842 matches
-
relația parlament guvern. Desigur că responsabilitatea ministerială rămâne un punct central, având în vedere faptul că nu întotdeauna este vorba despre lipsa controlului parlamentar. Așa cum s-a putut constata, diplomația parlamentară poate fi identificată atât ca dimensiune națională, cât și supranațională, unele cercetări contemporane tinzând către supradimensionarea laturii supranaționale, în defavoarea celei naționale. Pe de altă parte, există opinii care susțin mai degrabă complementaritatea celor două dimensiuni, decât supremația uneia dintre ele, considerând că atenția trebuie orientată către cadrul instituțional care organizează
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
un punct central, având în vedere faptul că nu întotdeauna este vorba despre lipsa controlului parlamentar. Așa cum s-a putut constata, diplomația parlamentară poate fi identificată atât ca dimensiune națională, cât și supranațională, unele cercetări contemporane tinzând către supradimensionarea laturii supranaționale, în defavoarea celei naționale. Pe de altă parte, există opinii care susțin mai degrabă complementaritatea celor două dimensiuni, decât supremația uneia dintre ele, considerând că atenția trebuie orientată către cadrul instituțional care organizează dimensiunea parlamentară a diplomației. Chiar dacă nu se poate
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
pentru începutul anului 1971, și anume Programul multilateral pentru extinderea și îmbunătățirea cooperării și dezvoltarea integrării socialiste. Acest document de 100 de pagini reflecta succesul pe care-l avusese Ceaușescu în încercarea de a împiedica CAER să devină o organizație supranațională, de vreme ce se spunea clar că este vorba de o cooperare "voluntară". Cu toate acestea, România nu mai avea drept de veto asupra acțiunilor CAER. Opoziția ei persistentă față de integrarea economică socialistă i-a determinat pe ceilalți membri CAER să renunțe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care condamnau acordurile de la Camp David, a refuzat să susțină propunerea ca toți membrii Pactului de la Varșovia să-și sporească cheltuielile pentru apărare și a denunțat eforturile depuse de Moscova pentru a accelera integrarea militară printr-un fel de sistem supranațional de comandă 1960. După ședință, Ceaușescu s-a întors la București și a vorbit cu reprezentanți ai Armatei, prilej cu care a explicat de ce se opune creșterii volumului cheltuielilor militare pe seama "bunăstării materiale și spirituale a poporului"1961. În vreme ce încordarea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cu mica Europă a celor Șase, o "Europă fără granițe"15, partidul francez întîmpina un triplu refuz: al unei stîngi creștine care respingea o Europă capitalistă pe care o vedea supusă Statelor Unite, al dreptei naționaliste care respingea ideea unei Europe supranaționale și al personalităților provenite din democrația creștină. Astfel că, în momentul dezbaterilor privind CED, Edmond Michelet, trecut la gaullism, denunța în Le Monde din 20 martie 1954 "Europa periculoasă a apatrizilor și a tehnocraților" și chema "la rezistența vie a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și chema "la rezistența vie a patriilor"16. O dură lovitură a venit din partea istoricului lyonez Joseph Hours, care participase la formarea MRP-ului. El a dezvoltat în diferite articole, care se adresau unor medii diferite, ideea conform căreia Europa supranațională ar fi o expansiune a Sfîntului Imperiu roman germanic, contribuind, în felul acesta, la lansarea mitului unei Europe clericale și germanice în același timp, a unei Europe Vaticane dominate de Germania. El insistă pe "formația total germanică" a lui Robert
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de a transcede tragismul istoriei. Aici este atins domeniul misiunii și se înțelege mai bine ideea de credință europeană avansată de anumiți creștin-democrați. Manifestul Uniunii Europene a Democrației Creștine (UEDC) proclamă: "Obiectivul nostru este realizarea unei uniuni politice, democrate și supranaționale a Europei. Guvernul european trebuie să fie investit cu competențe autonome față de guvernele naționale și să fie responsabil în fața parlamentului european: acesta să fie ales prin vot universal direct și trebuie să-și asume sarcini reale în materie de legislație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
universal", "nu se închide între granițele unui naționalism îngust". În consecință, "Franța trebuie să lucreze la făurirea unei Europe cu adevărat federale și să o anime" căci "națiunile Europei, consimțind la sacrificiul unei părți a suveranității lor în favoarea unei comunități supranaționale pașnice, care să le păzească existența asumîndu-și esențialul din mesajul lor, vor da un exemplu de refuz al absolutismului statului și vor arăta astfel lumii eliberate calea unificării și a păcii". În Italia, De Gasperi, care vorbea de "patria noastră
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Chișinăul declară că "RSS Moldova are cele mai apropiate relații cu România". Mai mult de atât, la întâlnirea CAER din mai 1958, Hrușciov anunță începerea retragerii trupelor. După ce minunea s-a întâmplat, Bucureștiul continuă ofensiva desovietizării, blocând deschis integrarea economică supranațională a Blocului (1962), ceea ce va determina KGB-ul să considere că retragerea a fost cea mai mare greșeală politică a lui Hrușciov. În septembrie 1958, după retragere, Hrușciov va recunoaște: "În România, chiar și printre oficialii Partidului Comunist, se dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a contrabalansa presiunile de la Moscova. Declarația, care a afirmat "relațiile de tip nou" dintre statele socialiste, bazate pe principiile "neamestecului în treburile interne, independenței și suveranității naționale, al drepturilor și avantajului reciproc", "menținerea integrității teritoriale", respingea în mod explicit autoritatea supranațională în relațiile internaționale și propunea o comunitate socialistă în care să fie incluse și China, Iugoslavia și Albania. Concentrându-se asupra unor principii generale, autoritățile de la București nu urmăreau doar să își sporească gradul de independență. Ele atacau dominația sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
principiul: "numai statele, subiecte egale ale dreptului internațional și nici o altă entitate creată de ele, au dreptul de a discuta și determina modul în care intenționează să coopereze". Se elimina astfel orice privilegiu al unor grupuri și blocuri de interese supranaționale. Ceaușescu a mai convins că summit-ul de la Helsinki nu trebuie să fie finalul, ci abia "începutul procesului de securitate europeană". Și asta în perspectiva eliminării unor posibile intervenții ale "Estului în Vest sau o intervenție a Vestului în Est
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în competiție pe piața mondială conferă posibilitatea unui acces superior la informații și tehnologii de ultimă oră, comparativ cu competiția internă din fiecare țară, 40 OECD (1994): "Competitivitatea trebuie înțeleasă în sensul capacității companiilor, ramurilor industriale, regiunilor, națiunilor și regiunilor supranaționale de a genera, în timpul expunerii în competiția internațională, niveluri relativ ridicate ale veniturilor și ocupării factorilor de producție, pe o bază temeinică. conducând în acest fel la o serie de eforturi mai susținute în vederea achiziției unor capacități productive și procedee
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
va fi o componentă a unei rețele a avuției. Mai mult, ea va trebui să conducă toți actorii ce-și duc viața și activitatea pe cuprinsul său. Lumea se schimbă accelerat, iar activitățile se deplasează. Vorbim deja despre regiuni subși supranaționale. Secolul al XXI-lea, în măsura în care va fi și secolul regiunilor, va găsi răspunsuri pe care astăzi le intuim cu greu, gen: care va fi rolul statelor și cel al grupărilor de state ? Cum se vor organiza relațiile dintre regiuni ? etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt mai răi. Oricum, nici pe mîna fundamentaliștilor nu e bine să intre. Dar Siria, ca și Iranul au și foarte periculoase arme bacteriologice și ele sunt răspîndite în toată lumea. Așadar, nu deschideți cutia Pandorei! 5.4. LOVITURĂ GLOBALĂ Suveranitatea supranațională a unei elite intelectuale și bancare mondiale este în mod sigur preferabilă autodeterminării naționale practicate în secolele trecute." (David Rockefeller) În data de 13.09.2013, Ben Shalom Bernanke, șeful Sistemului Federal de Rezerve american (Banca Centrală) anunța inițierea, din
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
America), cu refuzul "bătrînei Europe" de a susține intervenția americană în Irak și a continuat cu eșecul Tratatului Constituțional European din 2005, cu situația economică incertă a zonei Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor-națiune, fragmentarea politico-econo mică se va accentua, alimentată și de
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
America), cu refuzul "bătrînei Europe" de a susține intervenția americană în Irak, și a continuat cu eșecul Tratatului Constituțional European din 2005, cu situația economică incertă a zonei Euro ș.a. Dacă Europa va reuși să se doteze cu un guvern supranațional puternic, să devină autentic federalistă sau confederalistă, ea va putea redeveni un jucător global, dacă nu, va deveni un simplu spectator. Dacă viziunea britanică asupra Europei va prevala, cu suveranitatea statelor națiune, fragmentarea politico-economică se va accentua, alimentată și de
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și Uniunea Europeană, organizațiile nonguvernamentale ca Amnesty International, Organizația Sporturilor Olimpice și Biserica Catolică, precum și asociațiile și rețelele transnaționale, inclusiv Mafia și speculanții internaționali (Strangexe "Strange, Susan", 1996). Legăturile tot mai strânse dintre state și organizațiile nestatale cu privire la activitățile interne, internaționale, supranaționale și transnaționale nu mai pot fi analizate doar cu instrumentele teoretice și metodologice puse la îndemână de discipline precum științele politice, sociologia sau economia. Societatea în rețea, cu reorganizarea pe care o presupune a structurilor sociale și a relațiilor de
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
vamale în cadrul căreia să se elimine restricțiile comerciale și să se aplice o taxă externă unică tuturor țărilor semnatare; • crearea garanției unei uniuni economice pentru toate statele ce și-au armonizat sistemele monetar, fiscal, structural și social; • crearea unui organism supranațional. Se mai pot întreprinde următoarele: • o mai bună coordonare și integrare a entităților de piață subregionale; • includerea indicatorilor sociali și de gen în revizuirea politicilor comerciale, în vederea evaluării eforturilor și a progreselor fiecărei țări; • extinderea procesului de consultare cu privire la clauzele
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Europene • Războaiele în secolul XXI Introducere Întro carte publicată în 1971 în SUA, The Dissolution of Power, susțineam că, întrucât secolul XXI va fi dominat de crearea unor comunități umane mai largi decât statul național, printr-un proces de integrare supranațională, sociologia relațiilor internaționale va trebui să aibă drept obiect națiunea, forța ei vitală și dinamica proprie, acțiunea ei internă și comportarea în exterior, să afle care este catalizatorul, liantul ce ține laolaltă vectorii acestei fascinante entități sociale și, în final
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
națiunea, forța ei vitală și dinamica proprie, acțiunea ei internă și comportarea în exterior, să afle care este catalizatorul, liantul ce ține laolaltă vectorii acestei fascinante entități sociale și, în final, cum s-ar putea ea contopi într-o formațiune supranațională, cuprinzând mai multe state la un loc. Ei bine, dezorientarea și buimăceala care au caracterizat forurile de la Bruxelles ale Uniunii Europene, după respingerea Constituției europene prin referendumurile din Franța și Olanda, au scos la iveală faptul că, deși în practică
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
scos la iveală faptul că, deși în practică comunitatea europeană a făcut progrese remarcabile în domeniul integrării economice și monetare (vezi Piața Unică și moneda comună euro), nu există încă un cadru conceptual, o teorie cu privire la legitățile procesului de integrare supranațională. Dacă în ceea ce privește integrarea națională și expresia ei politică, statul național, s-a ajuns la o elaborare destul de veridică a exigențelor constitutive și a modului în care funcționează mecanismele respective, astfel încât să se poată formula juridic normele relațiilor dintre state în
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
veridică a exigențelor constitutive și a modului în care funcționează mecanismele respective, astfel încât să se poată formula juridic normele relațiilor dintre state în epoca contemporană, nu același lucru se poate afirma despre integrarea mai multor state naționale într-o unitate supranațională, cum tinde să devină Uniunea Europeană. Așa se face că a fost redactat un text al Constituției care depășește atât temporal, cât și conceptual nivelul de organizare a structurilor societății în țările europene, depășește mai ales nivelul conștiinței cetățenilor lor. Mesajul
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
euro a fost o acțiune mai aventuroasă, pentru că, așa cum voi demonstra, nu se poate asigura stabilitatea euro atât timp cât politica economică și bugetul statelor membre se realizează pe o bază națională. Dar teza incendiară demonstrată în această carte privește integrarea politică supranațională. Liderii politici ai comunității europene nici nu au curajul să atace această latură a integrării europene. Într-adevăr, tranziția de la suveranitatea națională la o suveranitate europeană, de la statul național la federația europeană cere o viziune extrem de cutezătoare, pentru că ea înseamnă
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
care nu a fost nici măcar elaborat teoretic. Ce înseamnă disoluția puterii naționale? Înseamnă că în țările membre ale UE nu vor mai exista nici stat, nici guvern, nici aparat de stat, că toate acestea se vor contopi într-o unitate supranațională și că ea va deveni centrul de decizie și autoritate în Europa. Deși mi se pare riscant să profetizăm termenul-țintă al acestui proiect ce pare de domeniul fantasticului, voi spune totuși că, dacă după jumătate de secol integrarea europeană este
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Obiectivele generale ale noii Comunități Economice Europene erau: promovarea unei dezvoltări armonioase a activităților economice, expansiunea continuă și echilibrată, stabilitatea crescândă a statelor membre, creșterea nivelului de trai și realizarea unor relații mai strânse între statele membre. Ce înseamnă integrarea supranațională În perioada postbelică, puține domenii ale științelor sociale au cunoscut o proliferare atât de rapidă, o literatură atât de vastă și o diversitate atât de mare a activităților de cercetare ca relațiile internaționale. Care este explicația acestui „boom” în domeniul
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]