440 matches
-
fost, probabil, adaptate fonetic limbii maghiare și preluate ca atare de către romîni). O curiozitate o constituie faptul că maghiarii au folosit, pentru denumirea Munteniei, o formulă asemănătoare, Havas -elii, -elv, -el, „ținutul de dincolo de munții cu zăpadă“ (așadar, tot un supranume, sigur de data aceasta, pentru că Muntenia avea un nume cunoscut la venirea ungurilor), din care s-a format ulterior Havaselfőld și, prin etimologie populară (din nou etimologie populară, uzuală pentru o limbă care „traduce totul“, pînă și numele proprii, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume cunoscut la venirea ungurilor), din care s-a format ulterior Havaselfőld și, prin etimologie populară (din nou etimologie populară, uzuală pentru o limbă care „traduce totul“, pînă și numele proprii, de locuri și de persoane), Havasalfőld. Numele (de fapt supranumele) nu a putut fi însă impus romînilor din Muntenia, care nu erau vasalii maghiarilor. Și care aveau deja un nume pentru teritoriul global al țării (ceea ce nu avusese viitoarea Transilvanie). Istoricii au demonstrat că ungurii au cucerit Ardealul în etape
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
similare, menționate mai sus, sunt polarizări sau reflexe fonetice ale numelui Ardeal mai ales în varianta maghiară, dat fiind că aceasta era limba administrației. Indiferent dacă este o adaptare a unui nume străvechi (așa cum au propus unii cercetători) sau un supranume al acestui nume mai vechi (creat, poate, prin contaminare și etimologie populară, cum s-a întîmplat cu Dierna > Cerna), termenul Ardeal este de origine maghiară (analog încercării „eșuate“ cu Havasalfőld pentru Muntenia) și, așa cum a conchis Nicolae Drăganu, „deși element
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proveni dintr-un apelativ reconstituit prin comparația gr. arnos, lat. arnum, „miel“, căruia i s-ar fi adăugat un sufix slav (formație hibridă greu de acceptat). Ioan Pătruț, observînd că sufixul -otă, întîlnit astăzi numai în nume de familie ori supranume, dar care au funcționat, cu siguranță, înainte de aceasta și ca prenume, formează în slavă sau chiar în romînă, după model slav, nume doar de la antroponime anterioare (nu și de la apelative), consideră că un asemenea antroponim-bază ar putea fi Harn, Harnea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Oltenia este atestat frecvent începînd cu secolul al XVI lea). Acesta poate fi un hipocoristic format cu sufixul (infixul) -cdin tema bîr(prezentă și în alte nume: Bîrcu, Bîrcea, Bîrga, Bîrlea, Bîrda, Bîrdea, Bîrsa, Bîrhotă etc.) sau poate fi un supranume provenit din entopicul bîrcă, bărcă (< bărc „loc cu hățișuri“, „luncă băltoasă“, „locuri mlăștinoase cu apă și nămol pe unde crește papură, trestie“, „pădure, dumbravă, tufăriș, loc cu vegetație multă și deasă în pădure“, „poiană, luminiș în pădure“, „gropi umplute cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cele mai vechi atestări, începînd cu secolul al XIII-lea, consemnează formele Barasu, Brassu, Braso, Brassoviensis, Brasso, Brasov, Brassou, Corona, Kronstadt, Armizegetusa, Samazagetusa, Stephanopolis, Tiassum, Brassovia, Cragenstadt, Magyar Nyelvör, Krînen, Krünen. Toate sunt dubluri (prin adaptare fone tică sau prin supranume cu o altă bază semantică), în maghiară, latină, germană sau săsească, ale formei originare Brașov, care apare din ce în ce mai frecvent începînd cu secolul al XV-lea, alături de variante fonetizate în greacă (Prasovu, Prasovos). Alte nume de locuri foarte asemănătoare sunt atestate
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cîinelui“), Brusturișul (< brusturiș, „lipan“), Cepari, Valea Cepelor, Cepești, Cucută, Cucutan, Cucuteni. Interesant este că într-un glosar lexical din Oltenia este consemnat apelativul devesă, „femeie care risipește bunurile din casă“, care ar fi putut sta la baza unei porecle devenită supranume (ca în Aiurel, Bombonel, Crăcănel, Norocel, Tîmpițel, Bătrînel, Plimbărel, Necăjel). Dobrogea Este numele provinciei istorice din sud-estul Romîniei, învecinată cu Marea Neagră și prin care trece Dunărea înainte de vărsare. Cuprinde teritoriul județelor Constanța și Tulcea, așadar inclusiv litoralul Mării Negre și Delta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cel al lui Iaș (sau Ias), cea mai uzitată formulă de numire a satului era Husulești, Husulani, Ieșești, Ieșani etc. Pluralele directe, în -i fără sufix, sunt mai puțin tipice și, de aceea, mai rare. Iată cîteva: (mai ales foste supranume, adică apelative antroponimizate:) Adunați, Afumați, Atîrnați, Barați, Bălțați, Batoți, Beloți, Berhoți, Cacoți, Racoți, Cruciați, Gruiați, Gurguiați, Romanați, Arjoci, Basarabi, Bădoși, Băltăreți, Bulgari, Botorogi, Sîrbi, Urlați, Ursați etc. Există și toponime paralele, formate de la același antroponim, cu pluralul -i sau cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cel al cîmpiei, cele două nume formînd prin compunere Mara-Mureș > Maramureș. Maghiarul Maros ar putea proveni, cu devierile fonetice obișnuite, fie din sl. *Moreș, fie din sl. Mareș, fie din rom. Mureș. N-a fost încă implicată în ecuația etimologică supranumele Marmatia, „Maramureș“, atestat încă din secolul al XIV-lea, care este o latinizare a numelui abreviat, probabil pe cale administrativă sau pornind de la o formă populară paralelă a numelui întreg. Marea Neagră Este numele romînesc al mării care străjuiește Romînia în partea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
lor locală (Dunărinți, Mărgininți). Numele de persoană originar ar putea fi, cel puțin pentru toponimul din Moldova, Mehed (diminutiv Mehedko, reflexul slav al lui Methodius). N-ar fi exclusă o soluție combinată, adică un nume de persoană, de fapt un supranume, Méhed (< meh, „albină“), și sufixul de grup antroponimic inți, formația fiind, evident, romînească, iar baza antroponimică provenind din maghiară (indiferent de etnia purtătorului numelui). Nu trebuie uitat că emblema ținutului (și apoi a județului) Mehedinți are, ca simbol, o albină
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Orăștioara de la pîrîu la sat este obișnuit în toponimie, ca și diferențierea prin determinanții de jos-de sus. De la forma diminutivală Orăștioara s-a refăcut o nouă bază, Orăștia, care a marginalizat treptat vechea denumire Oraș, folosită în continuare numai ca supranume (merg la Oraș/oraș). Trecerea de la Orăștia la Orăștie s-a făcut prin interpretarea lui a final ca articol hotărît al unui substantiv feminin terminat în -e (după modelul farfurie > farfuria). Padeș Este numele unui sat din județul Gorj unde
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu unii termeni romanici apropiați. Apelativul paring, parîng, „o specie de mei“, l-ar apropia onomasiologic de oronimele Malaia, Mohorul, care confirmă că în trecut unele cereale și alte plante „însoțitoare“ creșteau la altitudini mari. Acestea pot fi însă și supranumele unor oameni transonimizate în toponimie. Prahova Este numele unui rîu, lung de 193 de kilometri, afluent de stînga al Ialomiței, al văii pe care curge (Valea Prahovei), o renu mită zonă turistică, și al județului cu reședința în municipiul Ploiești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
respectiv Scheiu de Jos și Scheiul de Sus), un deal în Piemontul Cîndeștilor și numeroase microtoponime în toată țara (Pușcariu le consemnează în județele Brăila, Prahova, Vaslui, Argeș, Dîmbovița). Este întîlnit și ca nume de familie (provenit, probabil, dintr-un supranume etnonimic). Variantele cu ș în loc de s sunt mai numeroase: Șcheia (pîrîu, afluent de dreapta al Sucevei; sate din județele Iași și Suceava; vîrf în Podișul Central Moldovenesc) și Valea Șchiauții („văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Dăișoara, formată cu sufixul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
epoca preindoeuropeană, când coagularea etnolingvistică era precară și caducă. Inițial spațiul numit ulterior grecesc se numea Ellas, ados, iar Ellan, anos, însemna „elin, grec”, dar și „străin, barbar”; la Plinius Alani, orum erau „popor în Sarmatia europeană”, ulterior Alanicus este supranume pentru învingătorul alanilor (Justinian). Ellada a fost acceptată cu greu ca nume al întregii Grecii, inclusiv al țărmului asiatic. La baza acestui nume tradiția o pune pe Elena, zeitatea minoică a vegetației, preluată pe întregul Peloponez ca simbol al fertilității
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
că în timpul exilului său stăpânirea flacilor la Dunăre era mult slăbită, ceea ce îi punea viața în pericol. Că flaccus indica, cel puțin inițial, originea sau apartenența provincială, vlahă, a unei persoane o demonstrează și Horațiu Flaccus, poet originar din Apulia, supranumele opunând de timpuriu pe cetățenii Romei, adică pe romani, vlahilor, ca reflex al dihotomiei: Roma - Latium. Cuvântul în discuție este mai vechi decât atestările romane și decât legendara fundare a Romei (a. 753 î. Hr.): oamenii Latiumului italic îl aveau din
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
amenințări, bătăi, dar și deducții dintre cele mai fine. La un moment dat, a rezolvat un jaf de proporții pe baza unui firicel de ață din haina unuia dintre făptași. Sub conducerea de excepție a lui Byrnes, detectivii au căpătat supranumele „Nemuritorii” și au redus considerabil rata infracționalității într-un oraș ce semăna pe vremea aceea foarte mult cu Vestul Sălbatic din acest punct de vedere. În timpul vieții, Herman Sachs a fost un mare colecționar de obiecte cu însemnătate din sfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
făcut în acest weekend sunt de-ale lui Houdini sau derivații din trucurile acestuia. Apoi celălalt lucru pe care l-a zis, cum că este vrăjitor. Prin anii 1800, a existat un magician pe nume John Henry Anderson. Acesta era supranumele său - Vrăjitorul Nordului. Era cu adevărat talentat, dar a avut și ghinioane cu flăcările. Reprezentațiile au fost ruinate de câteva ori de foc. Iar David mi-a spus despre Weir că, la rândul său, a fost ars într-un incendiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fierbinte față de Dumnezeu și față de semeni, ei nu luau niciodată plată pentru serviciile lor, respectând porunca Mântuitorului Hristos Care a spus : „În dar ați luat, În dar să dați” (Matei 10, 8). Ca urmare a acestor minunate fapte, au primit supranumele de „doctori fără de arginți”. Deoarece vindecarea era dată nu atât de medicamentele prescrise, cât de rugăciunea lor fierbinte către Dumnezeu, singura lor plată modică era ca cel tămă‑ duit să Îmbrățișeze adevărata credință În Hristos Domnul. Pentru credința puternică și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ion Ionescu de la Brad din Iași” și că, respectiva instituție ... „n-a oferit nici un fel de diplomă celor care l-au absolvit” . Economistul și agronomul Ion Isăcescu este originar din Roman, unde a văzut lumina zilei la 24 iunie 1818. Supranumele de la Brad și l-a luat de la satul bunicilor din apropierea Romanului. Este elev al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
poate fi forma pe care o ia suprafața unei ape, ori un lichid mult mai vâscos în momentul contactului cu o picătură (se formează inele concentrice cu proeminență centrală). Din acest motiv planeta Mercur e mai îndreptățită decât Luna la supranumele de «astru al poeților ă, astfel încât întâlnim forme de relief cu nume de poeți - Homer; scriitori - Tolstoi, Dostoevski; muzicieni - Bach, Vivaldi; pictori - Tizian, Renoir; sculptori - Michelangelo ș.a.m.d. Excepție fac 2-3 cratere : Hun Kal (în amerindiană numeralul 20)- prin
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
-us (Decebalus, Mucasenus), sau combinîndu-le cu cele romane (Sex. Rufius Decibalus, P. Aelius Mucianus, lîngă Aelia Muciale etc.). În schimb formula onomastică latină, tria nomina, conținînd un praenomen, individual, un nomen, numele de identificare oficială a persoanei, și un cognomen, supranume care inițial se atribuia individual, apoi a devenit ereditar, aplicabilă numai cetățenilor romani, a Început să se simplifice cînd era aplicată băștinașilor, renunțîndu-se la praenomen. În timp, formula se va simplifica și mai mult, ajungîndu-se la un singur termen, proces
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
văduva lui Avrum, Aizec, fiul lor, Zimăla, Hornstien-ajutor de notar în Jidovița, Neumanncârciumar în Jidovița, Ștrul-măcelar, Friedman notar în Gargalău țigani-lăutari: Goghi, Briceag, Găvan 4. forme ale denominației populare: porecle: Pămătuful - preotul Belciug, poreclă dată de soția învățătorului Herdelea; Holban-cântăreț supranume: Ion Pop al Glanetașului - tatăl său, Glanetașul a fost, în tinerețe, cântăreț în fluier. Numele personajelor țărani apar diminutivate doar în scenele de dragoste: Ana îl numește Ionică, iar Ion - Anuță, în timp ce în planul intelectualilor predomină aceste nume diminutivate: Georgel
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
de la Brad din Iași” și că, respectiva instituție ... „n-a oferit nici un fel de diplomă celor care l-au absolvit”{\cîte 96}. Economistul și agronomul Ion Isăcescu este originar din Român, unde a văzut lumina zilei la 24 iunie 1818. Supranumele de la Brad și l-a luat de la satul bunicilor din apropierea Românului. Este elev al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ramon Mercader, un agent al lui Stalin, lăsându-și partizanii orfani. TROȚKIȘTI La 3 septembrie 1938, Internaționala a IV-a este fondată în Franța, de către partizanii lui Troțki*, în locuința unui vechi sindicalist* revoluționar, Alfred Rosmer. în 1940, moartea „Bătrânului” - supranume acordat de partizanii săi lui Troțki - îi lasă orfani. Internaționala a IV-a nu depășește atunci câteva mii de membri, dar ea constituie o rețea solidă de coordonare între activiști. Abia născută, se și fărâmițează în nenumărate organizații, într-atât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
comune, propriu-zise sau provenite din adjective (prin conversiune), numerale cu valoare substantivală etc., caracterizate prin anumite valențe semantice, relaționale, morfo-sintactice (vocative care trimit către anumite ,,roluri" identificabile/reperabile într-o situație de comunicare dată sau creată): a) antroponime - nume, prenume, supranume/porecle: Popescu(le), Ștefan(e), Ursu(le); b) termeni de rudenie: mamă, tată, surioară, mătușă (valorificați și în adresarea inversă - de exemplu, mama i se adresează copilului/unei persoane apropiate folosind termenul mamă); 3) nume generice de persoană, marcînd relațiile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]