, concentrate sub același acoperiș, un larg evantai de produse de mare consum la prețuri mici, marea desfacere a inventat o tehnică de vânzare cu totul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ca mijloc de autonomizare a consumatorului. Clientul își aparține numai lui, el este independent, liber să aleagă, să întârzie, să examineze produsele, să cumpere fără a suporta presiunile comerciantului. Nu i se mai vinde, el cumpără și atât. Fără îndoială, supermagazinele și hipermagazinele au distrus farmecul mărfii care făcea atracția marilor magazine. Dar este la fel de adevărat că, odată cu autoservirea, marea desfacere a pus în funcțiune o nouă strategie de seducție, care nu se mai bazează pe punerea în scenă feerică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de sărbătoare și viața nocturnă. În timp ce se vorbește de „turism nocturn”, noaptea devine un sector economic în totalitatea sa, cifra de afaceri a acestuia dublându-se în comparație cu mijlocul anilor 1990. În anumite mari aglomerări urbane din America sau din Japonia, supermagazinele și librăriile, restaurantele și sălile de sport sunt adeseori deschise la orice oră din zi și din noapte. Anumite firme încep soldările încă de la miezul nopții în ziua fixată. Supermagazinele alimentare automatizate cu produse refrigerate (YaTooPartout, Casino 24), deschise la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
În anumite mari aglomerări urbane din America sau din Japonia, supermagazinele și librăriile, restaurantele și sălile de sport sunt adeseori deschise la orice oră din zi și din noapte. Anumite firme încep soldările încă de la miezul nopții în ziua fixată. Supermagazinele alimentare automatizate cu produse refrigerate (YaTooPartout, Casino 24), deschise la orice oră din zi și din noapte, sunt în plină expansiune 28. În 2005, 5.000 de librării au organizat în Statele Unite o Midnight Magic Party cu ocazia lansării ultimului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Suntem astfel martorii unui întreg ansamblu de comportamente destructurate, ai unor consumuri patologice și compulsive. Tendința de eliberare a propriei ființe de sub domnia regulilor însoțește pretutindeni cultura liberei dispoziții a indivizilor, lăsați pradă vertijului de a fi ei înșiși în supermagazinul contemporan al modurilor de viață. Pe măsură ce principiul deplinei posesii a direcției vieții personale se amplifică, manifestările de dependență și de neputință subiectivă se dezvoltă într-un ritm tot mai accelerat. Pe scena contemporană a consumului se joacă deopotrivă Narcis eliberat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și al experienței emoționale. Pe acest plan, homo religiosus apare mai degrabă ca fiind continuarea lui homo consumericus prin alte mijloace decât negația sa. Evident, nu e vorba de resorbția religiosului în consum: pur și simplu, asistăm la extinderea formulei supermagazinului până pe teritoriile sensului, la pătrunderea principiilor hiperconsumului în chiar interiorul sufletului religios. Hiperconsumatorul la ora eticiitc " Hiperconsumatorul la ora eticii" Eticul constituie un alt „sector” de vârf al consumului mondial. Desigur, piața produselor echitabile și ecologice este încă la începuturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și de cuptoarele cu microunde; se deploră dispariția savorii alimentelor; alimentele transgenice și produsele poluante provoacă revolta; mulți se plâng de plajele suprapopulate și de distrugerea peisajelor; lumea bombăne împotriva proliferării mesajelor telefonice suburbane, a hoardelor de turiști, a urâțeniei supermagazinelor; televiziunea e acuzată că ne transformă în arierați, iar publicitatea, în oile lui Panurge. Pe măsură ce ordinea comercială invadează toate obișnuințele de viață, dezaprobările și nemulțumirile sporesc, toată lumea criticând mai mult sau mai puțin o lume pe care, în fond, nimeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
potențialul de decepție este deosebit de ridicat. În cursul fazei II, observatorii criticau calitatea obiectelor, deficitul de stil, mediocritatea funcțională a mărfurilor de serie. În zilele noastre, critica programelor de televiziune a înlocuit-o pe cea a gadget-urilor și a supermagazinelor; se critică mai mult mareea publicitară decât moda în sine. Publicul larg acuză incapacitatea mass-mediei de a trata problemele importante și de a relata obiectiv faptele. Este dezolat de frivolitatea presei people, de mulțimea de cărți lipsite de valoare, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
obiectul unei proceduri judiciare și la 1,5 milioane numărul familiilor în situație de supraîndatorare. În același timp, un consumator din doi recunoaște că cedează în mod regulat plăcerii cumpărăturilor „din slăbiciune”; între 30 și 60% dintre articolele cumpărate în supermagazine și în centrele comerciale sunt cumpărături făcute sub impulsul momentului 18. Creșterea numărului de falimente personale, „febra cumpărăturilor”, shoppingul „bulimic”, cumpărăturile făcute „la inspirație” sunt tot atâtea „patologii” care au legătură cu solicitările publicității și cu sentimentele de urgență pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de râstc "Gargantua făcut de râs" În mod evident, acest epicurism gargantuesc nu mai este la modă, el și-a pierdut prestigiul, minat de normele sanitare și estetice ale vremurilor noastre. Oamenii nu mai fac chiolhanuri, ci țin regim. Galantarele supermagazinelor sunt încărcate cu alimente „bio”, cu produse degresate, „probiotice” și alte asemenea alimente considerate benefice pentru sănătate. Cât despre tradiționalele mese interminabile de duminică, ele ne provoacă oroare. Mâncatul pe săturate, cheful au încetat a mai fi o pasiune populară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de experiența fericirii în comun, de bucuria de a fi împreună, de a împărtăși niște emoții, de a vibra la unison cu colectivitatea. Neo-sărbătoarea este cea care aduce un fel de satisfacții imposibil de găsit pe rafturile magazinelor și ale supermagazinelor: plăcerea de a participa la veselia colectivă, de a trăi o stare de efervescență împărtășită, de a te simți aproape de ceilalți. Dar, paradoxal, universul fericirii private este cel care a dus la nevoia de a gusta bucuriile trăite în comun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ne-ar deschide căile fericirii autentice. În timp ce preocuparea pentru bunuri materiale dă naștere la insatisfacții și frustrări, aventura psiho-spirituală ar duce la o împlinire plină de semnificații și de armonie atât cu sine, cât și cu universul. În centrul fantasticului supermagazin care este nebuloasa spirituală se afirmă primatul experienței interioare ca o condiție a traiului bun. Pentru toate manifestările Potențialului Uman, e suficient să ne dotăm cu o gândire armonioasă și totul va merge bine în viața noastră. Să învățăm să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de repartiția medie, cf. Henri Mendras, La Seconde Révolution française, Gallimard, „Folio essais”, Paris, 1994, p. 373. 6. Pentru marea distribuție ca „avatar comercial al fordismului”, vezi Philippe Moati, L’avenir de la grande distribution, ed. cit., pp. 23-68. 7. Primul supermagazin apare în Statele Unite în 1930, fiind lansat de King Cullen. Inovația consta în a reuni sub același acoperiș, departe de străzile comerciale și cu investiții reduse la minimum, produsele alimentare vândute inițial de diferiți comercianți specializați. 8. Primul magazin cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
de un an ajunge la un tiraj de 700 000 de exemplare și pe care îl dirijează până în 1997. În aceeași perioadă mai conduce „Expres Magazin”, „Dosarele istoriei” (publicație lunară înființată de el și al cărei director este din 1996), „Supermagazin” și „Paranormal”. În februarie 1997 se retrage spectaculos din presă, demisionând din toate funcțiile. Revine ca editorialist la cotidianul „Național” (iunie 1997) și apoi ca director al „Cotidianului” (1998-1999). A mai fost director la „Azi” (2000) și editorialist la „Curentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
o Europă tot mai urbaniztă, populațiile, cu excepția categoriilor înstărite, tind să trăiască în același ritm, să folosească aceleași tipuri de locuințe (mari ansambluri arhitectonice, case confortabile pentru categoriile mijlocii, zone cu pavilioane de locuit), să frecventeze aceleași spații de consum (supermagazine, hiper-magazine, centre comerciale, fast-food) sau locuri de vacanță și de week-end. Se consumă aceleași produse alimentare condiționate și standardizate. Se utilizează "bunuri durabile", aparate electro-menajere, material audio-vizual, toate de același tip, chiar cu același preț, căci grija pentru diversificare influențează
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]